Page 65 - 1960-07

PROLETARI BIN TOATE ŢARI LE, UNIŢI-VA! Spre indici cff mai srsalfi 1Fruntaşi de ia

malsocialismului de utilizare a furnalelor I. M. Săcărlmb

Anul XII Nr. 1732 Miercuri 20 iulie 1960 4 pagini 20 bani D irectivele Congresului al IlI-lea al fost aplicate o serie de inovaţii de ma-
P.M .R. prevăd ca în cursul şesena- re im portanţă, care au adus im bunătă-
lului, producţia industriei siderurgice ţiri sim ţitoare în procesul tehnologic,
să în registreze un spor considerabil. Spre exemplu, a fost înlocuit sistem ul
Producţia de fontă bunăoară va trebui de acţionare hidraulică a clopotelor
să ajungă în anul 1965 la 2.000.009 cu un sistem de acţionare m ecanică,
tone. Pentru aceasta, nouă, furnalişti- mai eficient şi mai economicos. S-a
lor, ne revine sarcin a de a depune e- autom atizat încărcarea furnalului nr.
forturi susţinute în vederea creşterii 1 , u rn in d a se autom atiza această o-
continue a indicilor de utilizare a a- peraţiune şi la celelalte furnale,
gregatelor,
întrecerea socialistă între schimburi
Gâ m uncitorii, m aiştrii, tehnicienii şi brigăzi s-a desfăşurat cu mult en-

şi inginerii secţiei ....... . . * . . . . , „ „ tuziasm . Cu m ai bi-

noastre au pornit t m t ne de două luni în
Din experienţa unuicu entuziasm şi ho-
urmă, a fost orga-

tărire la traduce- C O le C tÎV ftU n tttS nizată şi întrecerea
rea în viaţă a hotă- J* pe profesii, care a
Activitate intensă PETRU NELEGA l .]
ririlor Congresului, A/\A A /V V 1d4ati rezu ltate cît m in er, şe f de ech ip ă la z
secto ru l I. D a to rită bunei -j
Din zorii zilei şi pînă noaptea tir- întreţinut cu deosebită g rijă, griul o dovedeşte faptul că în primul sem es­ se poate de bune. Au fost îm brăţişa­ organizări a m uncii, a -]
ziu, pe tarlalele gospodăriei agricole colectiviştilor din R apolt a leg at rod tru al anului 1960, indicele de utili­ te în acelaşi timp o serie de iniţiative reuşit să -şi realizeze nor- }
co lective din R ap oltu l M are, z eci de bogat. Producţia obţinută depăşeşte zare a furnalelor secţiei a sporit cu noi în întrecere, cum este iniţiativa m a, in zilele ce s-a u scurs
colectivişti lucrează intens la secera' 2.000 kg. la ha. De rem arcat este şi 86 kg. fontă pe m .c. volum util faţă oţelarilor de a spori indicii de utilizare de la în cep u tu l lunii, in ~)
tul griului. Pînă la sosirea celor trei faptul că m em brii acestei gospodării, de aceeaşi perioadă a anului 1959. a agregatelor şi altele. p ro p o rţie de 110 la s u tă
com bine de la S.M .T. O răştie, colectt p aralel cu reco lta tu l, se ach ită şi de In luna iunie, indicele planificat a 1
viştii au şi secerat aproape 30 ha. cui o b lig a ţiile co n tra ctu a le faţă de sta t. In fost depăşit cu 78 kg. fontă pe m.c. Colectivul de m uncitori, m aiştri, teh­
tivate cu grîu. După sosirea la goS' cursul zilei de ieri, ei au transportat volum util, ia r în prim ele 15 zile din nicieni şi ingineri de Ia secţia I-a i
podărie, com binele au recoltat şi ele la baza de recepţie peste 20.000 kg. iulie am dat peste plan m ai mult de furnale a G .S. Hunedoara, sînt hotă- T
peste 60 din 243 ha. cultivate. grîu din cele 89.000 kg. contractate. 300 tone fontă. rîţi să lupte pe viitor cu eforturi spo­
rite pentru ridicarea continuă a indi­
S e seceră de zor La baza acestor realizări stă grija cilor de utilizare ai furnalelor, pen­
organizaţiei de partid şi a conducerii tru sporirea producţiei de fontă, folo­
R ecoltarea la timp şi fără pierderi Participînd în num ăr m are la lucru, secţiei pentru rid icarea gradului de sind cele mai noi cuceriri ale tehnicii
a cerealelor păioase a stat în centrul colectiviştii din H ăşdat şi cei din Nă­ calificare al m uncitorilor, organizarea şi m etodele cele mai avansate de
preocupărilor colectiviştilor din H ăşdat dăştia Inferioară au term inat de se­ cît m ai bună a m uncii şi întrecerii muncă.
şi Nădăştia Inferioară. In şedinţele cerat orzul. Gu cîteva zile în urmă, so cialiste şi introducerea tehnicii noi.
lărgite ale consiliilor de conducere s-au ei au trecut la secerişul griului. O r­ Ing. N. GHEORGHIONI
In perioada de ca re ne ocupăm , au
secţia I-a furnale a G.S. Hunedoara

stabilit sarcin ile concrete ce reveneau gan izaţi pe echipe, colectiviştii de aici,

fiecărui membru din consiliu în cam ­ au reuşit ca într-un timp relativ scurt I

pania de recoltări. S-au stabilit, dea- să recolteze m ai m ult de ju m ă ta te din O noua moara pentru B rad, în so ţiţi de tov. prof. V a-
sem enea, ca de îndată ce orzul şi suprafaţa cultivată cu grîu.
grîul s-au pîrguit, să se înceapă re­ argile sile C ostin, au plecat in tr-o
Producţia va fi de aproxim ativ 1.800 excursie prin diferite localităţi
şi locuri p ito reşti din ţară.
coltarea. kg. grîu în medié la ha. D e cîteva zile, la în tr e p r in ­ NICO LAE BODREAN
derea ceram ică din B aru M are, T im p de două să p tă m în i cît m iner, şef de echipă
La secţia control teh n ic a fa bricii „Vidra“ din O răştie M un că însufleţită au început lucrările p en tru se c to ru l I. A tit în lu n a iu - f
m ontarea unei m ori tip „Say- va dura excursia, elevii vor v i­ nie, cît şi în in terva lu l
lucrează tov. M argareta F ă g ă ra ş, R afila V esa şi A urelia Cor- In aceste zile, la gospodăria ag ri­ inginerului agronom , se va obţine în m ons“ p en tru m ăcinarea argi­ zita fabrici, uzine, întreprm f- 1— 20 iu lie, ş i-a d e p ă ş it 1
colă colectivă din satu l Sp ini, raionul medie 2.000 kg. grîu la ha. lelor refractare. N oua m oară deri, şa n tiere de co n stru cţii, n o r m a d e p r o d u c ţie c u 15
padi. A ceste m u n cito a re predau produse de bună ca lita te la m a ­ O răştie, se m unceşte cu în sufleţire la p erm ite efectuarea unei m ă ci­ 'i
gazie. strînsul cerealelor. P înă ieri s-a recol­ La recoltatul grîului de pe restul nări m ai p erfecte, realizarea u- m o n u m en te istorice şi de artă, la su tă
tat orzul de pe toată su prafaţa şi suprafeţei sînt m obilizate acum toate nui am estec de calitate su p e­ m o n u m e n te ale n a tu rii, itin e - 1
In c liş e u : Cele trei m u n ci to a re in tim p u l lucrului. grîu l de pe m ai m ult de 70 ha. din forţele, fapt c.are asigură term inarea rioară şi îm b u n ă tă ţirea granu- 1
cele 96 ha. cultivate. După aprecierile acestei lucrări: în cel mult 2 zile. laţiei p en tru fabricarea p ro d u ­ rariul excursiei e s te : A rad _
R o a d e le ssmei s ÎF În s e T im işoara — R eşiţa — O raviţa a
— T u rn u Severin — insula
e©lal*©răs*i L a re co lta t — toţi co le ctiv iştii selor refractare. A d a -K a leh — C raiova — Sibiu 1
In cursul zilei de ieri, a fo st — Oraşul Stalin — P loeşti — 1
B ucureşti — C onstanţa şi s ta ­ 1
m o n ta t rotativul, una dintre 1
ţiu n ile de odihnă de pe lito ra ­
Colaborarea mai strînsă din­ feriştilor din Simeria un preţios M em brii gospodăriei agricole colec­ O rg an izaţia de partid din gospod ă­ cele m a i im p o rta n te p iese ale lul M ării Negre. 1
tre ceferiştii' simerieni şi fero­ ajutor tehnic, atunci cinci s-au rie, este chem ată să desfăşoare o mun­ m orii. 1
viarii Combinatului siderurgic găsit în faţa vreunei greutăţi. tive din O răştie au cu ltiv at în toam ­ că politică m ai eficientă pentru m obi­ IOAN ŞOLCOl H. PO PA
din Hunedoara a început încă lizarea colectiviştilor Ia m unca de re­
de anul trecut. Roadele acestei In urma consfătuirii care a a- nă şi în prim ăvara a cea sta 280 ha. co ltare a cerealelo r, astfel în cît din corespondent corespondent
colaborări sînt deosebit de fru­ vut loc, s-au stabilit noi măsuri
moase. intr-o consfătuire care a care să ducă la o colaborare şi cu grîu . O su prafaţă consid erabilă de M ărfuri no;
avut loc recent la Siineria şi un­ mai strînsă. Primele roade au şi
de au participat feroviari din am­ început să se vadă. Astfel, din pe care vor obţine după aprecierea lor In exeursie
bele unităţi, s-a arătat că din lu­
na august a anului trecut şi pînă staţiile Simeria-triaj şi Simaria- cel puţin 500— 520.000 kg. grîu, în ca­ In vederea sa tisfa cerii cît
acum, combinatul n-a mai plă­ călători pleacă tot mai multe m ai depline a cerinţelor c u m ­
tit nici un leu locaţie, iar sta­ trenuri grele, cu cîte 400—500 zul că recoltarea se va face la timpul noua recoltă să nu se piardă nici un In cursul zilei de ieri, 40 e- părătorilor. n u m a i în cursul
ţionarea vagoanelor a scăzut cu zilei de ieri, m agazinele de d es­
mult sub normă. tone încărcătură peste norma de optim. Stad iul în care se află aceas­ bob. J le v i de la şcoala m e d ie d in fa c e r e ale c o o p e r a tiv e i „9 M a i“ '
tonaj. La fel, operaţiile de com­ din Teiuş, au fo st aproviziona­
De asemenea, feroviarii hune- tă lucrare ne face să credem în să că te c u : 30 b iciclete tip „ C arpaţi“,
doreni au primit din partea ce­ punere şi descompunere a gar­ 20 a p a ra te de radio, 20 g a rn i­
niturilor de tren se execută în aici recoltatul grîului va întîrzia. Spu­ ;©©= tu ri de m obilă, confecţii, trico ­
minimum de timp.
nem acest lucru pentru faptul că pînă Caravane sanitare la sate taje, un bogat so rtim en t de sto ­
E. CREŢU fe pen tru bărbaţi şi fem ei, p re ­
în prezent nu s-au recoltat decît 80 cum şi alte produse specifice
corespondent sezonului de vară.
ha. De c e ? Pentru că, com binele
A. OŢOIU
S.M .T . O răştie n-au lucrat din plin Comitetul executiv al Sfatului pentru copii. Gu acest prilej
popular al raionului Hunedoara, s-au făcut şi 40 extracţii dentare. corespondent
în fiecare zi bună de lucru, din cauza a luat, la începutul lunii martie
a. c., hotărîrea de a organiza o In fiecare localitate, caravana
unor defecţiuni şi pentru că participa­ caravană sanitară. Caravana sa­ sanitară a fost bine primită, ce­
nitară formată din medici spe­ tăţenii venind cu toată încrede­
rea colectiviştilor la lucru este nesa­ cialişti din oraşul şi raionul Hu­ rea la consultaţii. In viitor, sînt ION DUDAŞ
nedoara, urma să se deplaseze planificate noi ieşiri pe teren ale L ucrind in regie, se stră ­
tisfăcătoare. D eşi se sim te absolut ne­ în satele de munte unde să a- caravanei sanitare. d u ieşte să asigure cele
m ai bune condiţii de m u n ­
cesar ca recoltatul să fie făcut m a­
că tovarăşilor săi
nu al pe unele locu ri ca re sîn t in a cce ­

sibile com binelor, num eroase colecti­
viste nu vin Ia lucru.

corde consultaţii gratuite cetă­

ţenilor. de muncă înfrâ

C înd s e d e z lă n ţu ie fu rtu n a Zece aniPrima ieşire pe teren a cara­
vanei sanitare a avut loc la 15
mai, în comuna Topliţa. S-au de­
plasat cu caravana 8 medici spe­ C olectiviştii din U ngurei, raionul S e ­
rienţa m uncii in comun. P e atunci, die de grîu la hectar era de 1.300 kg.,
U n fulger se plim bă pe cerul in- piie, s-ar face auzite sem nalele acus- m andă, oamenii îşi sem nează citeţ cialişti şi 5 cadre medii şi de de­ beş, au sărbătorit dum inică 10 ani de avuţia gospodăriei era doar de 6 cai, in 1959 ea a a ju n s la 2 .0 0 0 k g ., iar
num ele după ce scriu „funcţionează servire sanitară. Cu acest prilej m uncă în frăţită ; zece ani de rodnice 18 vaci, 12 bivoliţe, cîtev a ca re , plu­ p rodu cţia de lapte, pe cap de v a că fu­
tunecat. D ispare pentru un m om ent tice. D eocam dată totul este in or- norm al". Sem nează Dumitru Pascu, s-au dat consultaţii unui număr su ccese obţinute pe drumul gospodăriei guri şi grape. ra ja tă , a crescu t de la 1.200 litri, cît
Arpad K edveş, Ştefan Dumitru, Du­ de 296 cetăţeni din satele Topliţa. agricole colective, drumul belşugului era în anul 1955, la 2.000 litri, în anul
pentru ca apoi să reapară în altă dine. Afară se dezlănţuie mintoasă mitru Tom a, Ion P opescu, Ion Jula, Dăbîca, Hăşdău şi Văl ari. şi a l fe ricirii. G reutăţile inerente începutului au 1959.
parte. C în d tu n ă , se cu trem u ră tot furtuna. Ilie Oprea, Dumitru M erişoreanu, fost însă învinse datorită ajutorului
Ilie M unteanu şi alţii. Schim bul s-a Cea de-a doua ieşire a cara­ G ătiţi de sărbătoare, colectiviştii au acordat de partid şi de statul nostru Intărindu-se mereu puterea econo­
văzduhul. In fuga lor, norii pling cu Pe geam urile m ari se preling şu- ' încheiat cu bine. Oamenii n-au făcut vanei sanitare a avut loc în prim it acest evenim ent precum se cu­ dem ocrat-popular, datorită dirzeniei co­ mică a gospodăriei, au crescut şi ve­
fapte deosebite, de eroism. Prin aten­ ziua de 10 iulie, în comuna Le- vine — cu bucurie şi entuziasm , cu m uniştilor care au m uncit permanent niturile colectiviştilor. Mihai Adami,
stropi m ari şt deşi, hotăriţi parcă u d e de apă. P rin ele pătrund in ţia de care dau dovadă, prin grija lese. Au participat 10 medici deplină încredere în viitorul lor m inu­ pentru întărirea şi dezvoltarea gospo­ spre exemplu, a primit anul trecut
lor faţă d e instalaţii, ei arată, că specialişti, grupul de studenţi nat. dăriei lor. pentru cele 670 zile-m uncă lucrate cu
să inece pămintul. cam era de com andă lum inile Irăz- term ocentrala este ţinută în miini stagiari din cadrul secţiei in­ fam ilia sa 2.280 kg. grîu, 3.350 kg.
sigure. In împotrivirea cu furtuna terne a spitalului unificat din P rilej de trecere în revistă a succe­ Prim ele rezultate ale muncii în co­ porumb,' 1.000 kg. ovăz, 2.700 kg. c a r­
S e înteţesc tunetele, se înteţeşte netelor. F ieca re trăznel, fiecare tu- u n p rieten bun al m uncitorilor d e la Hunedoara şi personal mediu selor dobindite pînă acum , această mun au a vu t puterea să co n v in g ă şi tofi, 60 kg. zahăr, bani şi alte produse.
Paroşeni este şi utilajul de înaltă şi de deservire. Au fost date în frum oasă sărbătoare a colectiviştilor pe alţi ţărani m uncitori cu gospodării Venituri frum oase au realizat şi co­
ploaia. Ram urile pletoase ale săi- net, e văzut şi auzit de oam eni de tehnicitate provenit din U .R .S.S. ziua respectivă 102 consultaţii a constituit în acelaşi timp o m ani­ lectiviştii loan Ludoşan, Ştefani M ar­
la adulţi şi 19 consultaţii la co­ festare a dragostei şi ataşam entului individuale de a păşi alături de co­ tin, Popa M aria, S u sa n a Ştefan i şi
ciilor din curtea Term oceniralei de nici intr-un fel d eo seb it: A tenţiune! Term ocentrala funcţionează normal pii. lor faţă de politica partidului nostru, lectiv işti, pe drum ul m uncii Înfrăţite. mulţi alţii, care m uncesc cu d ragoste
Şarjele hunedorenilor n-au îngheţai, o m anifestare a încrederii în viitorul A stfel, în primii doi an i, num ărul fa ­ şi in teres pentru în tă rire a şi d ezvolta­
la Paroşeni se apleacă plîngind par- Fiţi cit mai atenţi la instalaţii! ventilatoarele au trimis minerilor sub Duminică 17 iulie, caravana pe ca re C ongresu l a l l ll- le a a l P .M .R . m iliilor înscrise în gospodărie s-a du­ rea gospodăriei lor colective.
pămint milioane de metri cubi de aer, sanitară din raionul Hunedoara il deschide tuturor oam en ilor m uncii blat iar suprafaţa agricolă s-a mărit
că. Pălăria de n o r cenuşiu de dea- C ele 6 telefoane de p e m asa dis- iar intr-unui din saloanele unui spi­ a avut o nouă ieşire la Cerbăl. din patria noastră. la 300 de hectare. S -a dezvoltat de ase­ Din veniturile, lor, colectiviştii şi-au
tal, omul care a fost operat, aflind De data aceasta, un grup de 9 m enea sectorul zotehnic, v iticol şi po­ construit şi renovat peste 40 de case,
supra coşului înalt al term ocentralei pecertilui zbirnăie strident rind pe că e pe drum ul tămăduirii, schiţează medici specialişti împreună cu Acum 10 an i, cînd 53 de fam ilii de m ico l. şi-au cum părat m obilă, aparate de ra ­
in colţul gurii un zimbet. un grup de studenţi stagiari de romîni şi germ ani, in frunte cu co­ dio şi a lte lucruri necesare vieţii lor
este abătută spre păniînt. Zum zetul rind. Nici nu ştie omul pe care din muniştii loau Ludoşan, Ilie V inersan, In anul 1959, datorită m uncii poli­ noi.
la secţia interne a spitalului u- loan Vinersan şi alţii, şi-au unit cele tice d esfăşurate in com ună, datorită
m otoarelor s-a pierdut şi el tot aşa ele să pună m ina. La centrala-dis- 189 ha. de pămint, pornind pe calea rezultatelor frum oase obţinute de co­ Consiliul de conducere al gospodăriei
nificat Hunedoara şi personalul lectivişti, ultim ele 80 de fam ilii de ţă­ se în grijeşte de întreţinerea bătrinilor,
c u m ¦se pierde ciripitul unei păsări pecer, legată cu toate locurile de rani m uncitori cu gospodării indivi­ acordîndu-le a ju toare în produse şi
in gilceava unui stol. m u n că im portante, tot m ai millte duale au păşit cu încredere in m area b a n i; se îngrijeşte de viaţa culturală
sint beculeţele roşii care se aprind. fam ilie a colectiviştilor. a colectiviştilor. In cele două echipe
Pe vremea asta, undeva, într-un S e prim esc şi se dau dispoziţii. de teatru, form aţia de co r, echipa de
spital pe m asa de operaţie medicii In prezent, gospodăria colectivă nu­ dansuri şi fanfară, activează pesle 75
salvează un o m ; la H unedoara ori Tim pul trece în neştire. N-ai vre­ m ără 325 fam ilii cu 595 braţe de m un­ d? colectivişti, tineri şi vîrstnici, de
poate la Reşiţa, se elaborează o şar­ m e să-l bagi in seam ă.' A început să că. Avuţia gospodăriei s-a m ărit şi ea am bele naţionalităţi. In anul 1959, au
jă ; ventilatoarele — aceşti plămini sosească schimbul II. Ervin Baki se ajungind la 1.249 ha. tererî, 108 bo­ Fost citite peste 5.000 de că rţi şi bro­
uriaşi ai m inei —- trimit a er o a m e­ sculară de apă incă de la uşă. Vrea vine, din care 50 vaci cu lapte, 26 boi şuri de către aproape 500 de co lecti­
nilor ca re se g ă s e s c la su te de ¦m e ­ să-şi aprindă o . ţigară. Scoate din de m uncă, 15 c a i, 200 de porci, 1.145 vişti.
buzunar pachetul cu ţigări din care de oi, două ateliere de rotărie şi fie­
tri sub pămint. C h iru rgu l, oţelarul se prelinge un firicel de apă. rărie etc. Au fost constru ite grajd u ri D rum ul stră b ă tu t în cei tO ani de
şi saivan e pentru anim ale, m agazii către colectiviştii din Ungurei este un
şi m inerul, nu ştiu nim ic de furtu­ — Al-a îniuiat puţin — le spune pentru cereale, rem ize pentru unelte, drum încununat de su cces, un drum
zim bind Balei, celo r ca re-l p riv esc silozuri. Fondul de bază al gospodăriei ce a dovedit cu prisosinţă superiori­
na ca re se dezlănţuie. Pentru ca a- se ridică in m om entul de faţă la tatea muncii in com un, a agriculturii
1.200.000 lei. socialiste.
ceştia să aibă tot tim pul lum ină, compătimitor. C. MORARII mediu şi de deservire, au acor­ linei vieţi noi, gospodăria colectivă
dat 180 consultaţii din care 40 era m ică iar oam enii lipsiţi de expe- Aplicînd pe scară largă metodele Gu prilejul îm plinirii unui deceniu
en e rg ic , a er, stau d e v e g h e m un ci- — P a rcă tra g e cu tu n u l — ii răs- agrotehnice înaintate, gospodăria a ob­ de Ia înfiinţarea gospodăriei lor, in
-SSâae- ţinut rezultate din ce în ce m ai bune cuvinte sim ple şi em oţionante, colec­
torii, tehnicienii şi in gin erii d e la P“ n d e A rpod. K ed v eş intinzindu-i o în producţia v egetală şi anim ală. D acă tiviştii şi-au exprim at recunoştinţa lor
in 1951, spre exemplu, producţia m e­ faţă de partid şi guvern, an g ajîn d u -se
Term ocentrala Paroşeni. In cam era ţigară- spun din priviri că toiul ca în viitor să m uncească şi m ai bine,
să obţină rezultate şi mai frum oase.
d e com andă, la tablourile cazonelor, este in p erfectă ordine. Balei răsuflă
F. CHIRUŢA
in sala turbinelor, oam enii stau la P °r<* C e îngrijo rat a fost pi- .....

posturi cu a ten u a încordată. F u rtu- «<* cîn d a a ju n s la term o cen tra lă !

na le poale aduce surprize. S e pol Inginerul Dumitru P a s c a ' se ridică

decupla liniile, se pot intim pla scurt- de pe scaun şi face o raită în fu-

circuite şi asta înseam nă decuplarea r“ l tablourilor. Afara, undeva aproa-

generaiorilor, scăderea sarcinii pe pe. a Căznit. Inginerul se opreşte

centrală. In acest caz, intervenţia in m ijlocul cam erei de com andă pre-

omului este hotăritoare. In cazul va- gătindu-se să audă tunelul. C ind tu-

naţiilor de sarcină trebuie restabi- netul trece inginerul exclam i, cu ad-

lit echilibrul la turbine, trebuie m en - m ira ţie :
tinută tensiunea şi frecvenţa curen- ~ Liniile noastre sint bine prote-

tului electric in limitele adm ise. A * îm potriva su p ra ten siu n ilo r at-
Cei ce fac de serviciu in cam era m osferice. Utilajul sovietic cu care-i
echipată uzina e m inunat!
de comandă cuprind dinlr-o singură

privire sutele de aparate de m ăsură Odată cu venirea schim bului se po-

şi control, sutele de beculeţe roşii, toleşte şi furtuna. In cărţile de ra-

g a lb en e, verzi. In cazul u n u i de- port —• adevărate ju rn a le d e bo rd —

ranjam ent, acestea ar începe să pil- de la cazane, turbine, cam era de co­

O a m en i ai m u n c ii la o d ih n ă p e lito ra lu l M ării N egre E fo rie.