Page 62 - 1960-07

Pagr. 2
VIAŢA de p a r t i d
rîndurile candidaţilor şi
Gospodăria agricolă colectivă
din Mihalţ a luat fiinţă în
toamna anului trecut. Zilele în
care s-a intensificat munca po­
litică pentru formarea ei au fost
zile de mari frămîntări. Comu­
niştii au găsit rezolvare frămîn-
tărilor şi tot ei au ştiut să gă­
sească calea pentru înfrîngerea
’ îndoielilor pe care unii ţărani
muncitori le mai aveau.
Pe atunci erau doar 8 mem­
bri de partid şi tot atîţia candi­
daţi de partid. Ca să cuprinzi în
lung şi în lat un sat atît de
mare cum e Mihalţul, să stai de
vorbă cu fiecare ţăran muncitor,
să explici cu răbdare şi pe înţe­
les politica partidului, cu un nu­
măr atît de restrîns de comu­
nişti era destul de greu. De a-
ceea, organizaţia de bază şi-a
format un larg activ Sără de
partid, pe care l-a educat şi la
crescut cu multă stăruinţă, fă-
cindu-l un sprijin de nădejde.
Fiecare membru de partid a pri­
mit în grija sa un număr de
tovarăşi din activul fără de par­
tid.
Cînd în cadrul organizaţiei de
partid s-a hotărît să se treacă
ia desfăşurarea unei munci po­
litice mai concrete în vederea
formării gospodăriei colective,
membri din activul fără de par­
tid, urmînd exemplul comuniş­
tilor, s-au înscris printre primii
în colectivă.
Apoi, împreună cu comuniştii,
membrii din activul fără de par­
tid au pornit de la om la om
în munca de lămurire. Astfel,
tovarăşii Bedelean Gheorghe şi
Breazu Onu, din activul fără de
partid, au pornit alături de co­
munistul Truţă Sever pentru a-i
lămuri să intre în gospodăria
colectivă pe Goadă Gheorghe.
Breaz Simion-Ghiuc şi pe mulţi
alţii.
înţelegînd tot mai mult poli­
tica partidului nostru, tovarăşii
Bedelean Gheorghe. Breazu Onu
şi apoi Goadă Gheorghe şi Breaz
Simion-Ghiuc, au cerut, la scurt
timp după ce au intrat în colec­
tivă, să fie şi ei primiţi în rîn­
durile candidaţilor de partid.
După formarea gospodăriei
agricole de stat
In dorinţa lor de a realiza cit
mai multe economii, mecaniza­
torii din cadrul gospodăriilor a*-
gricole de stat din regiunea Hu­
nedoara au realizat o serie de
inovaţii care, pe lingă faptul că
măresc productivitatea agrega­
telor, contribuie şi la obţinerea
de însemnate economii.
Astfel, la G.A.S. Apoldul de
Sus, colectivul format din ta-
varăşii Vasile Cionca, Fleischer
Simion şi Roth Simion, a rea­ ixmmestssazzaiiassa.niMiIMM'wmmui»«hm»«»»
lizat două inovaţii prin modi­
ficarea pompelor autoîenomen :
prima, un sistem pentru execu­ bruarie a acestui
tarea stropitului în pepiniera
de vie şi în grădina de legume,
a doua, un sistem pentru exe­
cutarea concomitentă a prăşi-
tului şi împrăştierii ierbicide- volta multilate­
ldr. Cele două inovaţii aduc a-
nual gospodăriei o economie de
peste 30.000 lei.
In cadrul G.A.S. Petreşti, me­
canicul agricol Oster Sigismund,
prin modificarea rezervoarelor
de îngrăşăminte de la semănă­
toarea de porumb 2-S.P.C.-2 a
realizat, un dispozitiv, de însă-
mînţarea concomitentă a po­
rumbului siloz şi soiei, opera­
ţiune care se făcea înainte ma­
nual, sau cu trecerea maşinei de
semănat a doua oară. Această
inovaţie aduce economii de pe­
ste 3.000 lei anual.
La G.A.S. Orăştie, mecanicul
oso-
„Vino ci! misie“ conducere şi colectiviştii se
Brigada artistică de agito.ţie
a căminului cultural din Băiţa,
raionul Brad. pregăteşte in pre­
zent un program, de brigadă în­
titulat : „Vino cu mine“, reali­
zat de.tov. Cecilia Gabor, pro­
fesoară de limba romină. Rolu­
rile au fost încredinţate tovară­
şilor .Cornel Ujvări. Aurel Dor­
ea, Mihai Gabor. Elena Adam,
Petru Sav. Nicolae Demian, Flo­
riea Oprean şi Stela Kerckes
Odată cu prezentarea pro­
gramului îşi vor aduce contri­
buţia şi soliştii vocali Dumitru
Stalcu, maistru miner, Eisler,
Alfred, funcţionar şi Elena
‘Mang-, casnică, in interpreta­
rea lor. publicul va asculta cin-
tece populare romîneşti, muzi­
că uşoară ctc.
Cu acest program, brigada
artistică de agitaţie, împreună
cu soliştii vocali, va face depla­
sări şi tli satele din împrejurimi.
ARGENTINA POPA
directoarea căm inului cultural din Băiţa colectiviştii din Veţel si-au dez-
buni
colective, primirea în rîndurile
candidaţilor de partid a celor
mai merituoşi ţărani muncitori
a constituit una din preocupările
permanente ale organizaţiei de
bază.
Intr-una din adunările orga­
nizaţiei de bază s-a analizat ac­
tivitatea membrilor şi candida­
ţilor de partid. In gospodăria
colectivă există peste 300 braţe
de muncă. Membrii de partid au
ajuns la concluzia că în gos­
podărie sînt multe posibilităţi
pentru creşterea numărului de
candidaţi. Pentru primirea fe­
meilor în rîndurile candidaţilor
nu a existat preocupare înain­
te. Acum organizaţia de bază a
luat măsuri pentru îmbunătăţi­
rea muncii politice în rîndurile
femeilor. Totodată, activul fără
de partid a fost lărgit cu un nu­
măr mai mare de femei. Acest
fapt a făcut să participe mai
multe femei Ia diferite acţiuni
întreprinse de organizaţia de
bază, să înţeleagă mai bine li­
nia partidului şi apoi să ceară
a îi primite în rîndurile parti­
dului.
Preocuparea organizaţiei de
bază este ca. toţi candidaţii de
partid să fie din rîndurile frun­
taşilor, să fie cei mai cinstiţi şi
devotaţi colectivişti. Astăzi, în
gospodărie sînt 10 membri de
partid şi 39 candidaţi de partid,
care cu toţii participă activ la
lupta, pentru întărirea şi conso­
lidarea gospodăriei colective.
Atunci cînd în cadrul gospo­
dăriei s-a pus problema cons­
truirii unui grajd, comuniştii au
luat iniţiativa construirii lui
prin muncă voluntară. Pentru
cimentarea legăturii colectivişti­
lor cu întovărăşiţii din sat, bi­
roul organizaţiei de bază din
gospodărie a propus biroului or­
ganizaţiei de bază din întovără­
şirea agricolă să mobilizeze în­
tovărăşiţii pentru a participa şi
ei la construirea grajdului. Che­
marea biroului organizaţiei de
bază a avut rezultate. In muncă
însufleţită, colectiviştii şi înto­
vărăşiţii din sat au efectuat pes­
te 5.000 ore muncă volunta­
ră, realizînd o economie de pes-
Marian Rusan şi inginerul Eugen
Comasescu au realizat un cu­
legător de paie, prin modifica­
rea combinei C.l. Nou! sistem,
care face corp comun cu com­
bina, contribuie la grăbirea
strînsului paielor, aducînd ast­
fel o economie anuală de peste
7.000 lei.
IOAN FINTINA
corespondent
Prin luna fe­
an, colectiviştii
din Gîlnic, în
dorinţa de a dez­
ral gospodăria colectivă şi a
obţine venituri din ce în ce mai
mari, au lansat o chemare la
întrecere către toate gospodări­
ile agricole colective din regiu­
ne. Chemarea Ia întrecere are
ca obiective principale sporirea
numărului de animale, ,a pro­
ductivităţii acestora şi livrarea
către sfat a urior cantităţi din
ce în ce mai mari de produse
animalierei
In întrecerea socialistă pentru
dezvoltarea sectorului zootehnic
sînt angajate toate gospodăriile
colective din regiunea noastră.
Pentru a afla felul cum orga­
nizaţiile de bază, consiliile de
preocupă de îndeplinirea anga­
jamentelor luate, am vizitat cî-
ieva gospodării agricole colec­
tive din regiune.
Producf!a de lapie
poate atinge 2.500 litri
Deşi tînără, inaugurată abia
din anul trecut, gospodăria a-
gricolă din Veţel a obţinut rea­
lizări frumoase atît în sectorul
vegeta) cît şi în cei zootehnic.
Participînd zi de zi la lucru,
neprecupeţind nici un efort, co­
lectiviştii din Veţel se mîndresc
cu culturi inimoase de păioase
şi prăşifoare. care promit re­
colte mai bogate ca orieînd.
Colectiviştii din Veţel s-au
preocupat nu numai de sectorul
vegetal dar şi de cel zootehnic.
Luînd exemplu altor gospodă­
rii colective care obţin venituri
mari din c-reşterea animalelor,
te 40.0G0 lei. O mare contribu­
ţie au adus-o la construirea
grajdului femeile şi îndeosebi
candidatele de partid Aldea Ma­
nia, Boancăşi Vica, Crişan Ma­
na, Cîrnaţ Armeana, Dărămuş,
Anica şi altele.
O atenţie deosebită acordă or­
ganizaţia de bază educării can­
didaţilor de partid. Atît candi­
daţii de partid cît şi o mare par­
te din tovarăşii din activul fără
de partid, au fost încadraţi în
învăţăm,întul de partid. In faţa
candidaţilor de partid şi a ac­
tivului fără de partid s-au ţinut
expuneri pe teme ca : „Dreptu­
rile şi îndatoririle membrilor de
partid", „Ce este partidul“,
„Munca organizaţiilor de par­
tid“ etc. De asemenea, a fost
organizată vizionarea şi apoi
comentarea filmelor „Pagini de
vitejie“, „Carnetul de partid".
In cadrul adunărilor organi­
zaţiei de bază, candidaţii de par­
tid participă activ la discuţii.
Cu prilejul dezbaterii Directive­
lor Congresului al IlI-lea al
P.M.R., un număr însemnat de
candidaţi, printre care tovară­
şii Breazu Onu, !. Victor, Breaz
Simion şi alţii, au făcut preţi­
oase propuneri cu privire Ia dez­
voltarea economică a gospodă­
riei colective.
Munca pentru primirea de
candidaţi de partid din rîndul
celor niai buni colectivişti, con­
tinuă. De curînd, Ia organizaţia
de bază au fost depuse noi ce­
reri.
Organizaţia de bază veghea­
ză ca în rîndurile ei să intre cei
mai buni colectivişti, oameni
dornici de a munci cu înflăcă­
rare pentru cauza partidului.
FL. DRAGAN
Colectează
In vederea obţinerii fondurilor
necesare procurorii unui camion,
colectiviştii din Bîrcea Mică,
raionul Hunedoara, au colectat
în acest an cantitatea de 35.500
kg. fier vechi, pe care l-au şi
predat l.C.M.-ului.
In cinstea zilei de 13 septem­
brie — Ziua pompierilor din
R.P.R. — între formaţiile de
pompieri a!e C.S.H. şi I.C.S. Hu­
nedoara a fost organizată o în­
trecere în scopul unei şi mai
complecte pregătiri a membrilor
lor.
Pentru verificarea stadiului de
pregătire, de curînd s-a desfă­
şurat un concurs de trecere a
pistei, concurs de îndeminare
şi viteză. La capătul concursu­
lui, componenţii formaţiei de
In întrecerea dintre gospodăriile colective
voltat şi ei sectorul zootehnic.
Din credite acordate de stat ei
şi-au cumpărat 1.6 vaci. Peste
cîteva zile vor mai cumpăra
încă 7.
In prezent, sectorul zootehnic
al G.A.C. din Veţel este com­
pus din 74 capete bovine, 197
ovine şi 5 scrot iţe de prăsilă.
Dacă în ceea ce priveşte. în­
cărcătura de animale, ea a fosl
în cea mai mare parte asigu­
rată, nu la fel de bine se pre­
zintă situaţia producţiei de lapte.
De ia cele 16 vaci în lactaţie
se obţine zilnic doar 90 1. lapte.
Dintre eie. doar 2-3 dau peste
10 1. lapte zilnic, iar celelalte
dau o producţie de lapte mult
mai mică.
Din constatările tăcute rezul­
tă că la G.A.C. Veţel vacile au
asigurate furaje suficiente. AAai
zilele trecute s-au însilozat pes­
te 30 tone de trifoi verde, ovăz
verde, lucerna şi rogoz. Cu po­
rumb siloz sînt cultivate 10 ha.
iar finul va fi asigurat cu tri­
foi şi lucerna. Dar toate aceste
furaje sînt asigurate pentru pe­
rioada de iarnă. Acum, în tim­
pul verii, cînd vacile sînt în aer
liber la păşune, ele dau totuşi
o producţie de lapte scăzută.
După afirmaţiile preşedintelui
gospodăriei colective producţia
scăzută se datoreşte mai ales
faptului că păşunea nu e de ca­
litatea cea mai bună. In acest
caz, colectiviştii trebuie să se
preocupe de suplimentarea hra­
nei animalelor cu concentrate
sau cu nutret cosit şi adm inis­
DRUMUb u wutALlXmU LVI
•.y.vy.x.y.v.vw.v.r*:--•: w.'.'.w'.'v:: r •'itf-V'*.-'
•> <A m ? l i i l B i i i i B
1Ä
H U N ED O A R A : aspect din oraşul muncitoresc.
Tinereţe şi avînt
Nu de mult, satul Boz a găz­
duit echipele artistice şi sporti­
ve din Buruiene, Chişcădaga,
Fornădia şi din comuna Bră-
nişca, venite să se întreacă în
cadrul concursului cultural-
sportiv al tineretului, etapa a
II-a, intercomunală.
Vii aplauze au răsplătit for­
maţiile artistice care au evo­
luat pe scena căminului cultural.
De aprecieri deosebite s-au
bucurat echipele de dănsuri şi
soliştii vocali din Buruiene,
Chişcădaga şi Fornădia. Calde
aplauze au cucerit şi echipele
din Mintia şi Boz.
In cadrul întrecerilor sporti­
ve, rezultate frumoase au ob­
ţinut la săritura in lungime ti­
nerii Petru Dan şi Miron Ţie
(peste 5 metri). La volei, echi-
fier vechi
Fruntaşi în colectarea fierului
vechi sînt pină acum colecti­
viştii Kiss Alexandru, loan Ghi-
lea, Ana Cara şi Maria Ghilea.
Acţiunea de colectare a fie­
rului vechi continuă.
?teSen
pompieri de la I.C.S.H. au ob­
ţinut un timp de 1 minut şi 2 0
secunde în vreme ce pompierii
de Ia C.S.H. au realizat la acea­
stă probă 50 de secunde.
Pentru rezultatele bune obţi­
nute în pregătirea lor, se evi­
denţiază pompierii Dumitru Su-
sinschi, Simion Toacă şi Buzăs
Carol de la C.S.H.
IOAN OLARU
corespondent
trat la iesle. De asemenea, e
toarte indicat ca în miriştea de
orz şi' grîu sa se îhsămînţeze
porumb furajer. Pentru sporirea
producţiei de ' lapie . îngrijitorii
mulgători trebuie, să acorde o ,a-
tenţie mai mare mulsului şi în­
grijirii' corporale a animalelor.
Mulsul la' aceleaşi hre, însoţit
de masaj, va contribui la se­
creţia unei cantităţi'mai mari de
lapte.
Sporind producţia de lapte,
colectiviştii vor putea livra sta­
tului întreaga cantitate contrac­
tată şi vor obţine însemnate ve­
nituri. băneşti.
Fermei de porci-
mai. multa arest fie
La chemarea la întrecere lan­
sată de către colectiviştii din
Cîlnic au răspuns şi membrii
gospodăriilor agricole colective
din Apoldul de- Sus şi Miercu­
rea.
Gospodăria agricolă colectivă
din Apoldul de Sus, câştigătoa­
rea întrecerii dintre gospodări­
ile colective de anul trecut, se
mîndreşte cu realizări frumoase.
Veniturile obţinute anul trecut
au depăşit un milion lei, iar va­
loarea zilei-muncă a fost de pes­
te 40 lei. In acest an, G.A.C.
din Apoldul de Sus va obţine
venituri şi mai mari. La cele
realizate din sectorul vegetal se
vor adăuga sume importante ob­
ţinute din sectorul.zootehnic. Cei
14 boi îngrăşaţi, 4.500 kg. brîn-
ză de oi, 1.000 kg. Iîilă şi în­
treaga cantitate de lapte de
vacă contractate cu statul, vor
pa din Brănişca a dispus cu
2-1 de echipa din Boz.
T. MÎRON
corespondent lectiviştilor şi întovărăşiţilor, cu
Biblioteca, din comună,
!prieten şî sfătuitor
Tot mai mulţi locuitori ai co­
munei Certej, raionul Iiia, merg
la bibliotecă să ceară cărţi de
literatură beletristică, agroteh­
nică, de ştiinţă popularizată etc.
De la începutul anului, biblio­
teca a strîns .în jurul ei 458 de
cititori dintre care 1 2 0 sini ţă ­
rani muncitori, 113 sînt mineri
iar restul şcolari şi intelectuali.
De remarcat este interesul
ce- 1 manifestă ţăranii munci­
tori pentru literatura agrozoo­
tehnică, pentru broşurile de
combatere a misticismului şi
pentru cărţile de artă culinară.
Cele mai solicitate cărţi de lite­
ratură beletristică sîn t: „Bără­
gan“ de V. Em. Galan, „Setea“
şi „Străinul“ de Titus Popovici,
„Desculţ“ de Zaharia Stancu,
Opere de Topîrceanu, „Mama“
de Gorki, Opere de Rebreanu şi
altele.
Multe din aceste cărţi sîrit
citite la cele patru cercuri de
citit ce funcţionează in comună.
Cele mai active cercuri sînt
cele conduse de tovarăşele Ana
Goţiu si Lucretia Fusoi.
Cititori harnici*1
Printre cei mai harnici citi­
tori din comuna Certej se nu­
mără şi strungarul Petru Bug-
nar, precum şi ţărancele mun­
citoare Adela Ciobanu, care a
citit aproape 30 de cărţi, Ana
Jurca, Dorica Zoica, Ana Ser-
dean şi alţii.
Tovarăşa Adela Ciobanu este
înscrisă şi la concursul „Iubiţi
cartea“ şi majoritatea cărţilor
luate de la bibliotecă sînt cele
prevăzute de regulamentul con­
cursului. Acest lucru o ajută
să facă o lectură sistematică,
atentă.
aduce gospodări-
. ei colective pes­
te 150.000 lei ve­
nituri. Deşi este
o sumă destul de
mare, ea ar
putea ti şi mai mult sporită dacă
la G.A.C. din Apoldul de Sus
s-ar creşte mai mulţi porci. Che­
marea la întrecere prevede ca
obiectiv precis realizarea la fie­
care 400 ha. teren arabil 45 ca­
pete porcine din care 8 scroafe
tătătoare. Cum în prezent gos­
podăria agricolă colectivă, din
Apoldul de Sus deţine doar 20
scroafe tătătoare, e necesar ca
membrii consiliului de conducere
şi organizaţia de bază să chib-
' zuiască temeinic asupra veni­
turilor ne care le aduce ierma
de porci şi în cel mai scurt timp
să procure cele 25 scroafe ne­
cesare .realizării încărcăturii.
Şi membrii gospodăriei agri­
cole colective din Miercurea au
obţinut succese remarcabile în
dezvoltarea creşterii animalelor.
Ei deţin în prezent 167 ca­
pete bovine clin care 72 vaci de
lapie, 10 juninci şi 22 viţele, 490
ovine toate cu lînă semitină şi
11 scroate tătătoare. -
Dacă în ceea ce priveşte pro­
ducţia vacilor, a oilor cît şi li­
vrarea către stat a produselor
animaliere în cantităţi mari, co­
lectiviştii din Miercurea îşi res­
pectă angajamentele, nu la tel
procedează însă' cu ferma de
porci.
La suprafaţa arabilă de '469
ha. colectiviştii din Aâiercitrea
trebuie să deţină cel puţin 36
capete scroafe fată!oare. Tn cel
mai scurt timp. ei trebuie să re­
zolve si încărcătura de scroafe
la suta de hcclare pentru a 6b-
•ţine venituri şi mai mari.
I. COSTEA
Agitaţie vizuală concretă
Succesul sîringerii la timp şi
Iară pierderi a recoltei este ho­
tărît în. mare măsură de munca
organelor şi organizaţiilor de
partid. Cu cît acestea vor desfă­
şura o activitate politică şi or­
ganizatorică mai intensă, mai
concretă în mijlocul muncitori­
lor din G.A.S. şi S.M.T., a co­
atît mai repede şi mai bine vor
li făcute aceste lucrări.
Un ioc important în desfăşu-
rarea muncii politice de masă în
actuala campanie îi ocupă agi­
taţia vizuală. Agitaţia vizuală
care are un înait conţinut ideo­
logic şi politic, însufleţeşte şi
mobilizează oamenii muncii de
Ia sate la înfăptuirea sarcinilor
clin campania agricolă de vară.
De aceea, agitaţia vizuală tre­
buie folosită din plin de către
toate organizaţiile de bază din
G.A.S., S.M.T., G.A.C. şl înto­
vărăşiri. Folosind cn pricepere
'numeroasele forme ale agitaţiei
politice de masă, organizaţiile
de bază pot să mobilizeze în­
treaga masă de oameni ai mun­
cii la strîngerea la timp şi fără
pierderi a recoltei.
Agitaţia vizuală în actuala
campanie de vară este slab fo­
losită de către unele organiza­
ţii de bază. Aşa, de pildă, or­
ganizaţiile de bază din G.A.S.
Căîan, G .A .C . Batiz, G .A .C .
Tîmpa, G.A.C. Simeria Veche şi
altele din raionul Hunedoara,
G.A.C. Miercurea, G.A.C. Apol­
dul de ies, G.A.C. Apoldul de
Sus şl altele din raionul Sebeş,
neglijează agitaţia vizuală care,
în aceste unităţi, este aproape
inexistentă. Pot fi văzute doar
cîteva lozinci cu caracter gene­
ral sau cu conţinut care nu mai
e actual.
Despre grafice, panouri, lo­
zinci etc., care să vorbească des­
pre sarcinile măreţe puse de
Congresul al Hl-lea al P.M.R.
în faţa oamenilor muncii din a-
gricultură, nici vorbă. Aseme-
PLG EŞTI (prin telefon). Peste 5.000
de spectatori ploeşteni au asistat du­
m inică la îniîinire.a de fotbal dintre
echipele Aurul Brad şi Eelectroputere
Graiova, întîlnire în cadrul baraju­
lui pentru prom ovarea în cate g o ria B. nole, Bicu, Ivan — Griss, Petrean —
iată pe scurt filmul meciului.
In prima repriză, cei care domină
sînt craiovcnii însă nu reuşesc să în­
scrie datorită apărării organizate a ju­
cătorilor din Brad.
In partea a doua a jocului, fotbaliş­
tii am belor echipe iniţiază atacuri sus­ tă d e , Chimia Govora tot cu patru
ţinute, aplaudate de spectatori. In min.
60, după mai multe combinaţii reuşite,
Aurul Brad deschide scorul : Schlett
face o cursă pe extrem ă şi centrează
în careu la M ihalache care înscrie.
După acest gol, jocul se desfăşoară sub
semnul echilibrului de forţe. In min.
74, Electroputere egalează dintr-o lo­
vitură de la 11 m etri, aco rd ată la un
fault în careu şi transform ată de An-
g h e l: 1— 1.
Gu ace st sco r ia sîîrşit întîlnirea
dintre echipele Aurul Brad şi Eelectro­
putere Graiova. D atorită punctului ob­
ţinut, fotbaliştii din Brad au promo­
vat în categoria B la fotbal. Meciul
IN MECI DE BA R A J
Echipele de fotbal, campioa­
ne de raioane, susţin meciuri de
baraj pentru promovarea în
campionatul regional. Dumini­
că, pe stadionul „Cetate" din
Deva, s-au întâlnit echipele din
seria 11-a, Corvinul II Hune­
doara cu Jiul ÎI Petroşani. In-
tîlnirea a luat sîîrşit cu scorul
d Deva — Voinţa Blaj
5—3 (0—3)
Desfăşurat pe un vînt puter­
nic, meciul amical de fotbal din­
tre echipele Rapid Deva şi Vo­
inţa Blaj, care a avut Ioc du­
minică pe stadionul din Deva, a
plăcut numeroşilor spectatori
mai ales în repriza a II-a. Con­
duşi la pauză cit 3-0 ?'jocul 3
Nr. 1731
racsxrassBsm
vara
nea materiale legate de sarcinile
ce revin colectiviştilor în exe­
cutarea la timp şi în bune con-
diţiuni a lucrărilor de recoltare
şi treieriş din această campanie,
lipsesc cu dcsăvîrşire.
Această situaţie nu poate fi
tolerată. De aceea, este necesar
ca organele şi organizaţiile de
partid să ia măsuri pentru or­
ganizarea unei agitaţii vizuale
vii, concrete, permanente, şi me­
reu actuale, la sediile gospodă­
riilor colective, ale gospodăriilor
de stat, în comune şi sate şi în­
deosebi la arii.
Prin mijloacele agitaţiei vi­
zuale, în afară de faptul că pot
fi mobilizate toate lorţele la
strînsul recoltei, se pot popu­
lariza realizările, fruntaşii, dar
se pot da şi răspunsuri concrete
la întrebarea cine a ieşit mal
c îştig a t: colectivistul, înfovără-
şitul sau ţăranul cu gospodărie
individuală. La arii, unde se
strînge aproape întreg satul, este
locul cel mai nimerit unde orga­
nizaţiile de partid, folosind cu
pricepere mijloacele variate ale
agitaţiei vizuale, pot 9ă popu­
larizeze în mod sugestiv recol­
tele mari obţinute de colectivişti
şi întovărăşiţi şi să Ie compare
cu cele ale ţăranilor muncitori
individuali, să le demonstreze a-
cestora, pe bază de rezultate con­
crete, avantajele agriculturii so­
cialiste, superioritatea muncii în
G.A.C.
întreaga muncă pentru strîn­
gerea recoltei trebuie să fie sus­
ţinută în mod permanent de că­
tre organizaţiile de partid prin
toate mijloacele muncii politice
de masă. In acest scop, ele pot
şi trebuie să folosească pe sca­
ră largă agitaţia vizuală. Este
de datoria comitetelor raionale
de partid să dea indicaţii, să în­
drume şi să controleze cum or­
ganizaţiile de partid organizea­
ză şi desfăşoară agitaţia vizua­
lă în această importantă cam­
panie.
sg ,r~ " ........ —
a promovat
B la fotbal
s-a ridicat la un bun nivel tehnic,
a plăcut spectatorilor.
Arbitrul G. M itran a condus form a­
ţiile: AURUL B R A D : Zamfir — Ma-
Schlett, Mihalache, Dula, Tripas, Mur-
zacu. ELECTRO PU TERE GRAIOVA:
Betu — Zânescu, Roşianu, Octavian
Romeo-Riju, Tecu — Păcuraru, M arca,
Grecu, Păunescu, Anghel.
In grupa a Il-a, primul loc este ocu­
pat de Aurul Brad cu 4 puncte, urm a­
puncte dar cu un golaveraj mai slab-
G. M.
Iată rezultatele întîinirilor în cele 4
grupe:
ARAD : Voinţa O radea— Sticla Arie-
şul Turda 3— 2 (0 —0 ); Dinamo Să-
sar— Voinţa Tg. Mureş 1— 0 (0 — 0 ) ;
PLO EŞTI : Aurul Brad— Electropu­
tere Graiova 1— 1 (0 — 0 ) ; Chimia Go­
vora— Minerul Oraviţa 2— 0 (0 —0 ).
B A C Ă U : Academia M ilitară Bucu­
reşti— M arina Constanţa 6 —0 (4— 0) :
G.F.R. Roşiori— Rapid regiunea Ploeşti
2 - 1 (2- 0).
B U C U R E Ş T I: Steaua roşie Bacău
— Unirea Botoşani 7— 1 (2 — 1) ;
G.S.AL B răila— Penicilina laşi 4 — 1
( 1- 0).
de 2-2, toate patru golurile fiind
înscrise în prima repriză.
Rezultatul de egalitate este
echitabil finind cont că ambele
echipe au luptat cu ardoare pen­
tru victorie.
A. VASILIU
corespondent
fost influenţat mult de vântul
puternic), rapidiştii îşi revin în
pariea a doua a jocului domi-
nînd cu autoritate. Ei reuşesc
să înscrie de o ori şi asftel să
cîştige întâlnirea cu scorul de
5 -3 ,