Page 64 - 1960-07
P. 64
W?. 9 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1731
?u iţim fte Ş ÎM . • [»gmytyya
ş $LrL • jjM m M ß ş i M - d f e â f f gJfegl
Prezidiul Consiliului Mondial al Păcii Primul ministru Kassem despre Râul C a sfro a so sii Sa
Moscova
condamnă provocările americane ajutorul U.R.S.S. acordat Irakului MOSCOVA 18 (Agerpres). —
împotriva U. R. S. S. BAGDAD 18 (Agerpres). — acordului economic, a spus el. La 17 iulie a sosit la Moscova
TASS anunţă: In seara zilei de Uniunea Sovietică îşi îndepli ministrul Forţelor armate revo
LO N D RA 18 (A gerp res). — Atîta timp cît nu se va reali neşte promisiunile şi respectă luţionare ale Republicii Cuba,
za aceasta, pacea în lumea în 14 iulie, Abdel Kerim Kassem, sincer acest acord“. Râul Castro.
Intr-o declaraţie dată publicităţii treagă şi chiar existenţa în vii primul ministru al Republicii
la Londra, preşedintele executiv tor a om enirii pot fi periclitate Irak, a participat la o şedinţă Primul ministru a subliniat —o -
al prezidiului Consiliului M on in continuare că, atît peste ho
dial al Păcii, proi. John Bernal, de incidentele asem ănătoare ce festivă cu prilejul absolvirii îndia sprijină
lui de la 1 iulie. A ceasta este şcolii militare de către o nouă tare, cît şi in interiorul ţării, propunerile sovietice în
subliniază printre a lte le : promoţie de ofiţeri. Cu acest sînt oameni oare doresc să îm
piedice dezvoltarea Irakului.
prilej, el a rostit o amplă cu-
„Indiferent de aceasta, însă, a
„Prezidiul Consiliului M on o situaţie inadm isibilă. vîntare. In cuvîntarea sa Kas spus el în continuare, în ţara problema dezarmării In anii regimului popular in R. s. Cehoslovacă se acordă o
dial al Păcii ia act cu profundă Prezidiul Consiliului M ondial sem a analizat problemele si noastră vor fi construite fabrici
tuaţiei interne şi internaţiona BON N 18 (A g erp res). — Z ia mare atenţie sănătăţii oamenilor muncii.
nelinişte de pătrunderea unui a- al Păcii cheam ă opinia publică şi uzine. Va fi terminată con rul „W elt Am Sonntag" a pu IN FOTO: mineri cehoslovaci făcind inhalaţii preventive
vion am erican de spionaj, a că m ondială să condamne aceste le. Răcind bilanţul drumului de struirea unor obiective impor blicat la 17 iulie un interviu a-
zboruri şi să ceară cu hotărîre doi ani parcurs de republică cordat de primul m inistru al In împotriva silicozei.
rei bază se află în A nglia, în tante care vor duce la sporirea
după Revoluţia din 1958, Kas producţiei. Şi toate acestea au
spaţiul aerian al Uniunii, S o sem s-a referit la: relaţiile cu
vietice, devenit posibile datorită faptu
guvernului Statelor U nite ca în Uniunea Sovietică. „Noi am co lui că noi am pus capăt pene diei, Nehrti, corespondentului a- Primele avioane sovietice cu ajutor
Incidentul cu avionul de spio viitor asem enea acţiuni nesă laborat deosebit de strîns cu traţiei imperialiştilor în rîndu- cestui ziar. pentru Congo în drum spre Leopoidvilie
buite să nu mai aibă loc“. Uniunea Sovietică în ceea ce
priveşte traducerea în viaţă a rile noastre“. Nehru a d eclarat că este pe
n aj a l Statelor Unite a inten
" * ¦ ¦¦••—¦ '-¦‘m» «in»t*•- » «¦¦a¦»¦-------.--.--.-'-.-.-m---r-r-m deplin convins că politica gu
sificat încordarea internaţională. vernului sovietic „este îndrepta
In urma lui a devenit şi mai Scrisoarea adresată de WaSter Uibricht membrilor tă în mod cert spre asigurarea M O SC O V A ¦ 18 (A g erp res). sească avioane rapide ale av ia
urgentă şi necesară convocarea păcii. Consider că Uniunea So
T A S S an u n ţă : La 17 iu lie în ţiei civile, precum şi o n avă a
unei noi conferinţe pentru de
zarm are —: de data aceasta' cu Partidului social—democrat din Germania vietică năzuieşte mai mult decît treaga lume a aflat despre noua flotei din M area N eagră. P ri
orice altă ţară spre pace“. In
hotărîre nobilă a guvernului so mele avioane „IU -18“ încărcate
participarea’ tuturor ţărilor care BERLIN 18 (Agerpres). _ trădat ideea reunificării paşni In încheierea scrisorii, W. co n tin u are N ehru a su b lin ia t că vietic, care anim at de sentim ente cu cîte 8 tone de zahăr şi con
fac parte din O.N .U . — lucru TASS anunţă : Walter Uibricht, ce a Germaniei. Uibricht cheamă la unirea tutu sprijină întrutotul propunerile frăţeşti faţă de poporul congo- serve fiecare,, au şi plecat de pe
PTim)-secretar al C. C. al Trecerea conducerii P.S.D.G. ror forţelor în vederea luptei guvernului sovietic cu privire la
cerut la recenta sesiune de la P.S.U.G., a adresat o scrisoare pentru asigurarea păcii şi feri dezarm area totală. lez ce-şi apără eroic libertatea aerodrom ul Serem etievo de lîn-
deschisă membrilor, activiştilor pe poziţiile politicii lui Ade
Stockhblm a Biroului Consiliu nauer face cu neputinţă realiza cirii poporului german. şi independenţa, a hotărît să a- gă M oscova. Ele vor parcurge
lui M on’d ial al P ă c ii. * rea oricărui progres — timp în corde im ediat un ajutor în a li distanţa dintre M oscovă şi L eo
S u cc e su l a ce ste i co n fe rin ţe ar şi simpatizanţilor Partidului so delungat — în problema reuni mente R ep u blicii,Congo. poldville în 30 de ore de zbor,
cial-democrat din Germania în Noificării, a subliniat W. Uibricht. cazuri de piraterie a avioanelor Ziarul „P ravd a“ din 18 iulie iăcînd dopă e s c a le : la Cairo şi
care arată că în prezent nu e- W. Uibricht a calificat ziua de americane în largul marii
înlătura odată pentru totdeauna xistă altă oale în afară de lupta 30 iunie 1960 (ziua dezbaterilor anunţă că peste cîteva zile Ghartum.
prim ejdia pe care o im plică ac poporului împotriva regimului pe marginea problemelor poli
tuala răspîndire a m ijloacelor 10.000 de tone de alim ente prin La sîîrşitul săptămânii viitoare
nava „Leninogorsk“ care abia
de tra n sp o rta re a arm ei n u cleare lui Adenauer. In scrisoare se ticii externe în Bundestag — M O SC O V A 18 (A g erp res). — Şi avioanele m ilitare ale An tre oare 1.000 tone de zahăr, a adus un transport de zahăr
300.000 cutii de lapte condensat,
şi crea rea pe terito rii stră in e a subliniază că în momentul de N.R.) — cînd căpeteniile T A S S an u n ţă : „ Iz v e stia “ c ite a g liei, F ra n ţe i, T u rciei, G reciei din Cuba, va pleca spre ţările
b azelor de pe c a re e le pot a c faţă sarcina constă în a curma P.S.D.G. au preferat pe faţă in ză noi cazu ri de p iraterie a a- şi a lto r cîtev a ţă ri se în d eletn i precum şi grîu, vor fi trim ise în
înarmarea atomică, pe care o teresele N.A.T.O., interesele a- v ioan elor a m erican e în largu l cesc cu p rov ocări în la rg u l m ă îndepărtata ţară de pe continen Africii de sud-vest tran sp orted
ţiona. tul african. Pentru asigu rarea
transportului rapid al acestor alim ente pentru populaţia din
efectuează guvernul Adenauer, lianţei Germaniei occidentale m ării. rii, anunţă „Izv estia“. A stfel, la produse s-a hotărît să se îolo- Congo.
a lichida depozitele de arme a- cu S.U.A., intereselor naţionale La 13 iulie avionul bimotor 14 iulie un avion bim otor de :-»fî'
tomice şi bazele pentru rachete ale poporului german şi reuni nr. 145.900 purtînd sem nele dis tip „D ou g ias“ avînd sem nele
Poporul italian continuă din Germania occidentală, a ce ficării — drept o „zi neagră“ tinctive ale forţelor m aritim e distinctive ale Greciei a zburat Intîlnirea dintre conducătorii P.C.U.S.
lupta împotriva re evacuarea trupelor ameri a Partidului social-democrat m ilitare ale S.U .A . a zburat de
fasciştilor cane, a pune capăt neonazis- din Germania. două ori la o altitudine de 70 de patru ori în M area Medite- şi guvernului sovietic cu reprezentanţi
mului, propagandei de război şi m. şi o distanţă de bord de
ROMA 18 (Agerpres). - - O- activităţii organizaţiilor fasciste. Walter Uibricht subliniază că 100— 150 m. deasupra navei rană deasupra navei petroliere ai intelectualităţii sovietice
interesele comune ale asigură .Novgorod“ care naviga în M a „Jitom ir“.
MOSCOVA 18 (Agerpres). lui Suprem al U.R.S.S., au ros
rii păcii, prieteniei între popoa Toate aceste acţiuni, scrie TASS anunţă: La 17 iulie, con tit cuvîntări.
re, reunificării Germaniei, pros ducătorii partidului şi guvernu
pinia publică democrată din Ita Subliniind că la recenta şe perităţii sociale, creşterii bună rea Bering. „Izv estia“, nu num ai că pun în lui sovietic s-au întâlnit într-o Frol Kozlov, membru al Pre
lia urmăreşte cu vigilenţă acti dinţă a parlamentului de la In aceeaşi zi un avion am e prim ejdie viaţa oam enilor, ci vilă dinalara oraşului cu repre zidiului G.C. al P.C.U.S. şi se
vitatea fasciştilor. în urma ac Bonn guvernul R.F. Germane constituie totodată încălcări fla zentanţi ai intelectualităţii so cretar al G.C. al P.C.U.S., a
ţiunii energice a forţelor demo s-a pronunţat pentru continua rican de vînătoare cu reacţie a grante ale norm elor unanim re
cratice, în oraşele Bari, Brin rea politicii revanşarde, cu toa stării oamenilor muncii, recla z b u ra t de d ouă ori la o a ltitu cunoscute ale dreptului interna vietice. rostit un toast în cinstea scrii
disi şi Neapole au fost interzise te consecinţele ei primejdioa ţional. Oaspeţii au îost primiţi de A- torilor şi a tuturor reprezentan
adunările convocate de partidul se pentru destinele naţiunii ger mă ca şi pînă acum stabilirea dine de 5 0 m. în ju ru l navei ţilor literaturii sovietice.
mane, W. Uibricht a arătat că, verki Aristov, Leonid Brejnev,
unităţii de acţiune a clasei mun „A dam M ick iew icz “ ca re n av i Ekaterina Furţeva, Nikita Hruş Cuvinte de salut în cinstea
ciov, Nikolai Ignatov, Alexei Ko- artiştilor plastici sovietici a ros
citoare din întreaga Germanie. î g a în M a rea N ordului. sîghin, Frol Kozlov, Otto Kuu- tit Anastas Mikoian, membru al
sinen, Anastas Mikoian, Nurit- Prezidiului G.C. al P.C.U.S.,
neofascist „Mişcarea socială ita declarîndu-se de acord cu poli din Muhitdinov, Nikolai Podgor-
liană" care fuseseră autorizate tica guvernului Adenauer, lide nli, Dmitri Poleanski, Mihail prim-vicepreşedinte al Consiliu
N u n ez Jim en ez despre a ju t o r u l a c o rd a t Cubei dede autorităţile italiene. Suslov, Nikolai Şvernik, Piotr lui de Miniştri al U.R.S.S. E-
rii de dreapta ai P.S.D.G. au katerina Furţeva, Averki Aris
tov şi Alexei Kosîghin au adre
Proteste împotriva vizitei navelor U. R.S. S. şi alte ţ ă r i socialiste
americane în porturile libaneze HAVANA 18 (Agerpres). — jinul acordat Cubei de către despre rezultatele tratative Pospelov, Demian Korotcenko, sat cuvinte calde de salut repre
TASS anunţă: Directorul In Uniunea Sovietică, a declarat lor cu privire la colaborarea Ian Kalnberzin, Andrei Kirilen zentanţilor intelectualităţii.
stitutului Naţional pentru re
BEIRUT 18 (Agerpres). ~~ că vizitele navelor americane forma agrară, Nunez Jim e Jimenez, a dejucat planurile economică a Cubei cu Uniu- ko, Kirill Mazurov, Vasili Mja- Au rostit cuvîntări Aleksandr
TASS anunţă: Ziarul „Al in porturile libaneze devin tot nez, conducătorul delegaţiei neia Sovietîpă, Polonia, Ce vanadze. şi Mihail Pervuhin. Nesmeianov, preşedintele Aca
Anuar“, comentând recenta de mai dese. „In ce situaţie ne monopolurilor imperialiste de hoslovacia şi Republica De demiei de Ştiinţe a U.R.S.S.,
claraţie a ministrului Afaceri vom afla, Întreabă „Al Anuar“ guvernamentale comerciale a mocrată Germană. El a sub Conducătorii sovietici au dis scriitorii Mihail Şolohov şi Kon-
lor Externe al Libanului, Phi- dacă într-o bună zi de pe o na Republicii Cuba care a vizitat a lăsa Cuba fără petrol şi liniat, printre altele, că cele cutat prieteneşte cu oamenii de
lippe Takla, despre faptul că vă militară a flotei a 6-a an fără produse petrolifere, i-a 56 de întreprinderi industria ştiinţă, scriitorii, muzicienii, stantin Fedin, compozitorul
Libanul nu doreşte să fie o ba corată în apele noastre va de Uniunea Sovietică şi alte ţâri le, care vor fi construite în compozitorii, artiştii plastici, re Dmitri Şostakovici, regizorul Ni-
ză militară străină, scrie: „Ne cola un avion de spionaj ame ajutat Cubei să ţină piept a- Cuba cu ajutorul acestor, sta gizorii, artiştii, dramaturgii. koîai Ohlopkov, dramaturgul A-
considerăm în drept să punem rican şi se va îndrepta spre socialiste, a rostit o cuvînta- gresiunii economice a S.U.A. te, vor constitui o uriaşă feksandr Korneiciuk şi alţii.
întrebarea', pe ce bază navele Uniunea Sovietică sau vreo altă re radiodifuzată şi televizată contribuţie la cauza dezvol Prezidiul Comitetului Central
flotei a 6-a folosesc apele te ţară a lagărului socialist, ceea in care a vorbit despre rezul Declaraţiile lui N. S. Hruş tării industriale a ţării, la şi guvernul sovietic au organizat In cadrul întîlniriî a rostit o
ritoriale ale Libanului, care ce va trebui să presupunem, ciov, a subliniat el, zădărni eliberarea ei de dependenţa un prînz. Mihail Suslov, mem cuvîntare Nikita Hruşciov, prim-
sint transformate astfel în ape va provoca măsuri de răspuns tatele acestei vizite, precum bru al Prezidiului C.C. al secretar al G.G. al P.C.U.S. şi
şi despre problemele dezvol cesc orice plan de agresiune economică faţă de imperia P.C.U.S. şi secretar al C.G. al preşedintele Consiliului de Mi
tării relaţiilor economice din P.C.U.S. şi Leonid Brejnev, niştri al U.R.S.S.
armată împotriva Cubei. lism, la lichidarea şomajului membru al Prezidiului G. G. al
tre Cuba şi statele socialiste, Jimenez a vorbit pe larg în Pentru participanţii la întîlni-
despre colaborarea culturală în Cuba.
cuvîntarea sa despre impre
dintre ele. ' siile culese în urma vizitelor
Jimenez a vorbit despre in- şi întilnirilor din Uniunea
tîlnirea călduroasă pe care a Sovietică. El a vorbit cu ad
avut-o cu şeful guvernului miraţie despre planurile gran
sovietic, N. S. Hruşciov.
americane“. Ziarul îşi exprimă din partea Uniunii Sovietice dioase de transformare a na P.C.U.S., preşedintele Sovietu- re a îost dat un concert.
uimirea în legătură cu faptul împotriva noastră ?“. Noi, cubanii, a declarat J i turii înfăptuite de poporul
---------- =E_------- ¦99~ sovietic, despre sistemul de
invăţămînt şi deservire m e
menez, trebuie să fim recu dicală din Uniunea Sovietică,
Cine este Ikeda — succesorul
Rezoluţii adoptate de Biroul Consiliuluinoscători guvernului şi po despre succesele uriaşe ale
porului Uniunii Sovietice pen economiei sovietice şi despre
tru că s-au ridicat în apă înflorirea culturii.
lui Kişi rarea revoluţiei cabane. spri Jimenez a vorbit pe larg Mondial al Păcii
MOSCOVA 18 (Agerpres). — nuă a alianţei militare cu S.U.A. Primul minisfru Lumumba despre STOCKHOLM 18 (A gerpres). - unilateral. In aceste tratative nu pot lui japonez şi va depune toate efor
TASS anunţă : Corespondentul Ziarul „Mainiţi“ relatează de agresiunea colonialistă împotriva In rezoluţia asupra problemei alge şi nu trebuie să fie sep arate două turile pentru a sprijini cauza dreaptă
asemenea că Ikeda „menţine riene, adoptată în cadrul şedinţei de probleme strîns legate între ele în şi patriotică a poporului japonez care
special al ziarului „Pravda“ la contacte strînse“ cu cercurile Republicii Congo ia Stockholm, Biroul Consiliului M on mod lo g ic: condiţiile încetării focu luptă pentru anularea definitivă a tra
Tokio, Latîşev, scrie că alege dial al Păcii subliniază m area însem lui, pe de o parte, condiţiile şi g a ra n tatului privind alianţa militară dint
politice şi de afaceri america PARIS 18 (Agerpres). — Du belgian de pe teritoriul congo nătate internaţională şi caracterul ur ţiile pentru exercitarea dreptului la S.U.A. şi Japonia.
rea lui Hayato Ikeda ca pre ne şi cu vicepreşedintele Ni lez. Poporul nostru, a declarat gen t al in stau rării păcii în A lgeria. autodeterminare a poporului algerian,
şedinte al partidului liberal de xon. Revista americană „News pă cum transmite din Leopold el, nu este nicidecum pornit îm pe de altă parte. La 6 august, la Tokio va avea loc
mocrat, demlască planurile week“ a scris recen t: „Ceea ville corespondentul agenţiei potriva europenilor. El cere re Intr-un moment cînd se intensifică cea de-a 6-a conferinţă internaţională
cercurilor guvernante japoneze ce se poate spune cu certitudine cunoaşterea dreptului său Ia ne mişcarea nestăvilită de eliberare na Biroul Gonsiliului Mondial al Păcii pentru interzicerea armelor atomică şi
şl americane, care intenţionea France Presse: utralitate pozitivă. ţională a popoarelor asuprite de către cheamă toate forţele iubitoare de pace
despre Ikeda este că ţine cu a- Luînd cuvîntul Ia 16 iulie Ia colonialism, conştiinţa tuturor popoare să acţioneze şi mai energic, pentru a cu hidrogen.
ză să meargă şi mai departe Lumumba a vorbit pe larg lor nu poate să nu condamne conti obţine reluarea cît mai grabnică a
mericanii“. Kişi şi Ikeda, subli o conferinţă de presă organizată despre activitatea provocatoare a nuarea războiului nedrept pe care co tratativelor dintre guvernul francez Biroul cere tuturor comitete-lor na-,
pe calea întăririi alianţei mi niază Latîşev, sînt exponenţii Ia Leopoldville, primul ministru generalului belgian Janssens, ca lonialiştii francezi îl duc cu sprijinul şi guvernul provizoriu al Republicii ţionale pentru apărarea păcii să ia
litare cu S.U.A., alianţă agresivă al Republicii Congo, Patrice re a comandat îorţele pentru politic şi m ilitar al N.A.T.O. Conti in considerare însem nătatea mondială
Lumumba, a acuzat Belgia că menţinera ordinei publice. El a nuarea acestui război implică o. primej Algeria. a apropiatei conferinţe de la Tokio,
şi înrobitoare pentru Japonia. intereselor aceloraşi forţe ale încalcă tratatul de prietenie bel- subliniat că autorităţile belgiene die crescîndă pentru pacea generală. Sesiunea Biroului Gonsiliului M on care se convoacă într-un moment în
giano-congolez semnat la 22 iu au împiedicat prin toate mijloa care lupta poporului japonez ia am
Cine este Hayato Ikeda — noul lagărului " guvernant din Japo nie. că a contribuit la separa cele călătoria lui Kasavubu şi Biroul Consiliului Mondial al P ă dial al Păcii a adoptat de asem enea ploare.
preşedinte al partidului de gu- nia, care şi-au legat soarta de rea provinciei Katanga, că a Lumumba prin ţară. El a decla cii este de părere că pacea în Algeria o rezoluţie cu privire la situaţia din
vernămînt, prdmovat de frac imperialismul american. jignit în mod public guvernul rat că atît el cît şi şeîul statu poate fi restabilită ncîntîrziat, deoare Au mai fost adoptate rezoluţii cu
ţiunea parlamentară a partidu congolez şi a adus prejudicii lui au îost trataţi ca nişte pri ce cele două părţi au acceptat princi Japonia.
guvernului Republicii Congo. zonieri. piul rezolvării paşnice a problemei Lupta începută de poporul japonez, privire la situaţia din K enya şi cu pri
lui în funcţia de şef al cabine Lumumba a amintit, de aseme algeriene pe calea tratativelor pe baza vire la situaţia din A frica de. sud.
nea, că s-a săvîrşit un atentai Lumumba a subliniat că tru au todeterm inării. se arată în rezoluţie, este fără prece
tului ? La ’această întrebare se Ministrul forţelor chiar împotriva lui. dent în istoria Japoniei. M ai mult de A fost adresată, de asem enea, o te
poate răspunde cu următorul pele congoleze, împreună cu tru Biroul subliniază cu satisfacţie că cît atît, ea serveşte drept un exemplu legram ă guvernului Belgiei în care se
Primul ministru al Republicii s-a făcut un prim pas pe calea spre viu şi un stimulent important pentru condam nă trim iterea de noi trupe în
proverb cunoscut: Spune-mi ce terestre aie S. U. A . Congo a subliniat că relaţiile pele trimise de Organizaţia Na tratative. El regretă însă că tratati cauza apărării păcii în lumea întreagă Republica independentă Congo sub
a sosit în Iran diplomatice dintre Belgia şi vele de la Melun au fost înirerupte. şi în lupta îm potriva agresiunii. pretextul apărării belgienilor care lo
nrieteni ai ca să-ţi spun cine Congo vor îi restabilite numai ţiunilor Unite, vor asigura or cuiesc acolo.
eşti — subliniază autorul arti după plecarea ultimului soldat El este de părere că adevărate tra Victoriile istorice ale poporului japo
dinea în Congo. tative înseam nă discu tarea liberă de nez sînt o victorie a tuturor popoare Telegram a cere încetarea trimiterii
colului. PARIS (A gerpres). — După cum către cele două părţi a problemei pă lor iubitoare de pace de pe întreg glo de noi forţe arm ate belgiene şi ale al
Ikeda este cunoscut în Japo transm ite corespondentul din Teheran bul pămîntesc, inclusiv a majorităţii tor forţe arm ate în C o n g o ; retragerea
al agenţiei- France Presse, Brucker, cii pe baza egalităţii în drepturi, ex- poporului am erican care doreşte cu
nia prin legăturile sale strînse de acolo a tuturor trupelor, lichida
cu Sigheru Iosida — marionetă ministrul forţelor terestre ale S.U.A., cluzînd orice condiţii impuse în mod ardoare pacea. rea tuturor bazelor militare străine şi
americană şi adept inveterat al care se află înfr-o scurtă vizită în Biroul Gonsiliului Mondial al Păcii respectarea totală a independenţei şi
Iran, a conferit Ia 16 iulie cu şahul suveranităţii Gongoului.
revanşismutui. dă o înaltă preţuire acţiunilor poporu
Mai mult decît atît, Ikeda Iranului şi cu şefii m ilitari iranieni.
este cunoscut ca om politic cu După cum se crede, anunţă cores
strînse legături cu magnaţii in~ pondentul, tratativele lor s-au referit
austrieimilitare, care se pro- j la proporţiile şi folosirea „ajutorului“
nunţăpentruîntărirea conţi- Im ilitar am erican acord at Iranului.
Redacţia,şî administraţia ziarulai: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189 j 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generate P.T.TJJ. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Rol !grafică „1 Mai“ — Deva.