Page 68 - 1960-07
P. 68
Pag. 4 DRUM UL SO CIALISM U LU I fi r. 1732
Să înceteze acţiunile agresive uU X xm X B ş ÎxpX • ijâ±Âm&XB a lip i • jxltarteJje şJUri • Ail&meta ş tiri -
ale S.U.A. împotriva Cubei
Şedinţa Consiliului de Securitate convocată la cererea
NEW YORK (9 (A gerpres). - guverntiltii Cubei împotriva Cubei. Ei s-au pronunţat Comunicatul Direcţiei L u crările sesiunii Consiliului
pentru sistarea discutării plîngerii Cu Centrale de Statistică E co n o m ie şl S o cial a l #«, W. U.
T A SS a n u n ţă : La 18 iulie s-a întrunit posteze cotropitorilor care ar îndrăzni bei în O.N.U. şi trecerea problem ei re
să apară la ţărm urile ei. Cuba nu laţiilor am ericano-cubane spre exa a JR. P. D. Coreene
Consiliul de Securitate, convocat la este singură. Soarta ei este soarta m inarea O rganizaţiei statelor am eri
tuturor popoarelor slab d ezvoltate din cane. D elegaţii Ceylonului şi Tunisiei, PHENIAN 19 (Agerpres). —
cererea Cubei pentru a discuta situa punct de vedere econom ic din America deşi cu unele reţineri, au sp rijinit pro Agenţia centrală, telegrafică co
Latină, Asia şi Africa. iectu l de rezoluţie propus de A rg en tina reeană anunţă: A fost dat pu
ţia creată ca rezultat al am eninţărilor, şi Ecuador. blicităţii comunicatul Direcţiei
D elegatul S.U .A ., Lodge, care a luat Centrale de Statistică a R.P.D.
represiunilor ţi actelor agresive neîn apoi cuvîntul, a declarat în mod ne Reprezentantul Poloniei, care a luat Coreene în care se arată că în GENEVA 19 (Agerpres). — politicii economice naţionale a capitalismul, a spus reprezen
întem eiat că Statele Unite nu au în cuvîntul Ia sfîrşitu l şed in ţei, a su bli tantul sovietic, ci capitalismul
trerupte ale guvernului S.U .A . împo treprins nici un fel de acţiuni agre- niat că problema aflată în discuţia primul semestru al anului 1960 TASS anunţă : In şedinţa din 18 ţărilor membre ale O.N.U., singur merge pe calea pieirii“.
nive îm potriva Cubei. E l a d eclarat că Consiliului de Securitate, este, fără planul producţiei industriale a
triva Republicii Cuba, acţiuni care pun bom bardarea oraşelor şi satelor cu îndoială, obiectul îngrijorării generale R.P.D. Coreene a fost îndepli iulie a celei de-a 30-a sesiuni M. A. Leseciko a subliniat ne In continuare, delegatul so
bane de către avioane care îşi au baza şi afectează probleme im portante cu nit ,în proporţie de 107 la sută.
în pericol pacea şi securitatea inter pe teritoriul S.U .A . se efectuează, chi ca ra cter politic, jurid ic şi econom ic. In comparaţie cu primul semes a Consiliului Economic şi So cesitatea de a căuta baze reci vietic a subliniat importanţa
purile, „în ciuda celui mai sever con Acţiunile Statelor Unite şi dem onstraţia tru al anului 1959, volumul pro primordială a lichidării înapo
naţională. trol exercitat de autorităţile am ericane . de forţă îm potriva teritoriului Cubei ducţiei industriale a crescut cu cial al O.N.U., a luat cuvîntul proc acceptabile pentru cola ierii ţărilor slab dezvoltate şi
D eclaraţiile anticubane ale m ultor per ş> în apropierea fron tierelo r el cre ea z ă 12 la sută. a propus să se treacă la ela
In legătură cu discutarea plîngerii sonalităţi oficiale am ericane au fost un pericol pentru pacea în această re conducătorul delegaţiei sovieti borare. borarea unui program de mă
explicate de către Lodge prin „liber giune a globului. Delegatul Poloniei a Direcţia Centrală de Statisti suri al O.N.U. pentru sprijini
Cubei, în faţa sediului O rganizaţiei tatea cuvîntului“. Delegatul S.U .A . a că anunţă de asemenea că me ce, M. A. Leseciko, care a fă Conducătorul delegaţiei sovie rea dezvoltării economice a ţă
spus că refuzul societăţilor am ericane spus că îşi rezervă dreptul să se canizarea agriculturii se efec rilor slab dezvoltate.
Naţiunilor U nite a avut loc o demon din Cuba de a îndeplini directiva g u pronunţe m ai tîrziu asupra rezoluţiei cut o declaraţie în legătură cu tice a criticat poziţia reprezen
vernului cuban cu privire la prelucra propusă de cele două state din Ame tuează cu succes. In prima ju In încheiere, M. A. Leseciko
straţie de solid aritate cu poporul cu- rea petrolului „nu este un act de ag re mătate a anului 1960 au fost „Darea de seamă“ asupra în tantului american care a în
siune econom ică“, iar reducerea bruscă rica Latină. trimise la sate peste 1.600 de a subliniat că aspectele econo
fcan. D em on stran ţii s c a n d a u : „ T răias de către guvernul S.U .A . a cotelor de tractoare şi autocamioane şi un deplinirii programelor O.N.U. cercat să proclame ideea cola mice ale dezarmării trebuie să
im port de zah ăr cuban ar fi „o m ă mare număr de maşini agricole. ocupe locul cuvenit in activita
că C a stro !“. Ei purtau steaguri naţio su ră de au to ap ărare”. şi ale instituţiilor specializate, borării economice internaţiona
In comunicat se arată că în tea organelor economice ale
nale ale Cubei şi panouri cu lozin Reprezentantul am erican a declarai oraşele şi satele R.P.D. Coreene prezentată spre examinare Con le drept o încercare de a nimici O.N.U. Aceasta, a spus el, ar
contribui la realizarea unei În
cile : „Cuba va răm ine liberă“, „Cuba cu ipocrizie că guvernul S.U .A . mam- s-au construit locuinţe eu o su siliului Economic si Social al sistemul social-economic opus. ţelegeri reciproce mai bune In
lestă „sim patie faţă de transform ările prafaţă de 613.000 m.p. rezolvarea problemei dezarmă
nu va fi înrobită de m onopolurile revo lu ţio n are din C u ba şi că „ a r ti O.N.U. Principala sarcină economică a rii in ansamblu.
s tră in e ", „M onopolurile asnericane nu Autorii dării de seamă, a spus U.R.S.S., a subliniat M. A. Le
vorbesc în numele poporului am eri reprezentantul sovietic, au o- seciko, este de a ajunge din ur
ca n ", „R evoluţia din Cuba face să mis probleme atît de importan mă şi a întrece ţările capita
crească nivelul de trai al populaţiei" te ale contemporaneităţii cum liste înaintate şi de a crea oa
Prim ul care a luat cuvintul în ca sînt coexistenţa, întrecerea eco menilor condiţii de viaţă pe ca
drul şedinţei a fost m inistrul Aface nomică şi colaborarea între ţări re nici o ţară, nici un sistem
rilor E x te rn e al Cubei, R âul R oa, in cu sisteme soeial-economice di- social nu le-a creat vreodată
vitat să participe la discutarea proble ferille. Arătînd că Organizaţia pînă acum. „Nu noi distrugem
mei prezentate de guvernul său. Re Naţiunilor Unite trebuie să
prezentaniul Cubei a d em ascat încer contribuie la o coordonare a l
cările guvernului S.U .A . de a împiedi Rachetele războiului
ca discutarea plîngerii Cubei în cadrul
O rganizaţiei N aţiunilor U nite, pe mo „New Stafeiman“ âesjpre situafia
tiv că relaţiile am ericano-cubane ar rachetele păcii1'
trebui exam inate în primul rînd în
cadrul organizaţiei statelor am ericane,
unde S.U .A . au o situaţie dom inantă. bucuros" de răsturnarea sîngeroasei dic din Cuba t HAVANA 19 (Agerpres). — sovietici şi popoarelor din ^
taturi a lui B a tista şl de venirea la TASS anunţă: „Rachetele ţările slab dezvoltate, care -j
Trecînd la expunerea esenţei proble putere a guvernului popular revolu
mei, reprezentantul Cubei a acuzat
Statele U nite că se străduiesc să as ţionar al lui Castro . LONDRA 19 (Agerpres). Sub rar în America Latină. Majori să le importe anual pentru peste războiului şi rachetele păcii“ păşesc pe drumul eliberării
cundă ad evăratele lor ţeluri în legă titlul „Un Suez fn Marea Carai- tatea revoluţiilor sud-americane 100.000.000 dolari, sînt acum în L — sub acest titlu, săptămî-
tură cu Cuba pentru a-şi justifica po Reprezentantul S.U .A . a cerut Con bclor revista „New States- au fost rareori mai mult decît locuite prin produse cubane. Au de sub dominaţia împeria- j
litica de represiuni şi agresiune. De- siliului de Secu ritate să nu ia nici un man“ publică un articol în care o schimbare a personalului a- torul articolului relatează că nalul „Vanguardia Obrera“,
liaturînd caracterul revoluţiei cubane, fel de măsuri In legătură cu plîngerea face o analiză a situaţiei din tlat la conducerea treburilor. majoritatea economiştilor latino- (organ al Confederaţiei oa listă. i
ele în cearcă să izoleze şi să distrugă Cubei pînă ce conflictul dintre S.U .A . Cuba. Spre deosebire de toţi ceilalţi americani cu care a stat de vor menilor muncii din Cuba),
m işcarea revoluţionară a poporului cu- şi Cuba nu va fi exam inat în cadrul revoluţionari din istoria Ameri bă s-au declarat convinşi de e- publică un articol în care pu „In evenimentele prin care 1
ban, folosind aceleaşi metode pe care O rganizaţiei statelor am ericane. Tot Articolul începe cu constata cii Latine, Castro n-a venit la ficacitatea reformei agrare. U- ne faţă în faţă forţa militară a
le-au folosit în cazul Guatem alei. Dar, od ată. presa am ericană relatează că în rea că „chiar şi criticii cei mai putere cu sprijinul activ al tor nu! din aceşti experţi i-a spus: S.U.A. care slujeşte scopuri- trece astăzi Cuba, scrie zia- T
a declarat cu m înie Roa, Cuba nu este prezent guvernul am erican exercită cea înverşunaţi ai revoluţiei cubane ţelor armate ci . în ciuda rezis „Reforma cubană este cea din
G uatem ala şi istoria nu se repetă. mai puternică presiune asupra guver recunosc cu tristeţe că această tenţei lor sălbatice“. ţii, în întreaga istorie a Ameri L lor de înrobire a popoarelor, rul, noi am aflat de gradul ^
nelor ţărilo r diîi Am erica L atin ă pen revoluţie a tăcut pe locuitorii in
Râul R oa a enum erat m ai multe tril a obţine de Ia ele „condam narea sulei fericiţi. Este ca şi cînd în l şi puterea militară a Uniunii înalt de solidaritate al oame- I
cazuri de acţiuni provocatoare efectua Cubei la apropiata şedinţă a m iniştri treaga ţară s-ar ti născut a doua [ Sovietice, menită să menţină
te în ultimul tim p de guvernul Sta lor A facerilor Externe ai ţărilor mem oară“. (. nu numai pacea şi securita- nilor sovietici care şi-a găsit -j
telor U nite îm potriva Republicii Cuba. bre ai O rganizaţiei statelor am ericane t tea oamenilor sovietici, ci şi
El a am intit incursiunea unor avioa Făcînd un istoric al penetra [ a tuturor popoarelor din lu o expresie în sprijinirea po- -]
ne am ericane în spaţiul aerian al ţă M ario A m adeos, rep rezentan tu l Ar. ţiei imperialiste americane. în
rii, distrugerea prin bom bardam ent a geniinei, a chem at la „arm onie în re Cuba, articolul arată că încă din me. porului cuban... Avem o de- ^
unor plantaţii de zahăr, embargoul a- laţiile dititre Statele U nite im perialiste 1898 „Statele Unite au exercitat Rachetele sovietice, se spu
supra vînzării de arm e Cubei şi pre şi popoarele ţărilor Americii Latine. In asupra economiei cubane o do plină încredere in glasul şi în y
siunile exercitate asupra altor ţări. numele delegaţiei sale, şi a delegaţiei minaţie cu mult mai totală chiar ne în articol, servesc nu nu
Pericolul unei agresiuni arm ate, a spus Ecuadorului el a prezentat un proiect decît dominaţia Angliei asupra mai traducerii în viaţă a mă forţa poporului din îndepăr- j
el. devine pe zi ce trece tot m ai e- de rezoluţie care corespunde planurilor Egiptului. Pînă la o dată re reţelor sarcini ale ştiinţei.
vident pentru poporul cuban. guvernului am erican care urm ăreşte centă, S.U.A. absorbeau 58 la Arătînd că Fidel Castro a li cii Latine, care a contribuit la Ele apără viaţa oamenilor tata Uniune Sovietică : pri- j
continuarea presiunilor politice şi eco sută din exporturile cubane şi chidat total structura reacţiona ridicarea producţiei în cursul
Roa a condam nat cu vehem enţă ho- nom ice asu p ra Gubei. Tn proiect se turnizau Cubei 71 ia sută din ră a armatei cubane pusă în primului an al aplicării ei“. In mul ministru Nikita Hruşciov i
tărîrea guvernului am erican de a redu propune ca Consiliul de Securitate să importurile ei. Din cele 16! de slujba dictatorului Batista, au încheierea articolului se subli
ce cotele pentru im portul de zah ăr ctt- am ine exam inarea plîngerii guvernului rafinării de zahăr din Cuba, 30 torul subliniază că datorită a- niază că „meioda clasică“ folo se adresează doar primului j
ban. Intreprinzînd această acţiune, a cubăn pînă se va primi raportul O rg a (printre cele mai importante şi cestui tapt „nu există nici cea sită de Statele Unite pentru a e-
spus ei, S.U .A . ca m are putere, şi-a nizaţiei statelor am ericane, care va 'mai mari din ţară), aparţineau mai mică şansă pentru o lovi limina pe conducătorii „inco ministru Fidel Castro în nu- 1
încălcat angajam entele contractuale, discuta problem a conflictului am erica unor societăţi americane şi asi tură de stat contrarevoluţiona mozi“ ai guvernelor Americii
pentru a subm ina suveranitatea, bună no-cuban. Proiectul de rezoluţie cheam ă gurau 37 la sută din producţia ră“. Referindu-se la înfăptuirile Latine, nu mai poate îi aplicată mele poporului său care, bi- ')
starea şi progresul unei ţări m ici. „toate celelalte ţâri să se abţină de la totală de zahăr. Numai „Ameri noului guvern, articolul arată, la Cuba. „Statele Unite nu mai
orice acţiuni care ar putea spori în can Sugar Retining Gompany“ de pildă, că „ţăranii vor ti be pot recurge la „soluţia guatema ruind barierele limbii şi dis- 1
M inistrul Afacerilor E xterne al Cu cordarea existen tă în relaţiile diintre poseda 550.000 acri ; „Atlantica neficiarii celei mai profunde re leză“. „Singura cale care ră-
bei a atras atenţia şi asupra unor Cuba şi S .U .A .« şi propune ţărilor del Golto“ (tot americană) — forme agrare din cîte s-au rea mîne S.U.A. pentru a încerca tanţei, ne întinde o mină pu- }
altfel de m anifestări ale agresiunii eco membre ale Organizaţiei statelor am e 290.000 acri. In industria uşoa lizat vreodată în afara ţărilor să-l răstoarne pe Castro ar fi
nomice cum sînt anularea creditelor rican e „să acorde ajutor pentru o so ră şi prelucrătoare investiţiile comuniste“. Sub regimul corupt aceea de a urma exemplul dezas ternică de prietenie“. J
pentru băn cile cubane, în gheţarea acti luţionare paşnică a actualei situaţii". americane reprezentau aproape al lui Batista, Cuba trebuia să truos al lui Anthony Eden, adică
velor băncii Cubei şi încercările de a In acelaşi spirit a vorbit şi delegatul 50 ia sută din totalul investi asigure o parte importantă din I« I i ^ l u —/ l— I >---- 1> 1 \ I ' I w J uJ uJ <__ / >__ l l__ / l > \ t i— J , I t I V. J <___t t— J i— t uJ >— ! i t w»__ t v_/\__ !, J v
lăsa Cuba fără petrol pentru a-i para ţiilor“. do a crea un „Suez în Marea
liza econom ia, in legătură cu aceasta, Ecuadorului. Derută Sa Bonn în legătură cu
el a subliniat că Uniunea Sovietică, Caracterizând revoluţia cuba-
cu care Cuba a încheiat un acord co Reprezentanţii Italiei, Franţei şi An nă, articolul spune că aceasta trecerea lui Âdam Gliga
m ercial, i-a pus Ia dispoziţie ţiţei la a fost „o revoluţie adevărată
preturi mai mici şi prin aceasta a sal g liei au a firm a t că ei „nu v ăd " fap ceea ce constituie un fenomen în R. D. Germană
vat Cuba de blocada anglo-am ericană
tele unor acţiuni agresive ale S.U .A . BONN 19 (Agerpres). Minis Război al R. F. Germane au fă
în domeniul petrolului.
In încheiere, Roa a spus, că nu este alimentaţia sa prin importul de Caraibelor“. terul de Război al Bonn-ului cut încercări nereuştie de a da
uşor să sperii sau să distrugi poporul este alarmat de trecerea în Re dezminţiri.
cuban. Cuba este ferm hotărâtă să ri-
produse agricole americane cos Articolul avertizează însă că publica Democrată Germană a In cercurile parlamentare de
lui Aclam Gliga, adjutant al ge la Bonn se presupune că tre
tisitoare. Roşiile din Florida, o asemenea „soluţie“ ar declan neralului Kammhuber, inspec cerea lui Adam Gliga în R. D.
torul torţelor aeriene militare ale Germană va constitui, probabil,
trudele din California, şunca din şa o serie de revoluţii antiame- R. F. Germane, precum şi a ma obiectul discuţiilor în Bundes
iorului Winzer din forţele aerie tag.
Chicago, pe care Cuba trebuia ricane în ţările Americii Latine.
=©©=
Muncitorii japonezi luptă ne militare vest-germane şi a După cum a anunţat la 18
pentru lichidarea Tratatului iui Weissenberger, cartograf al iulie agenţia DPA, preşedintele
de securitate japono-ainerican Bundeswehrului. „Partidului liber - democrat“.
TOKIO 19 (Agerpres). La 18 naţional japonez de luptă împo „Ministerul de , Război — a Mende, a cerut convocarea se
iulie a avut loc în oraşul Omuta triva revizuirii acestui tratat mi scris la 18 iulie ziarul „Vestfa- siunii extraordinare a comisiei
din preiectura Fukuoka, un mare litarist cu S.U.A. lische Rundschau“ — se teme pentru problemele apărării a
miting la care au luat parte că Gliga, care, fiind adjutant al Bundestagului în legătură cu
100.000 de muncitori japonezi. In cursul aceleiaşi zile, în faţa lui Kammhuber l-a însoţit de ne trecerea în R. D. Germană a mai
Participanţii ia miting au adop sediului poliţiei metropolitane
Pregătiri în vederea apropiatelor tat o declaraţie în care se arată din Tokio, mai multe sute de numărate ori în vizitele sale în multor ofiţeri ai Bundeswehru
„alegeri“ din Coreea de sud că muncitorii japonezi sînt hotă- muncitori, reprezentînd 10 sin S. U.A. şi a participat la consfă lui. Mende a cerut ministrului
rîţi să lupte, pentru lichidarea dicate, au organizat un miting tuirile ţărilor N.A.T.O., cunoa de Război al R. F. Germane
de protest împotriva represiuni şte mult mai multe secrete de Strauss, să tacă declaraţii în a
cît Winzer. Gliga avea de ase ceastă problemă la şedinţa co
menea însărcinarea să ţină la' misiei.
curent jurnalul generalului ¦oo-
Kammhuber“.
MOSCOVA 19 (Agerpres). —. foşti ciraci lisinmanişti. Este desfăşurării alegerilor, fiecare „Tratatului de securitate“ japo- lor samavolnice Ia care sînt su Demascările planurilor agre La închiderea ediţiei
secţie poliţienească va primi un no-american, să sprijine lupta puşi muncitorii şi studenţii care sive ale militariştilor de la
Comentatorul TASS, V. Harkov, semnificativ faptul că se pro supliment de „mari grupuri mo pe care o duc minerii de ia mina au participat la acţiunile popu Bonn pe care le-au făcut în ca Demisia guvernului
pune alegătorilor sud-coreeni bile“, chipurile, pentru asigura de cărbune din Miike şi pentru lare contra acestui tratat. Repre drul conferinţei de presă în R.
scrie: rea unei „atmosfere de liberta a se pune capăt represiunilor ile zentanţii muncitorilor au cerut D. Germană militarii Bundes Tambroni
In Coreea de sud, unde acum să voteze chiar pentru cei îm te“. După cum se vede, auto gale contra muncitorilor. La mi eliberarea imediată a 21 de per wehrului, care au trecut în R. D.
rităţile sud-coreene şi mento ting au luat parte mineri de la soane arestate printre care se Germană, au provocat o puter ROMA 19. Corespondentul Agerpres
trei luni, ca urmare a revolu potriva cărora s-au intentat rii lor americani nu-şi pot ima mina Miike, care sînt în grevă afla şi un conducător sindical nică derută la Bonn. Reprezen tran sm ite: M arţi după-am iazâ guver
gina altă libertate decît cea de la sfîrşitul anului trecut îm din Tokio. tanţi oficiali ai Ministerului de nul Tambroni a dem isionai. După cum
ţiei populare a fost răsturnat procese juridice, fiind învinuiţi realizată cu ajutorul bastonu potriva concedierilor, împreună se ştie acum câteva zile a intervenit
lui poliţistului. cu familiile lor şi reprezentanţi un acord intre partidele dem ocrat-creş-
regimul dictatorial al iui Li de grave crime politice. Intre ai muncitorilor din Fukuoka şi tin, social-dem ocrat, republican şi li
O altă particularitate a cam alte regiuni aie ţării. beral în vederea înlocuirii actualului
Sin Man, au fost fixate alegeri alţii, a fost propus candidat o paniei electorale în Coreea de cabinet Tam broni cu un nou guvern
sud o constituie amestecul gro Participanţii la miting au a- „m onocolor“ dem ocrat-creştin.
parlamentare pentru data de figură atit de odioasă cum este solan al autorităţilor america doptat rezoluţii în care protes
29 iulie. Urmează să fie aleşi Han Hi Suk, fostul conducător ne în această campanie. Situa tează cu energie împotriva ac Tam broni sprijinit de cercurile cele
ţia nu se limitează la acţiunile ţiunilor ilegale ale guvernului mai reacţionare, a încercat în aceste
223 de deputaţi ai Camerei in al campaniei electorale a lisîn- ambasadorului S.U.A. care a or japonez şi ale societăţii miniere zile, folosind diferite m anevre de cu
donat că alegerile nu trebuie Miţui. Participanţii la miting lise , să nu se supună h o tă rîrii celor
ferioare şi 53 de deputaţi ai maniştilor. „să ducă la o deplasare spre au adoptat apoi mai multe lo patru partide. Sîm băta trecută, şeful
stingă“. Comandamentul mili zinci de luptă pentru apărarea guvernului dem isionat, a refuzai să
Camerei superioare, pentru ca Despre felul în care a con tar american încearcă de ase drepturilor minerilor de la Mii Revanşarzii de \a Boon rîdică noi prim ească pe reprezentantul celor pa
re au loc alegeri pentru prima dus acest politician alegerea menea, să creeze un fond cores ke şi pentru lichidarea noului obstacole în calea rezolvării tru partide căruia urma să-i transm ită
oară, deşi a fost constituită a- patronilor lui dovedeşte urmă punzător, din punctul lui de ve tratat de securitate japono-ame- răspunsul său la hotă.îrea cvadripar-
cum 8 ani. In prezent campania torul fapt recunoscut In prezent dere, pentru apropiatele alegeri. rican, împotriva şomajului, pen problemei Berlinului occidental tită.
electorală este în toi, ceea ce în mod oficial. La alegerile fă tru stabilirea unui sistem de se
cute, peste 40 la sută din bule Pregătirile în vederea apro curitate socială, pentru dizolva MOSCOVA 19 (Agerpres). occidental o instituţie specială A ceastă a titu d in e a lui T am b ro n i
dă posibilitatea să se delimiteze tinele de vot au fost introduse piatelor „alegeri“ parlamentare rea imediată a parlamentului TASS anunţă : Punînd la cale o sub denumirea de „Postul de ra a fost apreciată de cercurile politice
in mod categoric forţele politi de poliţie în urne cu mult timp din Coreea de sud arată că japonez şi pentru ţinerea de ale intrigă provocatoare în Berlinul dio german". italiene drept o încercare de a m enţine
ce care participă la această înainte de deschiderea circum S.U.A. şi agentura lor sud co geri generale. occidental, inilitariştii şi revan la cîrm a Italiei un guvern sp rijin it de
reeană vor, după cum se vede, şarzii de la Bonn încearcă să Prin aceasta, scrie în conti partidul neofascist, un guvern pe care
campanie. scripţiilor electorale. să schimbe numai firma, * încingă la maximum situaţia po nuare Morşanski, se creează în m asele populare italiene l-au condam
Propaganda oficială sud-co- lăsînd neatinse bazele re litică, să ridice noi obstacole în că un instrument al „războiului nat şi l-au respins in modul cel mai
Poporul din Coreea de sud gimului împotriva căruia po TOKIO 19 (Agerpres). La 18 calea rezolvării rezonabile a pro rece“. Nu este nevoie de a de hotărît.
reteană trîmbiţează din nou că respinge cu hotărîre pe aceşti iulie a început în Japonia cea blemei Berlinului — scrie M. monstra că prin aceste acţiuni
apropiatele alegeri vor duce la aşa-numiţi candidaţi. In cadrul porul şi-a pronunţat sen de-a 22-a acţiune unită de luptă Morşanski în „Sovetskaia Ros- Bonnul încalcă în modul cel mai înlăturarea guvernului Tam broni re
transformări „radicale“ în Co mitingurilor, adunărilor, de a poporului japonez împotriva sia“, referindu-se la adoptarea grosolan statutul Berlinului oc prezintă o victorie a forţelor populare
reea de sud. Actualul preşedin monstraţiilor care au loc, în tinţa in aprilie 1960. Este pu „Tratatului de securitate“ japo- de către Consiliul decanilor de cidental. Puterile occidentale re italiene şi îndeoseb, a m aselor mun
te sud-coreean, Ho Cijon, care ciuda interzicerii oficiale, popu ţin probabil, însă, că vor reuşi no-american, acţiune care va vîrstă din Bundestagul vest-ger- fuză însă să vadă acest fapt e- citoare, a tuturor forţelor antifasciste
laţia declară cozilor de topor să dirijeze evoluţia evenimen dura pînă la sfîrşitul lunii iulie. man a hotărîrii de a ţine o şe vident.
!-a înlocuit pe Li Sin Man, de lisînmaniste: „Căraţl-vă unde telor într-o altă direcţie deoare Această hotărîre a fost luată de dinţă parlamentară în Berlinul care, unite în jurul Consiliului Naţio
clară că în Coreea de sud va a fugit acoperit de ruşine stă- ce populaţia sud-eoreeană nu comitetul executiv al Consiliului occidental. Nu este greu de pre In continuare, autorul artico
fi creată o „democraţie parla pînul vostru“. Autorităţile sud- şi-a vărsat sîngele în lupta îm supus, subliniază autorul, care lului aminteşte că cercurile con nal Federativ al Rezistenţei au luptat
coreene ignorează însă această potriva tiraniei lisînmaniste este scopul organizării acestei ducătoare din R.F.G. şi în pri
mentară“. stare de spirit a poporului. Ele şedinţe — acela de a încorda mul rînd Adenauer trebuie să cu ardoare în aceste zile pentru a
Ho Cijon nu se jenează că şi încearcă să impună din nou a- pentru ca în locul acestei tira şi mai mult situaţia internă din reflecteze în mod serios la aver pune capăt cârdăşiei ruşinoase dintre
legătorilor un parlament care Germania. Dar asta nu-i de-a- tismentul dat de conducătorul
predecesorul şi mentorul lui să fie o simplă anexă a maşinei nii să vină o altă marionetă a juns. Bundestagul a adoptat ho- dem ocraţi-creştini şi neofascişti.
vorbea cu multă insistenţă des de ocupaţie americane. tărîrea de a înfiinţa în Berlinul guvernului sovietic, N. S. Hruş
S.U.A.
pre această „democraţie“. Din nou, umbra funestă a po ciov, la conferinţa de presă de
Dacă, însă, judec" i după
liţaiului străjuieşte campania la Viena.
legea electorală adu dă de
„Adunarea Naţională“ sud-co-
reeană luna trecută, este pu
ţin probabil ca ceea ce vor să
organizeze ei în Coreea (le sud
peste 10 zile să se deosebeas- electorală din Coreea de sud.
s u r s wsrs-ffi Afacerilor Interne din Coreea
Printre candidaţi sînt zeci de de sud, în cursul pregătirii şi
R edacţia şi adm inistraţia z ia ru lu i: str. 6 M artie nr. 9 . Telefon: 188; 1 8 9 ; 75. T a xa plătită în num erar conform aprobării D irecţiunii G enerale P .T .T .R . nr. 263.320 din 6 noiem brie 1949. - T ip a ru l: întreprinderea Rol !g rafică „1 M ai“ - Deva.
