Page 66 - 1960-07

Pag. 2 DRUM UL SO C IALISM U LU I Nr. 1732

V I A Ţ A DE P A R T I D Ştiri culturale din Vălişoara

Mal multă atenţie muncii Cartea cîştigă noi prieteni

de primire în partid Cartea a devenit prietenul cel ţa lor la cele 10 cercuri de ci­
mai drag pentru mulţi oameni tit care reunesc de două ori pe

Organizaţiile de partid din în această privinţă organizaţia stau în faţa organizaţiilor de ai muncii din comuna Vălişoara, săptămînă peste 200 de iubitori
!.îspodăriile agricole colective, de partid din G.A.S. Călan, ra- bază. Cei mai buni tovarăşi din Acest lucru ni-1 dovedeşte fap­ ai literaturii. Nelipsit de la a-
ntovărăşirile agricole, gospodă­ ionul Hunedoara şi cea din rîndurile activului fără de pnr- tul că de la începutul anului şi cesle acţiuni esle tînărul Petru
riile agricole de stat şi staţi­ G.A.C. Apoldul de tos, raionul tid să fie ajutaţi să-şi însuşeas- pînă în prezent, peste 30 de lo­ Madoşa, muncitor la cariera din
unile de maşini şi tractoare s-au Sebeş. Organizaţia de bază a că ideologia şi politica partidu- cuitori din Vălişoara au fost con­ Vălişoara. El a prezentat pînă
întărit mult prin primirea de gospodăriei agricole de stat Că- lui nostru, să primească sarcini firmaţi — în urma examinări­ acum, la cercurile de citit, re­
noi membri şi candidaţi de par­ lan, de la alegerea noului birou concrete în lupta pentru înîăp- lor făcute — „Prieteni ai căr­ cenziile cărţilor. „Pămînt des­
tid. Ele îşi exercită cu tot mai şi pînă în prezent, a primit doar tuirea hotăririlor partidului, iar ţii“. ţelenit“ şi „Ploaia din iunie“.
multă competenţă dreptul de un singur candidat de partid. In cei mai merituoşi să fie primiţi Au mai prezentat recenzii Gheor­
control, îndrumă şi conduc ac­ această gospodărie, lucrează candidaţi de partid, Dragostea acestora pentru slo­ ghe Mişca, ţăran muncitor. Ioan
tivitatea politică şi economică. va scrisă se remarcă în special rordăchescu, muncitor la I.C.D.
Acordînd atenţia cuvenită mun­ mulţi muncitori fruntaşi, iar or- Congresul al lil-lea al parii- prin afluenţa cititorilor la bi­ şi alţii.
ganizaţia U.TsfM. numără 23 de dukii a pus în faţa oamenilor bi iolecă, precum şi prin frecven­

cii de primire în partid şi des­ tineri. Biroul organizaţiei de muncii din agricultură sarcini Programe atractive pentru soectatori
făşurând o permanentă muncă partid — secretar tov. Aliron de mare răspundere. Pentru în-
Dragostea de cultură şi de Echipa de teatru a pus în sce-
politică şi organizatorică, ma­ Necşa — nu s-a ocupat însă cu făptuirea cu succes a acestor
frumos şi-o manifestă locuitorii nă piesele „Cremena le ştie pe
joritatea organizaţiilor de bază răspundere de primirea în rîn- sarcini este necesară întărirea a»»» N din comuna Vălişoara şi prin toate“ şi „Fata tatii cea frUmoâ-
au primit un mare număr de dul candidaţilor a celor mai me- continuă a organizaţiilor de participarea activă la munca să“. Artiştii amatori se strădu-
membri şi candidaţi de partid rituoşi şi harnici utemişti şi a partid şi ridicarea activităţii lor M ii
din rîndurile muncitorilor, co­ celor mai buni muncitori din |a nivelul sarcinilor actuale, culturai-artistică. Aşa, de pildă, iesc ca atu prin programele ce
lectiviştilor şi întovărăşiţi lor. Au gospodărie, fruntaşi în produc- Trebuie asigurată creşterea con- - M î l l j ţ g Iftt peste 30 de persoane îrecven- le pregatesc d , ş: prin infec­

\ , ¦ ŞsŞ. ¦A'-V'VJÓv

fost primiţi în partid numeroşi ţie. tinuă a rolului de conducător la tă trei din cei m ai activi corespondenţi vo lu n ta ri ai zia­ tează cu regularitate repetiţiile ...... {
muncitori din G.A.S. şi S.M.T., O situaţie nesatisfăcătoare politic al organizaţiilor de bază de cor. El au învăţat cîniece re- Pretarea « ' « ( • m - s» ofere spec-
colectivişti şi întovărăşiţi, care din G.A.S. şi G.A.C., îmbunătă- rului n o stru : tov. Io sif Craşca, G heorghe Speriosu şi C onstan­ voluţionare, populare şi alte pie- tatorilor programe cît mai atrac-
s-au dovedit a îi luptători dîrji este şi Ia organizaţia de bază ţirea permanentă a activităţii
pentru înfăptuirea politicii par­ din G.A.C. Apoldul de Jos, raio- politice şi organizatorice a a- tin C hiriac de la tu rn ă to ria u zin e i „ V ictoria“ C ălan. Ei s în t se corale îndrăgite de spectatori, tive.
tidului, oameni care au fost în nul Sebeş. Această organizaţie cestora, astfel, îneît să obţină
fî untea luptei pentru transfor­ de bază a primit pînă acum doar rezultate tot mal bune în apli- şi fru n ta şi la locul de m uncă.
marea socialistă a agriculturii, o candidaţi de partid. Ih această
şi care muncesc neobosit pentru gospedărie sînt numeroşi Colec­ ’------- ¦ -== = m = - = ------- M ijlo c eficace de culfuralizare
întărirea şi consolidarea unităţi­ tivişti fruntaşi în mutică, oarneni
lor agricole socialiste. care muncesc cu tragere de ini­ Au absolvit cursurile de calificare Dintre formele activităţii cul­ popular din localitate. Cu mult
mă pentru întărirea şi consoli­
Creşterea rîndurilor organiza­ darea gospodăriei, pentru creş­ carea politicii partidului de dez­ Zilele acestea, muncitorii de cest an, au dat examenul de ab­ turale, menite să ridice nivelul interes au ascultat ei conferin­
ţiilor de partid săteşti a făcut terea producţiei agricole. Orga­
ca acestea să-şi poată îndeplini nizaţia de bază nu se ocupă însă voltare multilaterală şi comple­ la mina Deva, care au frecven­ solvire. Datorită ajutorului pri­ de cultură generală al maselor, ţele: „Gospodării agricole co­
mai bine rolul lor de conducă­ în măsura cuvenită de creşterea
tor, organizator şi mobilizator al şi educarea activului fără de xă a agriculturii. tat cursurile de Calificare din a- mit din partea lectorilor şi fo­ conferinţele au un rol impor­ lective milionare“, „Satul de
maselor largi ale ţărănimii mun­ partid pentru ca cei mai buni
citoare la lupta pentru înfăptui­ tovarăşi din acest activ să fie losirii de cît mai multe materia­ tant. ieri, satul de astăzi“, „Agricul­
rea politicii partidului la sate. primiţi în rîndul candidaţilor de
Datorită activităţii desfăşurate partid. le în documentarea lecţiilor pre­ Mulţi locuitori din Vălişoara tura socialistă în lumina Direc­
de organizaţiile de partid, tot
mai mulţi ţărani muncitori, con- In vederea creşterii continue De ce întârzie darea date, din totalul de 101 elevi, au participat la conferinţele ţi­ tivelor Congresului“ şi altele.
vingîndu-se de superioritatea a forţelor partidului la sate este au absolvit cursurile de califi­ nute de membrii colectivului de
muncii în comun, păşesc cu în­ necesar să se acorde o atenţie
credere pe calea agriculturii so­ tot mai măre muncii de primire m funcţiune a fabricii care un număr de 87. In cursul conferenţiari format din cadre IOAN RÎRVA
cialiste, constituind noi gospo­ în partid a ţăranilor muncitori celor 6 luni de pregătire, ei s-au didactice şi lucrători ai sfatului
dării colective, sau înscriindu-se colectivişti şi întovărăşiţi, care corespondent
în cele existente. De asemenea, s-au dovedit a fi dintre cei mai
ca urmare a activităţii politice activi în lupta pentru consoli­ de pîine die Brad străduit să acumuleze cît mai -m -
şi organizatorice a organizaţi­ darea şi dezvoltarea sectorului multe cunoştinţe teoretice.
ilor de partid, s-au obţinut suc­ socialist al agriculturii şi pen­ Prin anul trecut s-a început angajamentului luat, Pe lingă Se pregătesc pentru Insîlozarea
cese de seamă şi în ceea ce pri­ tru creşterea producţiei agricole. la Brad construcţia unei fabrici aceasta mai există o serie de de­ Printre cei mai buni absol­ furajelor
veşte sporirea producţiei agri­ de pîine care, pdsă în funcţiu­ ficienţe care dacă nu vor fi li­ venţi a cursurilor de calificare
cole la hectar şi dezvoltarea Pentru înlăturarea lipsurilor
creşterii animalelor, contracta­ manifestate şi îmbunătăţirea se numără tovarăşii Woicek
muncii de primire în partid în
organizaţiile de bază amintite, ne, să acopere cerinţele consu­ chidate vor întîrzia cu mult da­ Francisc, Ioan Chiciudeanu, Membrii gospodăriei agricole tul şi a obţine un siloz de cali-
matorilor din localitate şi îm­ rea în -folosinţă a fabricii de toari Rişcuţa, Ioan PaVel, Au­ colective din Dobra, in răspun- tale bună, colectiviştii din Do­
prejurimi. Sarcina înfăptuirii a- pîine. Astfel, pînă în ziua de 15 rel Crişan, Dionisie Vasiu, Pe­ sul dat chemării la întrecere bra au pregătit de pe acum spa-
cestul important obiectiv a reve­ iulie a.c,, constructorii încă nu tru Podeleanu, Alexandru Bîtcă pentru dezvoltarea sectorului ţiile de însilozare. La efectuarea
nit întreprinderii de industrie lo­ primiseră' devizul pentru con­ şi alţii. zootehnic s-alt angajat să asigu- celor 500 ore de muncă voiiin-
cală „Crişana“ din Brad. ducta de apă, iar lucrările de re în acest an fiecărei vaci de lap- tară pentru săparea gropilor
canalizare încă nu începuseră. IOAN SIMION te cîte 10 tone nutreţ însilozat. s-au evidenţiat colectiviştii Ioan
După ce au fost aprobate fon­ Pînă în prezent nu a fost pro­ Pentru a-şi respecta angajamen- Borza, Traian Hagy, Adam la-
durile, I.I.L. „Crişana" a con­ curat de asemenea cazanul de corespondent cob şi alţii.
tractat lucrarea cu T. R. C. H. încălzire şi nici pompele nece­
Deva. Trustul regional a accep­ sare. ;©© TRAIAN FARKAS
tat noua lucrare ' şi în scurt
corespondent
timp a trimis forţe pe şantierul
Aşa cum arătam' mai sus, o Realizări ale sondorilor —11—¦/—¦/—w——14

de lîrigă g*ară pentru ca fabri­ parte din Utilaje au fost procu­

rea de tot mai mari cantităţi de este necesar ca organele de ca de pîine să fie terminată în- rate, dar ele nu pot fi montate în su fle ţiţi de docum entele ce- te şi a organizării judicioase a Bine a r f i 1 1
cereale, carne, lapte, lînă etc. partid raionale să ia măsuri co­ tr-un timp cît mai scurt. Cele din cauză că nu are cine face lu i d e-a l Ill-Slea C ongres al m uncii de către conducerea şa n ­
două întreprinderi s-au angajat această lucrare. Conducerea P.M .R., m u n cito rii, te h n ic ie n ii tierului, sub îndrum area to ­ dacă... i1
Cu toate că în munca de pri- respunzătoare. ca lucrarea să fie terminată în trustului refuză să execute lu­ şi in g in erii de la în tr e p r in d e ­ va ră şu lu i ing. Ioan S em enescu,
mire în partid s-au obţinut re- Organizaţiile de bază aminti* cinstea zilei de 23. August a.c. crările- de montaj pe motivul rea de explorări Lupeni au ob­ şef de şantier. ... in c o m u n a C r is tu r , j
zultate bune, mai sîilf-' totiişr* - te trebuie-să fie ajutate pentru întreprinderea „Crişana“ avea că atunci cînd au contractat lu­ ţin u t în sem n a te succese în rea­
unele organizaţii de partid din a-şi lărgi activul fără de partid Pe acest şantier s-a u eviden­ l r a io n u l H u n e d o a r a , s - a r -j

G.A.S. şi G.A.C. care nu se si a se ocupa îndeaproape de obligaţia să procure utilajele ne­ crarea (spun ei), nu a fost pre­ lizarea p la n u lu i din luna tr e ­ ţia t în m od deosebit tovarăşii t- g ă s i t i m b r e fis c a l e ş i p o ş - Î
ocupă cu răspunderea cuvenită creşterea acestuia, de anirena- cesare astfel ca odată cu lucră­ văzut şi montajul utilajului. c u tă . T a şcă u V a sile, şe f son d o r, Cio- [• ta le d e d i f e r i t e v a lo r i.
de munca de primire în partid. rea tovarăşilor din acest activ rile de construcţie să se poată I.i.L. „Crişana“ face dese inter­ banu V ictor, sondor, Iacobici ^ A tît la prăvălioara să- 1
Un exemplu negativ îl constituie la înfăptuirea sarcinilor care începe montajul lor. venţii la conducerea trustului C o n trib u ţii în se m n a te la r e a ­ C o n s ta n tin , m o to r is t, R a d u 'M oi- t tească — aparţinătoare
pentru a monta utilajele dar a- lizarea p la nului au adus şan- se şi alţii. r cooperativei „F urnica“ din 1
Roadele iniţiativei La ora actuală clădirea fa­ ceasta refuză. Disputa între cele tierele U ricani şi D ilja. Ş a n - J
bricii de pîine din Brad este două întreprinderi se duce şi în tieru l U ricani şi-a rea liza t p la ­ Ş a n t i e r u l D i l j a - A n i n o a s a o. S im eria , c ît şi la fa c to riţa ^
gata. Muncitorii de la T.R.C.H. prezent deşi există unele utilaje nul de fo ra j fizic în proporţie adus de asem enea o contribu­ -j
execută lucrările de instalare a care- ar putea fi montate. Acesta de 111,7 la su tă . A c e s te r e z u lta te ţie în se m n a tă la realizarea p la ­ [ poştală C ornelia lo n iţă , -j
caloriferelor, zugrăveli interioa­ este unul din motivele principa­ îm bucurătoare au fo st obţinu­ nului de foraj, p rin rezolvarea C s-a u pus în vînzare num ai •]
re etc. La rîndul său I. I. L. te datorită conducerii pricepu- cu succes a unor in stru m en ta ­ L t i m b r e d e 5 ş i 10 le i. j
ţii care făceau greutăţi în rea­
--- :-- C<------- ----- f ION OLARU J

C corespondent J

D acă p în ă în luna aprilie la p u n c t, dacă locul de m u n - „Crişana“ a procurat o serie de le pentru Care se întârzie darea Mecanizatorii lizarea planului. P rin rezolvarea [ 'i
a.c. in c o n s fă tu ir ile de p ro -
ducţie lunare, în adunările că e m ai bine organizat, utilaje: scuturător de saci, că- în folosinţă a fabricii de pîine î n întrecere la tim p a in stru m e n ta ţiilo r s-a u l ... u n iu n e a i n t e r r a io n a lă )
o rg a n iza te la secto ru l I al T ransportul m inereului a rucioare lise, dozatori pentru apă din Brad. Situîndu-se pe aceas-
în trep rin d erii m iniere Teliuc — N -a trecu t nici u n an de e c o n o m is it 385 o re d e m u n c ă . [• a c o o p e r a tiv e lo r d e c o n - î
în c e p u t să se fa că la tim p , L a r e z o lv a r e a a c e s to r i n s t r u - ţ ^7 şsnu mm Iuliiaa ,, ss --aa rr p r e o c u p a 1
se discuta de fiecare dată şi saramură, frămîntători tip tă poziţie, nepunînd mai presus cină un m ănunchi de oam eni m e n t a t i i s - a u e v i d e n ţ i a t e c h i-­ ^ în d e a p r o a p e d e a p r o v iz io - I
problem a râ m în erii sub plan au v e n it aici la D obra şi au p u s
a u n o r ech ip e de la o rizo n ­ d a to rită fa p tu lu i că locurile „Tehnofrig“, cupe pentru aluat de orice interesele generale, bazele noii sta ţiu n i de m aşini p ele c o n d u se de b rig a d ie ru l Cio- r n a rea cu d ro jd ie de bere
tul III, în p rezent, lucrurile şi tractoare. A cum , tractoarele,
s-a u schim bat. A ceasta, de ^ e m uncă erau asigurate cu etc. întreprinderea mai are co- trustul regional de construcţii c o m b in ele şi b a to zele se a flă la banu Victor. L a cooperativelor din P ojo- j
cind Ioachim M oăîlcă a p ro ­ g o sp o d ă riile colective, iar noi,
pus conducerii sectorului să va g o n ete. D upă cîteva zile, ! mandate o serie de utilaje ca face ca fabrica de pîine să nu aici îi d ă m zor cu a m en a ja rea H arnicii sondori ai V ăii J iu ­ [ ga şi Sălciva. D eşi in de- 4
i s e î n c r e d i n ţ e z e lu i c o n ă„uh- elevatori de saci, elevator sim- poată fi dată în folosinţă la sta ţiu n ii. lui. d o v e d e s c p r in f a p t e că s î n t
cerea unei echipe ram ase s u \ au fo st date prim ele tone de l po ztt se găseşte drojdie
plan. D irectorul S. M. T. D obra,
m inereu p este plan. piu pentru făină, maşină de ro-- termenul stabilit. Este necesar tovarăşul A urel C hirilă, ne-a î. s u f i c i e n t ă , t o t u ş i a c e s te i
C onducerea sectorului a vorbit apoi despre realiză­
găsit propunerea ca bună. A stfel, Ioachim M odîlcă lat cornuri, cîntar bascitlar, mo- ca cele două întreprinderi să în- rile sta ţiu n ii, in d icin d u -n e ferm h o tă rlţi să traducă în via ­ L cooperative sîn t aprovizio- ^
Ioachim M odîlcă a p reluat o am eni şi cifre. Şi, p e n ­
conducerea echipei resp ec­ îm p reu n ă cu echipa pe care ţă hotăririle partidului. C nate eu c a n tită ţi m ici.

o conduce, a dat din luna a- tor electric etc. Aceste utilaje ceteze această dispută, să încea- [ ANGHEL LUP ŞA
comandate dar care nu au sosit pă de urgenţă lucrările de mon- VIOREL STRAUŢ h corespondent
p r ilie şi p fî(nmă e î n prezen t pe s- ^ai’ as^ el ca fabrica de-pîlne să
u 4/ gQ m in e re u pes te ea şi unele necomandate pînă
în prezent, au dus şi duc la in- corespondent

plan.

I. DUMITRU' tîrzierea dării în folosinţă a fa- fie dată în folosinţă în cel mai

bricii de pîine, la nerespectarea scurt termen. Vacantă plăcută

tive. Se dezvoltă reţeau a co m ercială tru a scoate m ai m u lt în evi­ şi instructivă
O dată cu schim barea lo­ denţă hotărirea colectivului
p o rn it pe fa p te m ari, a ţin u t să
cului de m uncă, p e n tru a cu­

noaşte ce are de fă cu t m ai p recizeze: De dimineaţa, cînd trompeta De asemenea, planurile de vi­
pionierească anunţă adunarea şi itor dau la iveală discuţii deo­
în tii, cum să -şi organizeze Zilele trecute a sosit la re­ Deva s-a deschis grădina de acum documente care arată că — Ne a flăm în întrecere cu pînă seara tîrziu, după ce soa­ sebit de aprinse :
vară „Filimon Sîrbu“ şi maga- în anii următori reţeaua comer- rele alunecă după munţii îm­
lucrul, a în cep u t să e x a m i­ ) dacţie, o scrisoare. Un corespon­ zinul de încălţăminte din cen- cială va cunoaşte o serioasă S.M .T. A lba lulia. T ovarăşii din păduriţi, curtea şcolii de 7 ani — Eu vreau sa fiu miner, ca
neze locurile de m u n că , să dent voluntar din Hunedoara Alba lu lia sîn t m a i vechi în m u n ­ şi tata.
verifice un eltele, deoarece că, cu o exp erien ţă m a i bogată.
j d u p ă c u m ii s p u n e a u n o ii o r- ¦ ne-a scris doar cîteva rînduri : tru prevăzut cu vitrine spaţioa- dezvoltare, N oi în să , n e -a m pics în g în d să le

\ ta c i, e le tr e b u ia u r e p a r a te ^ „Crama care s-a deschis în ora­ se şl mobilier nou. Alte unităţi Conform planurilor întocmite, l u ă m d r a p e lu l ele s t a ţ i u n e f r u n ­

k sau înlocuite. 0 şul nostru cu cîteva săptămîni comerciale şi de deservire s-au fa cadrul noilor locuinţe, din taşă pe regiune. D in m o m en t din comuna Certej, freamătă de — Eu învăţătoare, răspunde o
deschis la Brad, in Valea Jiu- ce colectivul n ostru a h o tă rit veselie. Aici îşi are sediul ta­ fetiţă, pe nume Eugenia Cohan.
' L a în c e p u t a f o s t g re u . / în urmă, este vizitată de nume- Hunedoara, vor fi deschise 24 aceasta, să fiţi siguri că, pînă băra pionierească regională.
\ D a r a c e a s ta n u l- a d e s c u - > roşi consumatori. Personalul — Eu vreau să mă fac trac­
lui, la Gurabarza, Alba lulia şi unităţi comerciale şi de deservi- la u rm ă , vo m reuşi. După un an de învăţătură, torist, să lucrez la colectiva din
\ r a ja t. Era. c o n v in s c ă şi la \ noii unităţi deserveşte bine şi D in g ra fic e le e x p u se , c ît şi după ce roadele muncii au fost satul nostru şi să fiu mereu
\ lo c u l d e m u n c ă r e s p e c tiv în = conştiincios...“. în alte centre. In afară de a- re jar ;n noul oraş muncitoresc culese, pionierii din diferite coi­ fruntaş.
din u ltim a situ a ţie încheiată, furi ale regiunii îşi petrec a-
s c u r în d t o tu l v a fi în o r d in e . ^ Rîndurile nu cuprind totul. cestea, multe unităţi au fost re- din Călan se rezervă circa 3.000 n e-a m dat seam a că harnicul cum zilele de vacanţă în ta­ — Mie mi-ar plăcea să fiu
colectiv al sta ţiu n ii de m aşini bără.
) O r ta c ii lu i Io a c h im M o ă îl- Iniţiatorii deschiderii cramei din novate şi înzestrate cu mobilier m.p. de construcţie pentru spa- şi tra cto a re din Dobra va face inginer, completează un altul.
to t ce-i stă în p u tin ţă p en tru a — De unde eşti ? întreabă o Fiecare îşi plămădeşte viito­
i c ă s - a u a c o m o d a t r e p e d e ¦c u oraşul Hunedoara au avut o modern. ţiul comercial. De. asemenea, cîştiga această întrecere. fetiţă pe un pionier.
rul în gînd.
) fe lu l s ă u do a lu c ra . Ş i- a u idee bună şi au căutat să asi­ * s-au programat să se deschidă Sînt fru n ta şi tractoriştii Ioan — Eu îs din Ţara moţilor,
răspunse mîndru, pionierul. Seara, după ce trompeta a-
gure consumatorilor un local . - ... alte unităti la blocurile noi din' Troznai — care şi-a îndeplinit nunţi terminarea a încă unei
mai aparte, frumos, îngrijit şi — Iar eu, răspunse fetiţa, zile, înainte de culcare, liniştea
a dat seam a că m uncesc m ai cu surprize originale. Costume­ . De?' s; au ,nree lslraţ P » g p » Deva, în noile cartiere din Lu- sarcinile de p la n din cam pania am venit din Hunedoara. Tăti- care încearcă să învăluie satul,
însemnate pe lima dezvoltam , Slmerl zlat Gurabar. agricolă de vară în pro p o rţie de este alintată parcă de cîntece
) bine dacă uneltele sîn t puse
reţelei comerciale şi drpe endte,rsuer.ov. r.i-- zd,aereşai• ad,lHetel,em. aPngaarzai.ni<eel, c„iun dienuscoh-i..lie- 91 la s u tă , S im io n C riste a —
le naţionale locale cu care sînt re, nu s-a făcut tot,u. l
cu o rea liza re de 88 la su tă ,
îmbrăcaţi ospătarii, butoiaşele ganizarea şi repartizarea un, a- cvarta|e * sc dezv0]ti P avel D erji, cu 86 la su tă , T r a ­
pregătite special ca să ţină lo­ ia n M arcu cu 78 la s u tă , m e c a ­
Cărţi apărute cul de scaune, cănile de pămînt seI•eil,o-inrmca-raegsinpaszeuci.nfţtii.ecvl,i.eeenit,a.srî.nI,ntn, uuamnmăerpl.eu.lalosarloat,er- rvfeeirrţ,jeecaeu.ina caocmt,uearl.ceia,e acas•rit,.iedree deser- nicii G heorghe C azan şi Ioan
pen­
h l.lE C A R A FO LI : Aurei Vlaicu — în care se serveşte vinul, totul

pionier al aviaţiei rom îneşti — edi­ le îndeamnă să zăboveşti în a- mai mult în centru iar noile 1*

ţia a Il-a, revăzută şi adăugită cest local unic în genul său în cartiere de locuinţe n-au fost * C rişovan, stru n g a ru l Alntonîu cui meu este oţelar. pioniereşti izvorîte din glasuri-
.(„S.R .S.O .“ - - 355) regiunea Hunedoara. Şi acesta înzestrate cu unităţi comerciale Reţeaua comercială trebuie să Lazăr şi alţii. S.M .T. D obra a Şi după astfel de discuţii se le celor care îşi petrec vacanţa
e numai un exemplu. In ultima şi de deservire la nivelul ccrin- meargă pe o linie ascendentă re a liza t 28,6 la s u tă d in p la n u l în tabără,
54 pag. — 1,25 lei vreme, şi în alte oraşe din re­ jelor actuale. de dezvoltare. Aşa cum prevăd pe cam panie, obţinînd şi o e- înfiripă prietenii, se fac cunoş-
A. K R E IN D L E R : N evroza a sten ică giune, noi unităţi comerciale şi c o n o m ie de 43.682 le i p e s te s a r ­ tinţe. Colectivul de conducere al
de deservire şi-au deschis uşile Analizînd aceste deficienţe, documentele celui de-al Ill-lea cinile de plan, p reţu l de cost pe taberei din care dac parte fova-
(„S.R .S.C .“ - 351) şi oferă consumatorilor un sor­ organele de resort au preconizat Congres al .M.R., comitetele fiecare h a n tru fiin d redus cu Munca pionierească, de or- răşii Silviu Goţiu, Saveta Gro-
24 pag. — 0,40 lai timent din ce în ce mai bogat diverse măsuri pentru lichidarea executive ale sfaturilor popu- c îte 7 lei. ganizaţie nu este întreruptă în za, Pavel Ştefan, Alexandrina
de produse. In afară de crama lor. Sfaturile populare urmăresc 'are U secţiile comerciale sini tabără. Se discută despre as- Certejan, Maria Han, Lilia Gu-
I S. T U R G H E N IE V : In ajun — amintită, în oraşul' Hunedoara datoare să se ocupe cu toată C olectiv tîn ă r, en tu zia st, — cu pectul diferitelor probleme ivite şal şi alţii caută să le tacă co-
rom an. T rad. I. rusă de A lexand ra s-a deschis bufetul expres la cu mai multă atentie să asigure răspunderea de această proble­ în viaţa pionierească din unită- pil lor o vacanţă cît mai plăcută
B â rcă cilă care se întîlnesc un mare nu­ spaţiul comercial, proiectanţii mă şi să întreprindă măsuri posibilităţi de afirm a re din ce ţile de care aparţin. Se împăr- şl instructivă,
(„Biblioteca şcolarului" — nr. 26) măr de consumatori, un centru rezervă mai mult spaţiu pen- concrete pentru rezolvarea ei în în ce m ai accentuate, m ecani­ tăşesc metode de muncă efici-
131 pag. — 3 lei E .S .P .L .A . — de pîine şi unul de lapte, un tru unităţile.comerciale şi de de­ raport cu cerinţele consumatori­ zatorii din D obra vor avea un ente, se vorbeşte cum au fost RADU SELEJAf!
Cartea rusă magazin alimentar şi altele. La servire în noile cartiere. lor în continuă creştere. cu vîn t greu de spus în în tre ­ corespoudem
cerea socialistă dintre sta ţiu n i­ pionierii rămaşi în urmă.
« •-* l» B u cu reşti. M ic în d rep tar La secţia comercială a-sfatu- I. PETRESCU le de m a şin i şi tra c to a re din
(„M eridiane“ ) lui popular regional se găsesc
56 pag. _l o hartă în a fa ra textu­ regiunea noastră.
lui — 5.50 lei
GH. LUPAN