Page 67 - 1960-07

Nr. 1732
Tehn teii n o i—locul cuvenit!
Una din căile de creştere a
randamentelor in Industria ex­
tractivă este mecanizarea prin­
cipalelor operaţii ale procesului
de producţie : tăierea, încărca­
rea şi transportul. Realizarea
unor randamente sporite re­
flectă aşadar măsura în care
minerii folosesc maşinile de ha-
vat sau perforatoarele susţinu­
te de .coloane, maşinile de în­
cărcat, transportul mecanic ş.a.
Introducerea mecanismelor de
mare productivitate, cit şi a
metodelor de lucru avansate,
sînt obiective ale planului teh­
nic de stat, departamental sau
intern al fiecărei întreprinderi,
îndeplinirea acestui plan este
absolut obligatorie deoarece are
un rol deteminant în realizarea
unor indici tehnico-eeonomiei
înalţi. Iată de ce, partidul nos­
tru acordă an de an o atenţie
tot mai mare introducerii pe
scară largă a tehnicii noi, îna­
intate, care să asigure un ni­
vel cit mai înalt producţiei. O
dovadă grăitoare, în acest sens,
o constituie recenta hotărîre a
C.C. al P.M.R. şi a Consiliului
de Miniştri al R.P.R.
întreprinderii miniere Barza
i-a fost fixat pentru anul 1960
m plan tehnic deosebit de im­
portant. In el figurează, pe lin­
gă o serie d'e indici privind
consumurile specifice, coefici­
enţi de utilizară şi randamen­
te, introducerea unor metode de
lucru noi, maşini noi, pre­
cum şi unele studii teh­
nice. \ Din anul în curs au
trecut mai mult de şase
luni şi jumătate. In ce măsură
au fost îndeplinite obiectivele
planului tehnic la această în­
treprindere ?
In perioada de care ne ocu­
păm s-a încărcat mecanic un
volum de material excavat cu
peste 1 0 0 la sută mai mare de-
cit cel planificat. Acest lucru
se datoreşte îndeosebi introdu­
cerii maşinilor de încărcat la
lucrările de înaintare. De ase­
menea, în cursul primului se­
mestru al acestui an au fost
efectuate două studii: unul pri­
Jn m m EM A EEE
7 .8 0 0 .0 0 0 leí e co n o m ii
In Combinatul siderurgic din
Hunedoara,.mişcarea de inovaţii
şi raţionalizări s-a intensificat
simţitor faţă de anul trecut.
Muncitorii, inginerii şi tehnicie­
nii din secţiile şi sectoarele com­ combinatului s-au înregistrat
binatului au propus, în acest
an, un însemnat număr de ino­
vaţii şi raţionalizări. Aplicarea
acestora în procesul de produc­
ţie aduce însemnate economii,
contribuie la creşterea producţiei
şi productivităţii muncii, la re­
ducerea consumurilor specifice,
A n g a ja m e n tu l in o vato rilo r
Luptînd pentru introducerea
tehnicii noi, inovatorii serviciu­
lui mecanic-şef al I.6.S. Hune­
doara au predat cabinetului teh­
nic pînă în prezent 36 propuneri
de inovaţii, care aduc o econo­
mie antecalculată de 573.000
lei.
!U z ă r i ole n M o r i i s r
într-un semestru —
521.000 lei econom ii
Muncitorii, inginerii şi tehni­
cienii grupului 4 construcţii ci­
vile de pe şantierul noului oraş
muncitoresc din Hunedoara des­
făşoară o muncă entuziastă pen­
tru obţinerea de noi realizări în
producţie şi îndeosebi în ceea ce
•iriveşte reducerea preţului de
cost. întrecerea desfăşurată pen­
tru realizarea de economii în
producţie a dus la obţinerea
unor importante succese.
In primul semestru al acestui
an, constructorii de locuinţe au
realizat economii prin reducerea
preţului de cost al producţiei de
521.000 lei. Aceste economii s-au
realizat prin reducerea consumu­
rilor specifice de ciment, cără­
midă, cherestea, nisip, pietriş
etc. şi prin aplicarea unor noi
metode şi soluţii în executarea
lucrărilor de construcţii. Aşa, de
exemplu, prin înlocuirea duşu­
melei oarbe cu beton de rume­
guş, se realizează o economie de
15 lei pe m.p. ceea ce înseam­
nă că într-un an se pot reali­
za 450.000 lei economii. Prin
folosirea panourilor fixe de sche­
le demontabile se realizează a-
nual 116.000 lei economii, iar
folosirea de panouri de cofraje
!La L !VI. ëBa r z a
vind reducerea consumului spe­
cific de lemn de mină şi altul
privind buna gospodărire a e-
nergiei electrice. Iată deci cî-
teva realizări a căror urmare
este sporirea vitezei de înain­
tare a lucrărilor miniere şi po­
sibilitatea obţinerii, intr-un vii­
tor apropiat, a unor preţioase
economii pe seama reducerii
consumurilor specifice de lemn
de mină şi energie.
Rău este însă că la I.M. Bar­
za nu s-a acordat atenţia cuve­
nită tuturor obiectivelor din pla­
nul tehnic. După ce în primul
trimestru, volumul de rocă tă­
iată cu ajutorul perforajului u-
med a fost realizat doar în pro­
porţie de 13,7 la sută, în lunile
următoare acest indice a scă­
zut la 11,3 şi respectiv 10 la
sută. Lipsa de preocupare pen­
tru extinderea perforajului u-
med a condus la realizarea u-
nor viteze de avansare sub po­
sibilităţi, pe de o parte, şi la
lucru în condiţii grele. în praf
de şist, pe de altă parte. Prin­
cipalii vinovaţi de acest lucru
sînt şefii secţiilor Musariu şi
Valea Morii, care deşi au avut
posibilităţi să introducă perfo-
rajul umed la multe locuri de
muncă, nu le-au folosit, adu-
cînd drept justificare o sea­
mă de pretexte neîntemeiate
(faptul că utilajul nu-i pus la
punct, de pildă). Ei nu au con­
trolat felul în care şefii de
sectoare au acordat sprijinul
tehnic necesar echipelor care
foloseau pentru prima oară per­
foratoarele înzestrate cu sis­
tem de injecţie a apei.
Tehnica minieră avansată a
dovedit cîte avantaje prezintă
sistemul de burare cu nisip.
Astfel, pe lingă faptul că se ob­
ţine un coeficient superior de
rupere a rocei, se realizează
însemnate economii de explo­
ziv. Uzinele constructoare de
utilaj minier au confecţionat în
acest scop şi aparate. Prin ur­
mare, întreprinderilor nu le ră-
mîne altceva de făcut decît să
le folosească. Ce păcat însă că
îmbunătăţirea calităţii produse­
lor şi reducerea preţului de cost.
De Ia începutul anului şi pînă
în prezent, la cabinetul tehnic al
369 inovaţii. Valoarea inovaţi­
ilor aplicate în această perioadă
se ridică la 7.800.000 lei. De
remarcat este faptul că numai
de la 20 iunie şi pînă în pre­
zent, la cabinetul tehnic s-au în­
registrat 28 inovaţii şi raţiona­
lizări.
Printre cele mai preţioase ino­
vaţii se numără recondiţionarea
rolelor la tractoarele Kirov, dis­
pozitivul de ascuţit freze, meto­
dă pentru recondiţionarea vilbro-
chenelor Tatra şi altele.
NICOLAE TEHE1
corespondent
demontabile, aduce o economie
de 185.000 lei anual.
Angajamentele sînt
traduse în via ţa
Constructorii de locuinţe din
oraşul Hunedoara s-au angajat
ca în cinstea zilei de 23 August
să dea în folosinţă 120 de a-
partamente, să termine comple­
xul UGECOM, şcoala cu 16 cla­
se, sala de gimnastică, să ten­
cuiască complect cvartalul Q 1
de locuinţe şi bulevardul 1848.
Pentru realizarea acestor anga­
jamente, constructorii muncesc
cu însufleţire. Stadiul lucrărilor
de construcţie la cele 120 de a-
partamente sînt avansate astfel
că ele vor fi date în folosinţă
înainte de 23 august. Şi comple­
xul UCECOM, unde se fac în
prezent lucrări de zugrăveli şi
vopsitorie, va fi predat-’ înainte
de termen. De asemenea, la ce­
lelalte obiective prevăzute în an­
gajament lucrările sînt mult
înaintate faţă de grafic, ceea ce
dovedeşte că şi acestea vor fi
gata înainte de termenul prevă­
zut în angajament.
In întrecerea pentru îndepli­
nirea înainte de' termen a anga­
jamentelor luate în cinstea zilei
de 23 August, se. evidenţiază
brigada de tencuitori condusă de
la I.M. Barza s-a manifestat
delăsare şi în această direcţie.
Deşi cele 10 aparate de burat
cu nisip au venit în întreprin­
dere la timp, ele nu şi-au găsit
utilitatea nici pînă acum. Astfel,
ele au fost introduse la mina
Musariu, unde condiţiile nu per­
mit — cel puţin aşa afirmă to­
varăşii ingineri de aici — folo­
sirea lor. Constatarea că ,*nu
sînt“ condiţii s-a făcut într-un
timp prea îndelungat, motiv
pentru care aparatele stau încă
nefolosite.
Am arătat mai sus cîteva as­
pecte ale felului cym au fost
puse în aplicare obiectivele pla­
nului tehnic pe anul în curs,
la I. M. Barza. Constatările a-
rată că rezultatele nu-s mulţu­
mitoare, lucru la care ar tre­
bui să reflecteze mai profund
conducerea întreprinderii. Nu
trebuie uitat nici o clipă că ce­
rinţele construcţiei socialismu­
lui în patria noastră se bazează
pe un înalt nivel tehnic al pro­
ducţiei, pe mecanizarea şi au­
tomatizarea procesului de pro­
ducţie, pe folosirea celor mai
avansate metode de lucru.
N. ANDRONACHE
— ------ o-------
înainte
de termen
Entuziasmul cu care au mun­
cit furnaliştii secţiei a l-a în
zilele lucrărilor Congresului
partidului, e dovedit de cele
2.110 tone fontă produse, peste
plan în luna iunie. La acest suc­
ces. a contribuit şi echipa pe
care o conduc eu. De la înce­
putul anului şi pînă în prezenl,
noi am dat mai mult de 1.200
tone fontă peste plan. ceea ce
înseamnă că angajamentul de a
da 700 tone fontă peste plan în
acest an a fost realizat cu mult
înainte de termen. Pentru aten­
ţia deosebită cu care .au lucrat,
la locul lor de munca, merită
cuvinte de laudă furnaliştii Nn
colae Georgescu, Mihail Mazi-
liu şi Matei Şarpe.
Experienţa de pînă acum do­
vedeşte că la noi în secţie mai
există posibilităţi de sporire, a
indieijor de utilizare a furnale­
lor. Pe viitor trebuie să elimi­
năm complect mersul redus al
furnalului, să mărim debitul de
aer insuflat şi să respectăm
graficul de descărcare.
Astfel vom înfăptui cu cinste
sarcina trasată furnaliştilor de
cel de-al 111-lea Congres al
partidului, de a spori producţia
de fontă la 2.000.000 tone în
1965.
IOAN MlHAILA
prim -furnalist, furnalul nr. I
6 . S. Hunedoara
Ştefan Roşianu, brigada de in­
stalatori sanitari condusă de
Andrei Nazarip, brigada de in­
stalatori calorifere condusă de
Titi Brănişteanu, brigada de zu­
gravi condusă de Petru Petraş
şi brigada de zidari condusă de
Mihai Zvolenski.
Prin aplicarea inovaţiilor
Pe şantierul de construcţii ci­
vile al noului oraş muncitoresc
Hunedoara mişcarea de inovaţii
şi raţionalizări cunoaşte o con­
tinuă dezvoltare. Inovatorii de
aici — muncitori, ingineri şi
tehnicieni — îşi aduc o impor­
tantă contribuţie la realizarea
planului de producţie, la scur­
tarea termenului de dare în fo­
losinţă a blocurilor, îmbunătăţi­
rea calităţii lucrărilor şi redu­
cerea preţului de cost pe apar­
tament.
Printre inovaţiile mai impor­
tante aplicate pe acest şantier
în cursill acestui an amintim:
„Dispozitiv de stins varul“,
„Conteiner pentru cărămidă tip
cupă“, „Bob suspendat pentru
ridicarea diferitelor materiale“
şi altele. Prin aplicarea inova­
ţiilor s-atl realizat pînă în pre­
zent economii în valoare de
132.000 lei.
V. FANICA
D RU M V L SO C IA LISM U LU I Pag, 3
TELEGRAME EXTERNE
feaeramrvmcnem
Un marş deprotest împotriva Seminarul internaţional
bazelor aviaţ» iei am ericane pentru dezarmare de la Geneva
din Anglia
GENEVA (A gerpres). TA SS anunţă1 în prezent există puternice forţe so­
LONDRA (Agerpres). Sîmbă- După cum relatează ziarul S. K. Ţarapkin, reprezentantul U .R .S.S. ciale şi politice care dispun de m ij­
tă la amiază în jurul bazei for­ „Whitney Gazette", locuitorii re­ Ia co n ferin ţa celor trei puteri in pro­ loace im portante pentru a tiu ădniitA
ţelor militare aeriene americane giunii dirt. jurul aerodromului blem a încetării experienţelor cu arm a dezlănţuirea războiului de către forjele
de la Brize Norton (comitatul procedează în prezent la strîn- n u c le a ră , a p re zen tat lă 18 iu lie un agresive, ia r în cazul în că re âcestea
Oxfordshire) de-, unde a decolat gerea de semnături pe o petiţie raport la sem inarul internaţional pen­ vor încejrca să-l dezlănţuie, să le dea
pentru zborul său de spionaj a- împotriva acestor zboruri. Peti­ tru dezarm are care se d esfăşoară în o ripostă zdrobitoare, să d ejoace pla­
vionttl „RB-47“, au început să ţia va fi remisă lui N. Martin, palatul N aţiunilor de la G eneva, din nurile lor aventuriste.
se adune grupuri de partizani ai deputat în parlament din partea iniţiativa Federaţiei m ondiale a aso­
păcii din Angiia. De acolo a în­ acestei circumscripţii electorale. ciaţiilor pentru naţiunile unite. El a R eferin d u -se Ia tra ta tiv e le c a r e s-a u
ceput un niarş în semn de pro­ Cetăţenii englezi care domicilia­ vorbii despre propunerile guvernului d e sfă şu ra t în C om itetu l c e lo r HI sta te
test împotriva decolării avioane­ ză în apropierea unui aerodrom pentru dezarm are, S . K. Ţarapkin a a-
lor americane de la această american, scrie ziarul „au drep­ sovietic în legătură cu dezarm area g e­
bază. tul să fie apăraţi împotriva echi- nerală şi totală. rătat că singurii vinovaţi de zădăr­
libristicii lipsite de răspundere nicirea lor sîn t puterile occidentale şi
Participanţii la marş, în rîn- în pragul războiului, ai cărei ini­ Făcînd istoricul problemei dezarm ă­ îndeosebi d elegaţia SA LA ., care în loc
ţiatori l-au întrecut pe Dulles rii, S. K. Ţarapkin a subliniat că gu­ să discute în mod constructiv propu­
durile cărora se aflau mulţi re­ şi pot provoca o catastrofă ge­ vernul sovietic acordă o uriaşă impor­ nerile sovietice a în cercat să prelun­
prezentanţi ai tineretului, pur- nerală“. Ziarul condamnă acea­ tanţă problemei dezarm ării. EI a ex­ g e a scă tratativ ele şi să în ece aceste
tînd panouri cu lozinci care con­ stă politică dementă. pus esenţa noilor propuneri sovietice propuneri im portante în discuţii ste­
damnau zborurile provocatoare rile. In acelaşi timp puterile occid en­
ale avionelor americane, s-au Marşul partizanilor păcii con­ cu privire Ia dezarm area generală şi tale au încercat să transform e trata­
îndreptat spre oraşul apropiat tinuă. totală, arătînd pe bază de exemple tiv e le în ca d ru l C om itetului celo r 10
Whitney. concrete că planul sovietic, care in­ înlr-un paravan pentru în şelarea opi­
clude toate aspectele problem ei dezar­ niei publice.
m ării, este m ijlocu l cel m ai real şi L a sem inarul internaţional pentru de­
eficace de instaurare a păcii. zarm are participă reprezentanţi ai aso­
ciaţiilor pentru naţiun ile unite din
In lupta sa pentru pace, a spus F ra n ţa , U .R .S .S ., A nglia, ţările din
S . K. Ţarapkin, U niunea Sovietică por­ Africa şi A sia, precum şi din alte state.
neşte de Ia prem isa că nu există o
inevitabilitate fatală a războiului, că
S it u a ţ ia p o litic a din Ita lia
ROMA (A gerpres). Soarta guver­ cre ştin cu co n d iţia ca Un a stfe l de g u ­
nului Tam broni este hotărîtă. După vern va fi sp rijin it de âsettieriea de
cum a declârat M oro, secretar al par­ partidele social-dem octat şi republican.
tidului dem ocrat-creştin, a fost reali­ In presa italiană este difuzată p ărerea,
zată o înţelegere de a se constitui un că cabinetul lui Tam brotti va demi­
nou guvern d em ocrat-creştin form at din- siona în viitorul cel mai apropiat.
fr-un singur partid, care în cadrul
p a rlam en tu lu i v a fi sp rijin it d<f p ar­ Ziarul „U nita“ denumeşte apropiata
dem isie a guvernului TămbrOni, drept
tidele social-dem ocrat, liberal şi re­ o „ v icto rie a poporului Şi a n tifa s c is ­
publican. A ceastă înţelegere a căpă­ m ului". Ziarul Cheantă pe an tifascişti
tat form a d efinitivă în seara Zilei de la coeziune şi vig ilen ţă şi iiiai m are.
In legătură cu a cea sta „ U n ita " m enţio­
16 iulie cîrtd, după şedinţa partidului nează încercările partidelor burgheze
de a co n stitu i Un noii guvern ca re
liberal, a fost dat publicităţii tui co ­ prin ca ra c te ru l său să rtU se d e o se b e a ­
scă de cabin etul lui T attîbroni.
m unicat în care liberalii s-au pronun­
ţat pentru un nou guvern dem ocrat-
Haiato Ikeda ales p r im -m in is tr u
al noului guvern japonez
TOKIO (Agerpres). După, cum lie, Haiato Ikeda, preşedintele
partidului liberal-democrat din
transmit posturile de radio ja­ Japonia a fost ales prim-minis­
poneze, în cadrul sesiunii extra­ tru al noului guvern.
ordinare a parlamentului japo­
nez, care s-a deschis la 18 iu-
B 'm P R O G R A M U L D L
21 IU L IE 1960
A specte din m unca ţă ră ­ m m m m ir m M Q L m h : PRO G RA M U L 1 : 6,10 M uzică popu­ So lişti şi form aţii artistice de am a­
nim ii chineze p en tru d ez­ lară rom înească ; 6,45 „R aze de soa­
voltarea agriculturii. P E N TR U 24 O RE re“, muzică u ş o a ră ; 7,15 Jocu ri popu­ to r i; 19,05 Tribuna R a d io ; 19,45 M e­
lare rom îneşti ; 7,30 Sfatul medicului :
In fo to : C om unişti în ­ Vrem e călduroasă, cu cerul variabil, Cum îngrijim copilul bolnav de reu­ lodii populare ro m în eşti; 20,00 F esti­
grijind plantaţiile. temporar noros. Tem peratura staţiona­ m atism ; 8,00 Din presa dc astăzi ;
ră, ziua v a fi cu p rin să în tre 26 şi 30 8,30 M uzică de estrad ă'; 9,30 Drum e­ val „P rim ăvara Ia P rag a 1960“. C on­
Procesul îm potriva grade, iar noaptea între 13 şi 18 g ra ­ ţii vesel! (relu are) 10,15 M elodii popu­
spionului american de. Vîntul va su fla potrivit din secto­ lare rom îneşti ; 10,40 „In barcă“ — certul laureaţilor celui de-al X lII-le a
Powers va începe rul vest şi sud-vest. program de m uzică u ş o a ră ; 11,03
C oncert de m uzică din o p e re ; 11,30 concurs internaţional v o c a l; 22,05 M e­
ia 17 august e PBBrMnTniü Alm anah ştiinţific (reluare) ; 12,30M u­
zică uşoară sovietică ; 13,05 „Voioşi lodii populare rom îneşti executate la
cîntăm tinereţea“, em isiune de eînte-
ce ; 13,30 Poem ul sim fonic „Finlan- diferite instru m ente; 22,45 „Noapte
dia“ de S jb e liu s; 14,00 Program e-
rnis de studioul regional C raiova ; 14,30 de v a ră “, m uzică u şoară.
O rchestre de m uzică uşoară ; 15,10
C oncert de m uzică populară rom înea­ P R O G R A M U L I I : 15,00 De toate,
scă ; 15,50 R eportaj ; M aiştrii fabricii
„F lacăra R oşie" : 16,15 V orbeşic M os­ pentru toţi (re lu a re ); 17,00 M uzică u-
cova !; 17,30 T inereţea ne e dragă
(re lu a re ); 18,00 M uzică u ş o a ră ; 18,30 ş o a r ă ; 17,20 „ L a p ra g u l D u n ă rii“ —’
rep ortaj de D ionisie Ş in c a n ; 18,05
„Săp tăm îna m uzicii poloneze“, cîn tecc
poloneze din veacul al X V III-le a ; 19,00
MOSCOVA (Agerpres) TA SS anun­ 21 IU L IE 1960 Să învăţăm lim ba rusă cîntînd ; „R in-
ţă : Colegiul m ilitar al Tribunalului
Suprem al U .R .S .S . a hotărît ca pro­ D E V A : F urtuna; Brad: Ş tren ­ dunica", cîn tec popular r u s : 19,30
cesul spionului am erican Pow ers, ai garii ; ALBA IU L IA : R eîn to a r­
cărui avion a fost doborît la i mai cerea; A facerea P rotar; H A ŢE G : Din activitatea sfaturilor p op u lare:
de o rachetă sovietică în regiunea Inim ă de m a m ă ; HUNEDOA­
Sverdlovsk, să aibă loc la 17 august. RA : O zi de o d ih n ă ; ILIA : 19,45 Concertul in stru m en telor; 21,15
P ro ce su l va ii ju d e ca t în şed in ţă pu­ A la rm ă la g ra n iţă ; O R Ă ŞT IE ;
blică de Colegiul m ilitar al Tribuna­ V alurile D u n ă rii; Spioana din Program de rom anţe, cîntece şi jocuri
lului Suprem al U .R .S .S . Hong K ong ; P E T R O Ş A N I: B la­
na de b izo n ; G eneralul D ella populare ro m în e şti; 21,45 P ărinţi şi
Francis Garry Powers este acuzat R o v e re ; S E B E Ş : V alurile D u­
de spionaj în baza art. 2 al legii cu n ă rii; SIM E R IĂ : Ceasul s-a o- c o p ii; 22,00 M uzică de d a n s ; 23,15
privire la răspunderea penală pentru p r it la m iezu l n o p ţii; LO N EA ;
infracţiuni îm potriva statului. B ăieţii n o ş tr i; TEIU Ş : T oren­ C oncert de noapte. t.
tu l; Z L A TN A : D ragoste pe note;
APOLDUL DE S U S : In căuta­ Pro d ucăto ri, c e tă ţe n i!
rea com orii.
Respectaţi termenele de pr edare a linii pentru cote şi
!contracte! Predaţi surplusul de lină unităţilor D.G.A. care vă
plătesc preţuri de achiziţie, mărindu-vă venitul gospodăriei
voastre.
Unităţile D.G.A. achiziţionează orice cantităţi de deşeuri
(textile provenite din îmbrăcăminte uzată şi din obiecte caă-
A apărut Şnice. Predaţi unităţilor D.G.A. orice cantităţi de asemenea de-
nr. 3/1960 al revistei „A R B IT R A JU L D E ST A T “, publicaţie a A rbitrajului ' şeuri din lînă, bumbac, in şi ci nepă, care vă plătesc pe loc^
de S ta t de pe lin g ă C o n siliu l de M in iş tr i, cu u rm ătoru l c u p r in s :
preţuri avantajoase. >
N. M A N O L E S G U : D irectiv ele C o n g re s u lu i a l I lI - lc a al P .M .R . c ă lă u ­
ză sigură şi lum inoasă pe drumul d esăvîrşirii construcţiei socialiste. E M IL Unităţile D.C.A. colectează de asemenea orice cantităţi de^
O N 1G A : D isciplina contractuală, m ijlo c de realizare şi depăşire a sa r­
cinilor de plan. A. P A U L : C o n sfătu irile org an elor arb itrale, m ijlo c de în ­ piei de animale şi piei de vînat.
tărire a le g ă tu rii d in tre plan şi c o n tr a c t. 1. B A G A L : R olul ju risco n su lţilo r
în apărarea avutului obştesc. M . STA N G U L E S G U : U ncie co nsid eraţii cu Unităţile D.C.A. funcţionează în toate oraşele, precum şi^
privire la com pensaţia obligaţiilor în raporturile dintre organizaţiile so cia­
liste. N O I E -G O M E N I A R I I : I. A N D R E E S G U : U n e le d ispoziţii de u n ifica re în toate comunele mari, avînd şi agenţi colectori în fiecare«
a condiţiilor fundam entale privind circu laţia am balajelor. G .B U N E A : Unele
problem e ridicate de ap licarea D ecretu lu i nr. 167/1958, privitor la prescrip -, comună.
ţia extinctivă în legătu ră cu acţiuni lc de regres ale org an izaţiilo r de tra n ­
sport. R EC EN Z II. M O D IFIC Ă R I A LE C O N D IŢIILO R FU N D A M EN TA LE. IN ­ Cooperativa „ P r o g r e s u l“ A lb a lu lia 1
STR U C ŢIU N I, PRACTICA A RBITRA LA
Sediul central str. Simian Bărnuţiu 3 1
întreprinderea de Bospodăne Orăşeneasca Execută pentru deservirea populaţiei
1
O R Ă ŞTIE — Piaţa R epublicii nr. 20
1
EXECUTA: J
1
®Construcţii şi reparaţii de construcţii
a Zugrăveli şi vopsitorie 1
i instalaţii electrice interioare
prin centrele sa le : i
şi exterioare0
fj§ încălţăminte comenzi pentru bărbaţi, fe­ 1
Plata în numerar s&u viram ent. Pentru sa la ria ţi mei şi c o p ii; 1
se efectu ea ză a ceste lu cră ri şi cu p la ta în ra te .
§| Diferite modele şi c ulori ; 1
H Reparaţii şi încăputări; 1
H Lucrări de cojoc arie ;
1
11 Lu cră ri de curelărie ; i
H Comenzi şi reparaţiuni de marochinărie ; 5T
H Vopsitul hainelor de piele, a pantofilor
1
şi a poş etelor;
1
l
î
1
i
i
G arantăm calitatea lu crărilor noastre 1
eiSmJ U u ./ u / 'J J u f u / UmJ±nJ U J