Page 63 - 1960-07

Nf. 1731
La piafă,
Slmbăta este la Hunedoara zi
'de tîrg. In această, zi, la piaţă
vin să-şi desfacă produsele
gospodăriile colective din regiu­
ne şi din alte regiuni, ţărani
muncitori etc. Afluenţa cumpă­
rătorilor este şi ea mai mare.
Magazinele şi chioşcurile de des­
facere a produselor agro-all-
mentare, aparţinînd O.A.D.L.F.
sint totuşi asaltate de cumpă­
rători.
Explicaţia afluenţei de cum­
părători constă în faptul că
magazinele O.A.D.L.F. sînt apro­
vizionate in permanenţă cu le­
gume şi zarzavaturi din abun­
denţă. ieftine şi de calitate.
Cumpărătorii vin cu tot mai
multă încredere la aceste ma­
gazine, pentru a se aproviziona
cu cele necesare.
Legume şi zarzavaturi
din abundenfă
Acest lucru nu se întîmplă
numai in zilele de simbătă. Ori­
cine trece prin piaţa oraşului
Hunedoara, indiferent dacă este
simbătă (în zi de tirg),- sau o
altă zi, constată grija pe care
o manifestă O.A.D.L.F. Hune­
doara (director T. Berghian)
pentru buna' aprovizionare a
oamenilor muncii. Buna aprovi­
zionare o constaţi însă nu nu­
mai la cele clteva chioşcuri şi
magazine din piaţa de alimente
ci şi la chioşcurile şi magazine­
le din oraş. Roşii, ceapă, ardei,
fasole verde, cartofi, morcovi,
pătrunjei şi multe alte produse,
pot fi cumpărate la toate uni­
tăţile O.A.D.L.F. din oraşul Hu­
nedoara. Meritul este şi al ges­
tionarilor de unităţi care se
îngrijesc să aibă în permanenţă
produse din abundenţă şi soli­
citate de cumpărători. Ei fac
aprovizionarea zilnic, sau chiar
de mai multe ori pe zi, după
necesităţi.
Dovadă a modului In care se
îngrijeşte O.A.D.L.F. de asigu­
rarea pieţei cu cele necesare,
stă şi faptul că planul de des­
facere a legumelor şi fructelor
Gazetă de perete inactivă
Gazeta de perete „Pentru o tenţa gazetei de perete, de înde­
recoltă bogată“ din Cristur, ra­ plinirea sarcinilor încredinţate
ionul Hunedoara, de mai bine de
două luni stă fără articole, adi­
că şl-a încetat activitatea. Care
este cauza ? Trecînd într-una din
zile prin această comună şi in- Cîndroiu, secretarul comitetului
teresîndu-mă de soarta acestei de partid comunal, care deşi cu­
gazete de perete, am aflat că
inactivitatea ei se datoreşte co­
lectivului de redacţie în frunte
cu tov. Gheorghe Murar, res­
ponsabilul acestui' colectiv, care
a uitat pur şi simplu de exis­
• ¦¦¦¦¦
Cum luptăm pentru ridicarea
productivităţii muncii
In centrul atenţiei colectivului
uzinei se află lupta pentru o
înaltă productivitate a muncii şi
pentru reducerea preţului de
cost al producţiei.
Muncitorii şi maiştrii, tehno­ lui, iar productivitatea muncii de turnare şi în telul acesta for­ şeuri de kapron.
logii şi proiectanţii se strădu­
iesc să folosească cît mai larg
rezervele secţiilor în vederea
sporirii continue a producţiei.
Ei au elaborat un plan tehnico-
organizaforic care prevede pro­
ducţia fiecărui sector, atenţia
principală acordîndu-se în acest
plan introducerii tehnicii noi de
Înaltă productivitate şi tehnolo­
giei celei mai avansate.
Utilajul învechit este înlocuit
în toate secţiile cu utilaj nou.
Acest proces se desfăşoară deo­
sebit de rapid în cele mai im­
portante sectoare de producţie.
Astfel, într-unul din sectoare­
le secţiei a 2-a mecanice, care
produce cîteva mii de teluri de
piese pentru maşini, au apărut
strunguri semiautomate hidrau­
lice de copiat importate din
R. D. Germană. Aceste maşini
au fost studiate şi au învăţat să
le mînuiască nit numai strun­
garii, dar şi maiştrii şi tehno­
logii.
Colectivul a hotărît să orga­
nizeze prelucrarea arborelui co­
tit pe aceste semiautomate după
o metodă nouă, avansată—meto­
da prelucrării pe grupe, care
permite să se prelucreze într-un
singur proces tehnologic arbori
de diferite dimensiuni. In telul
acesta strungarii economisesc
timpul necesar reglării strungu-
Lonraşul Hunedoara N O T Ă
în primul semestru din acest
an a fost depăşit.
Furnizori ce creează
greutăţi
Piaţa oraşului Hunedoara se
aprovizionează cu legume de la
unităţi ale cooperaţiei de con­
sum din alte regiuni dar şi de
la mai multe G.A.S. din regiu­
nea noastră. Printre G.A.S.-urile
care livrează legume şi zarza­
vaturi O.A.D.L.F.-ului din ora­
şul Hunedoara, se numără şi
G.A.S. Mintia, Apoldul de Sus,
Oarda şi Călan. In ce priveşte
ritmul şi cantităţile ce trebuie
livrate pieţii, intre G.A.S. şi
O.A.D.L.F., s-a încheiat un con­
tract, iar pe baza unui grafic
întocmit, decadal, se stabileşte
ce cantităţi trebuie recoltate şi
trimise pieţii. In multe cazuri,
datorită cerinţelor sporite ale
pieţii, au fost aduse cantităţi
mai mari decît cele prevăzute
în grafic.
Dar unele gospodării de stat
nu respectă acest grafic. De pil­
dă, G.A.S. Mintia, care este u-
nul din furnizorii principali de
legume şi zarzavaturi pe piaţa
oraşului Hunedoara, a creat nu
odată greutăţi în aproviziona­
rea O.A.D.L.F. Au fost multe
cazuri cînd deşi maşinile s-au
deplasat la grădina din Deva,
nu au avut ce transporta deoa­
rece produsele prevăzute în gra­
fic nu erau recoltate, sau alte
ori erau în cantităţi prea mici.
Astfel, în zilele 5 şi 6 iulie, de
la G.A.S.Mintiaconform gra­
ficului, trebuiau să se transpor­
te peste 1 . 2 0 0 kg. varză, cît şi în­
semnate cantităţi de fasole, ver­
deaţă, usturoi, ceapă etc. In zilele
respective s-a livrat doar ju­
mătate din cantitatea de var­
ză, iar usturoi verde, diferite
zarzavaturi, ridichi şi ceapă nu
s-au livrat de loc.
Rău este că unele G.A.S.
cum sînt Mintia, Apoldul de
Sus, şi în mai mică măsură Oar­
da, nu dau toată atenţia calită­
ţii produselor pe care le li­
vrează. Din această cauză, în
repetate rinduri au fost refuza­
te unelecantităţi de produse.
Astfel, în ziua de 5 iulie, a fost
refuzată întreaga cantitate de
cartofi de la G.A.S. Mintia de­
oarece aveau prea mult pă-
mînt (circa 3-5 la sută), şi 15-
2 0 la sută din cartofi erau
mult prea mici. Din cau­
za calităţii necorespunzătoa­
re, s-arefuzat in ziua de
de organizaţia de partid. Vino­
vaţi de această situaţie se fac
şi tov. Anton Buzaş, secretarul
organizaţiei de bază şi tov. loan
nosc această situaţie, nu s-au
gîndit pînă acum să ia măsu­
rile cuvenite pentru îndrepta­
rea ei.
I. RADOVICI
corespondent
****** ****** ****** ****** ******
de V. HARITONOV
directorul Uzinei de maşini
de rectificat din /Moscova
lor creşte cu 30 la sută.
Această metodă cunoaşte o a-
plicare tot mai largă. In secţia
a 2-a mecanică, de pildă, ea
este folosită şi la prelucrarea
roţilor dinţate de schimb. După
noua metodă se prelucrează 80
de diferite feluri de asemenea
piese, producţia lor cresdnd cu
30-35 Ia sută.
Din experienţa
oamenilor sovietici
In curînd vor fi prelucrate
după această metodă îl ataşele,
ştuţurile, bucşele, cuzineţii.
Introducerea tehnicii noi a a-
dus multe schimbări şi în alte
sectoare de producţie.
In halele secţiei 1 mecanică,
au apărut cele mai noi modele
ale industriei sovietice construc­
toare de maşini — maşini de
rabotat, de frezat, de alezat. A-
ceasta i-a permis să-şi sporeas­
că producţia de 1,5 ori şi să se
situeze pe locul întîi în întrece­
rea socialistă.
Colectivul întreprinderii noas­
tre înfăptuieşte cu succes pro­
gramul mecanizării proceselor
care necesită un volum mare de
muncă. Deosebit de importante
f
13 iulie aproape iutţeaga canti­
tate de varză de la G.A.S. Oar­
da, prevăzută în grafic a fi
transportată la Hunedoara. Şi
G.A.S.-ului Apoldul de Sus i-a
fost refuzată întreaga cantitate
de mazăre verde ' contractată
pentru livrare în ziua de 1 1 iu­
lie, deoarece era îmbătrînltă şi
uscată.
Toate acestea nu fac decît să
creeze greutăţi în aproviziona­
rea pieţii. Pentru ca totuşi pia­
ţa să fie bine aprovizionată,
(lucru care a fost amintit mai
sus), în locul produselor din
regiunea noastră, sînt aduse
produse din alte regiuni, care
vin cu întîrziere şi necesită
cheltuieli de transport în plus.
Trustul Gostat din Deva nu
este străin de cele ce se întim­
plă în cadrul G.A.S.-urilor. A-
cesta însă în loc să analizeze
în mod temeinic modul in care .
unele G.A.S.-uri (în mod deo- !
sebit G.A.S. Mintia), îşi respec- jj
tă obligaţiile contractuale, ia
drept bun unele false justificări
şi motivări ale G.A.S.-urilor.
Anul acesta a fost bun pentru
cultura legumelor. Din grădini
s-au recoltat şi se vor recolta
în continuare cantităţi tot mai
mari de legume şi zarzavaturi.
Pentru a satisface însă cerinţele
oamenilor muncii, ele trebuie
să ajungă la piaţă proaspete
şi de bună calitate. De acest lu­
cru trebuie să fie pătrunşi şi
tovarăşii din conducerea G.A.S.-
urilor care produc şi livrează
pe piaţă legume şi zarzavaturi.
Este necesar deci să se asigure
livrarea lor conform graficului,
în cantităţi şi calităţi corespun­
zătoare.
V, FURIR
La fabrica de marmeladă din Ilaţep a fost adusă de curînd o nouă ma­
şină de umplut sticle cu răcoritoare. in clişeu : Tov. Dorina Petca făcind
proba la maşină.
sînt schimbările care au avut Ioc
în această privinţă în turnă­
torie.
In sectorul pieselor mijlocii
s-a montat un conveier păşitor
matorii nu mai trebuie să exe­
cute operaţia de turnare a me­
talului şi de dezbatere pe cale
manuală a pieselor. Ca urmare,
productivitatea muncii a crescut
aici de 2 ori. In sectorul for­
mării pieselor mari se pun la
punct noi maşini pneumatice de
formare, cu o productivitate mult
mai mare decît a celor folosite
aici înainte. Toate operaţiile e-
xecutate de formatori sînt meca­ oţel, care a permis reducerea să cu cerul schimbător, mai a-
nizate.
In sectorul turnării metalelor
neferoase s-a reconstruit şi mo­
dernizat cuptorul pentru topirea
bronzului şi, ca urmare, capaci­
tatea lui a crescut considerabil.
S-a accelerat mult şi ciclul to­
pirii : în loc de 6 ore, o şarjă se Aceasta a permis colectivului
elaborează acum în numai 1,5
ore. S-au redus considerabil şi
pierderile neproductive de metale
neferoase.
O verigă importantă a planu­
lui tehnico-organizatoric este
mecanizarea transportului. Ast­
fel, cărucioarele de mînă au tost
înlocuite cu cărucioare acţionate
electric, care transportă metalul
de la magazie în secţia de pre­
lucrare, iar maşinile finite din
secţia de montare în cea de vop­
sit. Cu ajutorul lor, în turnătorie
piesele turnate, după debavurare
şi grunduire, sînt transportate la
magazie.
DRUMUL SOCIALISMULUI
PRIN Z „C O P IO S"
Cină am intrat în grădina
restaurantului „Metalul“ din
Hunedoara, cu gînăul să ser­
vesc un prim, mi-am zis:
„In sfirşit, dacă la alte res­
taurante din oraş nu se poa­
te minca la ora primului, mă­
car aici s-o nimeresc“. Şi
am nim erit-o!
¦ In raionul deservit de os­
pătară Pinzaru Elena, unde
m-am aşezat era dezordine.
Pe mese, cu feţe murdare, se
aflau grămezi de sticle şi pa­
hare. Sub ele, mucuri de ţi­
gări, beţe de chibrituri, de
parcă n-ar fi fost măturat
de-o sâptămînă.
După o jumătate de oră de
aşteptare zadarnică, ospătară
îmi s p u n e: „îmi pare rău,
dar nu vă pot servi. Am trea­
bă la miliţie“.
La bar, cînd am cerut con­
dica de sugestii şi reclama­
ţii, am asistat la următorul
dialog dintre barmană şi o
tovarăşă de la bufet.
— Lenuţă maică, avem
condică ?
— Să văd. Da cui îi tre­
buie ?
— Cuiva. Vezi şi ad-o.
Cînd scriam observaţiile
pentru tovarăşul V. suru•
ceanu, responsabilul localului,
de la spate, aud un glas fe ­
meiesc adresîndu-mi-se:
— Şefule ! Auzi şefule ! A-
r©«: poi mai „îndulcit“ : auzi,
domnu’şef. De ce eşti rău ?
Ce vrei să scrii în condică ?
******
La uzină creşte de asemenea
parcul de electrocare şi de ma­
şini de încărcat, se foloseşte ta­
ra autobasculantă.
Lucrătorii uzinei continuă să
prezinte multe propuneri intere­
sante. Se proiectează modele noi
de maşihi-unelte cil calităţi teh­
nice superioare, care vor necesi­
ta mai puţin metal. Tehnologii
elaborează o instalaţie pentru
producerea unor piese din de­
Sute de propuneri se referă la
folosirea rezervelor de economi­
sire a'metalului. De pildă, mai­
stru! G. Fedorov de la turnăto­
rie, revizuind tehnologia fabri­
cării unor piese, a redus în acest
an consumul de tontă cu 22 to­
ne. Lucrătorii secţiei de pregă­
tire, luptînd împotriva pierderilor
în producţie, au propus o me­
todă nouă de croire a tablei' de
la minimum a deşeurilor.
Preocuparea pentru sporirea
producţiei şi reducerea preţului
ei de cost a dat rezultate bune.
Producţia medie dată de fiecare
muncitor depăşeşte cifra de plan.
uzinei să depăşească de pe a-
cum volumul producţiei prevăzut
pentru cel de-al doilea an al
septenalului. La multe feluri de
produse preţul de cost a fost re­
dus în ultimii ani cu 25—40 la
sută.
Anul acesta, lucrătorii între­
prinderii şi-au propus să depă­
şească cu cel puţin 2,4 la sută
sarcinile privind creşterea pro­
ductivităţii muncii. Colectivul u-
zinei este hotărît să găsească
noi rezerve de sporire a produc­
ţiei, să folosească şi mai larg
cuceririle tehnicii noi şi ale ex­
perienţei înaintate.
Ospătară, venită de la mi­
liţie, îmi dă mai multă aten­
ţie şi in fine, mă serveşte.
Flămînd, încep să mînînc.
Dar vai! Supa de legume,
rece şi tulbure ca apa Cernei
după ploi, îmi taie pofta. Vine
felul doi. In loc de ficat cu
ceapă şi salată de roşii, cum
comandasem, am fost ser­
vit cu şniţel şi salată de cas­
traveţi. Nu că n-ar fi exis­
tat la bucătărie, ci că aşa a
înţeles ospătară. încerc să-i
spun că a greşit, dar mi-o
taie s cu rt: „nu se poate.
Doar am auzitr bine!“
Neavînd încotro, am înce­
put să mînînc şniţelul rece.
După un prînz atit de „co­
pios“, ce-a durat mai mult
de o oră, am făcut plata şi
am plecat grăbit spre bufetul
„Expres“.
P.S. Cele de mai sus s-au
petrecut în ziua de 12 iulie,
între orele 14,20 şi 15,30. Le-
am scris cu gînăul că. poate
aşa I.A.P. Hunedoara va lua
măsuri pentru îndreptarea
lucrurilor, iar tovarăşul res­ 4
ponsabil al localului se va
ocupa mai mult de munca
educativă a personalului din
subordine.
L. MĂGURĂ
Cărţi apărute
fA. H ARC10V : Marxism-leninismul des­
pre căsătorie şi familie
56 pag:. — 1 leu Ed. politică
‘ 1 0 AN M E1Ţ01U : Brigăzile artistice
de agitaţie o m işcare de m asă
(„Biblioteca activistului sindical")
104 pag. — 1,35 lei Ed. politică
P L U T A R H : Vieţi paralele — voi 1
Studiu introductiv, traducere şi note
de prof. N. I. Barbu
526 pag. — 17 lei Ed. ştiinţifică
EM IL P O P : M laştinile de turbă din
Republica Populară Romînă
(„Biblioteca de biologie vegetată“ )
516 pag. — 28,60 lei (carto n at)
Ed. Acad. R.P.R. la Combinatul siderurgic Hu­
N. L U N C A : Sterilitatea Ia anim alele
dom estice şi com b aterea ei
(„S.R .S.O .“ - nr. 345)
64 pag. — 1,35 lei
E. ST R O IESG U ¦ C reşterea vierm ilor de oţelării au elaborat de la înce­ strucţii metalice sint de ase­
m ătase izvor de belşug („Biblioteca
ţăranului m uncitor")
48 pag. — 1 leu Ed. agro-silvică
m PB08ßAMUL BE
I participă Ia acţiunile obşteşti.
20 IU LIE 1960
PROG RAM UL I: 6,30 Melodii popu­
lare roinîneşti: 7,30 Sfatul medicului:
Laringita ; 8,00 Din presa de a stă z i;
9.50 Din folclorul popoarelor; 11,03
Concert de estradă ; 12,45 Gintă violo­
nistul Ion V o icu ; 14,12 „La m are“ —
m uzici' u şo a ră : 16,15 Vorbeşte
M o sco v a!; 17,30 In slujba p atriei;
18,30 Inovatori şi inovaţii ; 19,25 „Gîn-
tăm partidului slavă“ ; 20,20 Noapte
bună, co p ii: „Moşul şi perelé“ —
poveste populară chineză ; 21,00 M elo­
dii populare romîneşti executate la vioa­
ră de Constantin Mirea : 21,15 Ju rn a­
lul s a te lo r; 23,15 C oncert de muzică
uşoară.
PRO G RAM UL I I : 14,07 Gîntecedin
ţari prietene; .15,00 Muzică u şo ară;
16.50 Curs de limba rusă ; 17,50 R ăs­
pundem ascu ltătorilor; 18,32 Simfo­
nia nr. 6 în M! bemol m ajor de Johann
Stam itz ; ; 20,00 Călătorie muzicală —
program de muzică u şo a ră ; 20,30
„Gîntare Romîniei socialiste"; 21,10
Anul olimpic 1960; 21,20 Emisiunea
„P . !. CeaikóVskí“ destăinuit în scri­
sorile sale“ ; 22,20 Muzică uşoară ; •
22,35 Duete de dragoste din o p erete;
23,15 Fragm ente din ciclul „Ani de
m ir r h m T L m m .m k
PENTRU 24 ORE
Vremea se menţine călduroa­
Ies în timpul zilei. Ploi uşoare
locale sub formă de averse.
Temperatura staţionară, ziua va
fi cuprinsă între 26 şi 31 grade,
iar noaptea între 13 şi 19 gra­
de. Vînt potrivit de la sud vest.
PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE
Vreme uşor instabilă cu tem­
peratura staţionară.
I.I.M .C .
Întreprinderea Industrială M a­
teriale de Construcţie Cluj,
str. Colina nr. 1-15 telefon
40-06/7
livrează pe bază de
comandă :
® Cărămizi presate normale
® cărămizi cu 30% goluri
• blocuri de beton echivalent
cărăm izi
® piatră construcţii
® var pastă
® var bulgări
Pagr. 3
Veşfi din industria locală
oo<xx.o o o o < x x > o o o o o o o < ;o o o o o o o o o o o o o o v o o o o o o o o o o o o o o <
Fruntaşi pe întreprindere înregistrate în anul acest* mal
multe propuneri de inovaţii.
Colectivul de muncitori d9 la Patru dintre acestea aduc econo­
carierele de piatră aparţină­ mii anuale antecalculate In va­
toare întreprinderii de industrie loare de 18.000 lei.
locală „Crişana“ din Brad, lup­
tă cu entuziasm pentru o pro­ Printre Inovaţiile cele mai Im­
ducţie sporită. Cioplitorii de pia­ portante amintim confecţiona­
tră de la aceste cariere execută rea unui ax frezor adoptat la
bolţari pentru armarea galerii­ maşina universală nr. 1 cu care
se execută operaţia de prelu­
crare a corpurilor de mobilă. A-
ceastă inovaţie a fost realizată
lor de mină, pavele, calupi bor­ de maistru timplar Gheorghe
dură pentru pavaj etc. Iga.
Cele mai bune rezultate au
fost obţinute de colectivul de la
cariera Gura Morii care a rea­
lizat planul pe luna iunie în O altă inovaţie, realizată de
proporţie de 110 la sută. In brigadierul Nicolae Boloţ, con­
prima decadă a lunii iulie, re­ stă în confecţionarea unui dis­
zultatele sînt la fel de frumoa­ pozitiv de şlefuire anexat la ma­
se. La obţinerea acestor succe­ şina de şlefuit.
se, au contribuit printre alţii
mecanicul de compresor Viorel Mohlia peste plan
Birna, cioplitorii Mazuca Rino,
Pastorcici Bebi, Ştefan Pavel, Muncind1 cu Însufleţire, colec­
Vasile Corcotea şi alţii, care au tivul atelierului de tîmplărie al
realizat în medie, în luna iunie, întreprinderii „1 Mai“ din Deva
40-60 tone cioplitură. a obţinut în primul semestru al
anului acesta rezultate deose­
Şi la cariera Valea Arsului au bit de frumoase. Muncitorii de
fost obţinute rezultate impor­ aici au dat peste plan în pe­
tante. Colectivul de aici a rea­ rioada amintită 45- garnituri
lizat planul lunii iunie în pro­ mobilă bucătărie şi 45 garnituri
porţie de 108 la sută. Cei mai camere combinate. Cel mai bine
harnici s-au dovedit a fi cio­ au muncit tov. Ladislau Csapo,
plitorii Alexandru Mamanea, loan Borchin şi Andrei Varga,
Gheorghe Cotoc, Lazăr Poşa, care nu numai că şi-au depă­
loan Crişan şi Axente Tirei, şit sarcinile de plan, dar au dat
care datorită depăşirilor de şi produse de cea mai bună ca­
plan realizate au primit şi sa­ litate.
larii in jurul a 2 . 0 0 0 lei lunar.
Rezultate Însemnate au ob­
Snovaţii importante ţinut şi colectivele fabricii de
nasturi şi atelierului mecanic,
La atelierul de tîmplărie al care au îndeplinit planul se­
I.I.L. „Crişana“ din Brad au fost mestrial în proporţie de 1 1 2 Ia
sută şi respectiv 108 la sută.
iSO i
R ealizări ale tinerilor
sidernrgişti
Invăţind din experienţa side- îmbunătăţirea continuă a pro­
rurgiştilor cu un stagiu mai în­ cesului de producţie constituie
delungat de muncă, tinerii de o preocupare permanentă pen­
tru muncitorii siderurgişti. Anul
nedoara obţin noi realizări în acesta, la cabinetul tehnic al
întrecerea socialistă. Sporind combinatului, 51 de tineri au
indicele de utilizare a fur­ depus 62 de propuneri de ino­
nalelor, brigăzile de tineret vaţii, din care 40 au fost apli­
cate în procesul de producţie.
au elaborat peste sarcinile de
plan mii de ' tone de fontă. Tinerii de la furnale, oţelă­
Schimburile de tineret de la
rii, laminoare, turnătorii şi con­
putul anului peste 500 de şarje menea preocupaţi de gospodări­
rapide şi au produs în afara rea mai bună a metalului. In
sarcinilor d'e plan 13.800 tone primele şase luni ale anului ei
au economisit mai mult de
de oţel. 11.000 tone de metal. In acelaşi
timp ei au colectat circa 8 . 0 0 0
tone de fier vechi. Cu acelaşi
entuziasm, tineretul hunedorean
Cele 97 de brigăzi utemiste
de muncă patriotică ale tineri­
lor siderurgişti au efectuat
călătorie“ de Liszt şi Trio opus 40 nr.2 169.000 ore de muncă patriotică.
în M i bemol m ajor de Brahm s. Ei lucrează voluntar pe şantie­
rele de construcţie a noilor cup­
B U LET IN E D E ŞTIRI : 5,00 ; 6,00 ; toare, la construirea conductei
7,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; de apă Boj-Hunedoara şi pe
19,00; 2 0,00; 22,00 ; 23.52 (progra­ şantierele de construcţii de lo­
mul I) 14,00; 16,00; 18,00; 21,00: cuinţe.
23,00; (programul II).
=3038=
Cooperativa „ t a s a colectivă“ Simeria
Execută pentru deservirea populaţiei:
0 Mobilă şi binale la comandă
0 Confecţii de croitorie după comandă
° Reparaţii şi instalaţii electrice interioare şi exterioare
• Reparaţii şi închirieri de biciclete
° Lucrări de spălătorie m ecanică
® Rebobinări de motoare electrice
• Articole ele artizanat
Uniunea Raională a Cooperativelor de Consum
HAŢEG, REGIUNEA HUNEDOARA
desface prin magazinele sale
din oraş şi raion
- PRODUSE INDUSTRIALE — ŢESĂTURI DE MĂTASE,
BUMBAC ŞI IN — IM PRIM EURI — STOFE - ÎNCĂLŢĂ­
MINTE - CONFECŢII ŞI GALANTERIE — ARTICOLE E-
LECTR1CE — RADIO — MAŞINI DE CUSUT — BICICLE­
TE ŞI MOTOCICLETE ETC. In magazinele de produse ali­
mentare se găsesc tot telul de produse alimentare, dulciuri şi
produse zaharoase.
MAŞINI ŞI UNELTE AGRICOLE, P IE SE DE SCHIMB — CU
PREŢURI REDUSE
VIZITAŢI RESTAURANTELE Ş I BU FETELE DIN RAIONUL
HAŢEG î