Page 69 - 1960-07

P R O L E T A R I DIN T O A T E Ţ Ă R IL E , V N IŢ l-V A I
uuwlsocialismului
Ami! XII Nr, 1733
Eforturi sporite pentru
strîngerea grabnică a recoltei
l!lllllllillllllllll!lllllllllllllllllllllllM M n i8 !U llill!ililllll!ll!l!l!ll!l!llllll""
Primii pe comună
Pentru a termina cît mai re­
pede recoltatul cerealelor păioa-
se, membrii gospodăriei agrico­
le colective din satul Filimon
Sirbu, raionul Ilia, mobilizaţi de
comunişti, au pornit la seceriş
de îndată ce grîul a dat în
pîrgă.
Muncind cu entuziasm şi folo­
sind din plin fiecare zi bună de
lucru, colectiviştii din această
gospodărie au reuşit să termine
primii pe comună secerişul grîu-
lui. Dintre cosaşi se evidenţiază
colectiviştii Ion Gioancă, Nico-
lae Mihuţ, Augustin Dan, Teo­
dor Gioancă, iar dintre colecti­
vistele care au lucrat la strîns,
legat znopi şi făcut clăi, Eleo­
nora Gioancă, Eleonora Dan, A-
sinefta Mihuţ, Lucreţia Şuteu şi
altele.
Au terminat
secerişul
Vrednicii colectivişti din Mi-
ceşti, raionul Alba, au început
seceratul grîului de toamnă şi
a grîului de primăvară în di­
mineaţa zilei de 13 iulie.
Muncind cu entuziasm, numai
manual, ei au reşit să termine
de secerat în mai puţin de o
săptămînă grîul de pe întreaga
suprafaţă cultivată. După apre­
cierile tăcute, se va obţine în
medie 2.800 kg. grîu la hectar.
Din ziua de 19 iulie, colecti­
viştii din Miceşti au început
transportul recoltei ia arie a-
răturile adînci de vară pe su­
prafeţele eliberate.
Dintre colectiviştii fruntaşi la
recoltatul grîului se evidenţia­
ză mai ales tovarăşii Gheorghe
Crişan, Salvenje Contor, Marin
Sîrbu şi alţii.
Succesul
colectiviştilor
din Abucea
M em brii gospodăriei agricole
colective din satul Abucea, ra ­
ionul Ilia, au m u n cit cu în su fle ­
ţire la s tr in s u l cerea lelo r p ă io a -
se. M obilizind to a te fo rţele, ei
a u r e u ş it ca p î n â la d a ta d e 19
iulie să secere griul de pe în ­
treaga suprafaţă.
De la acea stă dată, s-a în ­
c e p u t de zor la tr a n s p o r tu l s n o ­
pilor pe locul u n d e acum se a-
m en a je a ză aria. A m en a ja rea a-
riei va fi term in a tă cit m ai cu-
rind, u rm ln d ca im ed ia t să se
înceapă treierişul grîului care
prom ite a da o producţie bo­
gată.
Chitanţa nr. 1
pe raion
îndată ce au terminat treie­
rişul orzului, harnicii colectivişti
din Alba lulia au predat în în­
tregime Ia baza de recepţie can­
titatea de orz cuvenită S.M.T.-
ului pentru muncile efectuate,
obţinînd astfel chitanţa nr. 1 pe
raion.
Acum, colectiviştii muncesc cu
spor la recoltatul şi treierişul
grîului. Pe măsură ce treieră,
ei predau din cantitatea de grîu
contractată cu statul şi obliga­
ţiile pentru muncile efectuate
de S.M.T.
Pînă în prezent, ei au predat
statului peste 10.000 kg. griu.
F. D.
Econom iile — obiectiv
principal al întrecerii
® Cea m ai bună apreciere <1 L u p ta p e n t r u r e d u c e r e a n e c o n t e n i t ă a p r e ţu lu i d e c o s t laf>
o F etele lui Anton (p ag . 2-a ) \ in fie c a r e z i o t o t m a i m a r e a m p lo a r e . I n fie c a r e î n t r e p r i n d e -L
• Pentru titlul de „cel m ai bun"
re, o a m e n ii m u n c ii c a u tă s ă p u n ă in v a lo a re n o i r e z e r v e de>
(pag. 3-a)
s Notele, guvernului so v ietic a- . ie ftin ire a costului produselor. Pe această linie, se ob ţin re a -\
dresate guvernului S.U .A . şi gu­ ^ U zări din cele m ai fru m o a se in m a jo rita tea u n ită ţilo r e c o n o m ic e i
vernului R.F.G .
Joi 21 iulie 1960 Recuperînd m aterialul refra cta r
• Fidel G a stro : Poporul Cubei
nu se predă şi nu se vinde (pag.
4-a).
4 pagini 20 bani Colectivul secţiei cuptoare in­ terialului refractar şi refolo3l-
dustriale din C.S. Hunedoara se rii cărămizilor de şamotă re-
numără printre colectivele frun­ zultate din demolări la locu­
taşe în acţiunea de reducere a
....................tli!l!n illllll!)lllllllllll!lll!llllllllli!llllllllll!llllllll!ill!!llllllllllllll!lllU IIIIIIIIIIII||||l||l!ll!llillillllllllllllll||||||||||||||| preţului de cost. Luptind pen­ rile mai puţin expuse uzu­
tru reducerea consumurilor spe­ rii. In prezent, zidarii şa-
cifice, pentru instituirea unui motori ai secţiei lucrează
regim sever de economii, a reu­
şit ca in intervalul 1 ianuarie- la reparaţia cuptorului nr. 2 al
15 iulie a.c. să realizeze eco­ oţelăriei Martin nr. 1. Odată cu
Muncesc cu entuziasm terminarea acestei lucrări suma
nomii suplimentare la preţul de
economiilor realizate va creşte
cost în valoare de circa cu încă 2 0 0 , 0 0 0 lei.
1 .2 0 0 . 0 0 0 lei. In fruntea acţiunii de redu­
cere a costului reparaţiilor, s-au
Succesul acesta s-a datorat situat şamotorii din echipele
In mare parte recuperării ma­ conduse de Martin Roja, Ioan
Toma şi alţii.
Pornind cu to a ­ m u lt de ju m ă ta te vară. D upă calcule­ La Bara Mare
te forţele p en tru din su p ra fa ţa de le fă cu te, grîul co­
strîn g e re a la tim p 357 ha. în să m în ţa - lectiviştilor fiin d în ­ S-a încheiat bilanţul primu­ ziţionate, ceea ce a dujs la Înlo­
şi fă ră pierderi a tă cu griu. treţin u t în bune lui semestru şi iată că din an­ cuirea în proporţie de 25 la sută
recoltei, co lectiviş­ condiţiunx, va da gajamentul anual la economii, a şamotei de Azuga (mai scum­
tii şi în to vă ră şiţti P aralel cu seceri­ de 45.000 lei, după 6 luni de pă). Totodată s-au realizat e-
din Teiuş au sece­ şul, s-a în cep u t anul acesta o pro­ muncă s-au realizat 32.000 lei. conomii la combustibil prin
ra t pînâ ieri m ai treierişul griului şi
a orzului de p rim ă ­ ducţie f m edie de Succesul, cu care pe bună inobilarea gazului de gazcgen,
dreptate se mindrese lucrătorii
p e s te 1.800 Kg. g rîu Industriei ceramice din Baru folosind în amestecul ligniţilor
la hectar.
Mare, s-a datorat mai multor 25 la sută cărbune de Valea
La G. A. C. Petreşti
factori. Printre aceştia se nu­ Jiului. Succesul se datoreşte în
P regătirea şi des­ cerat şi au treierat 2.000 Kg. la ha., ia r
făşurarea în bune cu cîtev a zile In u r ­ de pe lotul sem in- mără reducerea consumului spe­ mare măsură şi sporirii pro­
condiţii a ca m p a ­ m ă orzul ăe pe 5 cer de 4 ha., se vor
niei agricole de va ­ ha., o b ţin în d o p r o ­ o b ţin e p e s te 2.600 cific de materii prime cu 2 kg. ductivităţii muncii cu 11,3 la
ră a sta t in centrul d u c ţie d e 2.600 Kg. Kg. g riu la ha. sută.
a ten ţiei consiliului boabe la ha. P ara­ pe tonă şi întrebuinţarea în mai
ăe conducere al lel cu treierişu l o r­ In com una Pe­ I. ŞOLCOI
zului, ei au m ai re ­ treşti, rezultate bu­ mare măsură a deşeurilor achi­
G .A.C. P e tre şti şi a coltat m anual 7 ha. ne în cam pania de corespondent
sfa tu lu i popular co­ cu grîu, iar cu sece-
recoltare obţin şi Ce a r a tă c a p ito lu l p r e ţ d e c o st
m unal. rătoarea - legătoare
M obilizaţi de că­ intovărăşiţîi. P înâ Rezultate deosebit de fru­ planului semestrial în propor­
în c ă 17 ha . moase au obţinut şi muncitorii, ţie de 124 la sută, colectivele
tre organizaţia de in prezent, ei au tehnicienii şi inginerii de la şantierului întreprinderii au în­
scris la capitolul preţ de cost
bază, colectiviştii secerat m ai m ult ăe I.C.F. Alba. Pe lingă realizarea economii în valoare de 1.190.000
lei.
din P etreşti au se ­ D upă e v a lu ă rile 13 ha. g riu d in c e ­ Ioan Eros, lă­ *
fă c u te , p ro d u c ţia ţ Fruntaş în obţinerea acestor
le 62 cu ltiva te. realizări s-a situat colectivul
de grîu depăşeşte că tu ş la u zin a i Angajam entul şantierului Tonea Recea, raio­
„V ictoria“-C ălan, constructorilor nul Sebeş, urmat de colectivul
Cinci combina aşteaptă dă n u m a i lucrări O f şantierului Galda Mogoş.
f
ăe bună calitate. * B. MARIA
In c lişe u : Lăcătuşul i Pe şantierele de construcţii de In întimpinarea zilei de 23 corespondentă
locuinţe ale T.R.C.H., in acest August, constructorii şi-au luat
după saci Ioan Eros in tim p u l lu ­ i an, ritmul de muncă este mult angajamente sporite. Ei au ho- -------o ©o-------
mai însufleţit. In întrecerea so­ tărit ca în perioada 2 0 iunie —
crului. i cialistă, constructorii se stră­ 23 august, să dea in folosinţă Sfîrşit
h duiesc să realizeze locuinţe ief­ încă 458 apartamente. Astfel,
în oraşul Petroşani, vor fi date de trimestru
î tine, confortabile şi în termen în folosinţă 1 2 0 apartamente, la
Deva 78 apartamente, la Lupeni P lan u l producţiei de energie elec­
Intr-o tarla de grîu de la gos­ care transportă grîul de la com­ Econom iile scurt. Astfel, constructorii au 72 apartamente, la Vulcan 32
podăria agricolă colectivă din bină Ia magazie şi care se în­ apartamente etc. trică a fost îndeplinit în proporţie de
Veţel, raionul Ilia, din sectorul torc goale înapoi Ia tarlaua de feroviarilor dat în folosinţă oamenilor mun­
brigăzii a IlI-a de cîmp, a în­ unde se recoltează. Aşteptînd 100,24 la su tă, planul de fu rn iz a re a L¦
ceput de luni, 18 iulie, recolta­ după saci şi umblînd cu tracto­ Reducînd la maximum staţio­ cii din regiune, de la începutul nergiei electrice în proporţie de 102,23
tul grîului cu combina. Dar atît rul după ei, timpul de lucru nu nările, consumurile de combus­
luni cît şi marţi, combina nu a poate fi folosit din plin, ritmul tibil şi luhrefianţi, feroviarii din anului şi pînă la 2 0 iunie, 616
putut funcţiona din plin, fiind cadrul Combinatului siderurgic
de recoltare nu poate fi inten­ apartamente în blocuri.
nevoită să stea, din lipsă de saci sificat. Hunedoara au realizat în primul
goi. semestru al anului acesta o e- Maistrul principal la sută, a scăzut numărul avariilor,
Conducerea gospodăriei colec­ conomie la preţul de cost în va­ de sector s-au realizat beneficii peste plan şi,
Aflîndu-se în această situaţie, tive din Veţel trebuie să ia mă­ loare de 2.841.000 lei. prin reducerea consum urilor specifice,
s-au obţinut economii peste plan la
tov. Traian Marcu, combinier suri pentru a pune capăt ne­ Fruntaşe în întrecerea socia­ preţul de co st în valoare de 283.000
de la S.M.T. Dobra, dornic de glijenţei brigadierului Gheorghe listă sînt colectivele stafiilor 1 lei. F.ste bilanţul a ctiv ităţii în trep rin­
a recolta cît mai piuit grîu pen­ Sîrbu, astfel ca acesta să nu mai şi 2.
tru a-şi îndeplini şi depăşi pla­ Prilejul de-al cunoaşte pe com u­ Fiu de m uncitor, comunistul Ioan derii regionale de electricitate Hune­
„uite" să trimită saci suficienţi In cinstea zilei de 23 August, nistul Ioan Gulea l-am avut mai Gulea a pornii in viaţă, mai mult doara — Deva pe trim estrul II a. c.
nul, a plecat din cîmp cu trac­ feroviarii marelui combinat sînt zilele trecute, cu ocazia unei vizite slugărind decît invăţind m eserie, la
la combină. In acest fel, tov. hotărîţi să obţină noi economii Ia Autobaza raională I.R .T .A . B rad. fosta societatea „M ica". Abia in In plus, ilum inatul tluorescent al o-
torul la sediul gospodăriei după Traian Marcu nu va mai fi ne­ la preţul de cost. .. anii puterii populare a ajuns strun­ raşului D eva, 16 propuneri de inovaţii,
voit să umble cu tractorul după In biroul organizaţiei de bază al num e noi pe lis ta fru n ta şilo r, în tre c e ­
saci. Saci sînt suficienţi, dar saci şi va putea să folosească A. BLAJ întreprinderii, un om robust, îm bră­ rea socialistă mai bine organizată,
fapt ce explică in cea m ai m are m ă­
tov. Gheorghe Sîrbu, brigadier din plin capacitatea combinei corespondent cat în salopetă, răsfoia îm preună cu g a r de frunte la Atelierele centrale sură succesele enunţate, fără a mai
de cîmp la brigada iii-a, „uită" Ia recoltatul cerealelor. am inti celelalte realizări.
să trimită sacii goi cu căruţele Şi m omentul mult aşteptat al con­
sfătuirii : preşedintele sindicatului dă
secreta ru l orga n iza ţiei d e bază, un d in C rişcio r. Ş i tot a cu m , m un ca citire rezultatelor întrecerii între sec­
ţiile întreprinderii : pe locul I, secţia
dosar, din care, după cum am în­ i-a fost răsplătită de două ori cu m ixtă Gurabarza, urm ată de secţia re­
ţele Deva. In aplauzele celor prezenţi,
ţeles, se extră gea u u n ele cifre pri­ „M edalia M uncii" şi avansat in îng. Florea Bereş, de la Gurabarza,
primeşte drapelul de secţie fruntaşă
vitoare la realizarea planului pe tri­ postul d e şef d e atelier, apoi m ai­ pe întreprindere, de la secţia PRA M .
Evidenţiaţi: Ioan Cernatonl, Gostel L a-
m estrul II. stru principal la sectorul u n d e se zăr, Sim ion Bocşer, de la G urabarza,
Romulus Gîmpeanu, Victor G rădlnaru,
— A şadar, continuă omul îm bră­ găseşte şi astăzi. Faptul că secto­ G rigore Kadnr de la reţele Deva şi
cat in salopetă, planul producţiei rul este m ereu fruntaş se d a torate alţii.
globale a fost rea- _ şi spiritului de
; Uzat în proporţie iniţiativă, de bun
> de 125,6 la su- organizator al pro­
\ tă, productivitatea
h ^ m p o tism u L U !
cesului de m un­
) m uncii a crescut in luna iunie cu că, de care comunistul Ioan G u­
) 10,5 ia sută faţă de luna mai, iar lea dă dovadă.
t prin reducerea preţului de cost întrebat de proiectele de viitor,
> cu 9 la sută pe tona kilom etrică, m aistrul d e sector a răspuns cu în ­
' am obţinut o econom ie de 29.536 sufleţire : In stîrşit, încă o dovadă a bogatei
tei. Nu stăm chiar rău... — .4/« absolvit cu rsu rile fă ră f r e c ­
— Dumnealui este tovarăşul Gu­ activităţi a acestui co lectiv : brigada
lea, maistruI principal de sector — venţă ale şcolii tehnice de maiştri artistică a întreprinderii, prezintă un
făcu prezentările secretarul organi­ din Brad şi intenţionez să urmez
zaţiei de bază. O să vă însoţeas­ cursurile fără frecv en ţă ta Institutul spectacol strîns legat de problemele
că prin atelier, dindu-vă explicaţiile politehnic din Oraşul Stalin. producţiei.
de care aveţi nevoie.
îm preună cu noua noastră cunoş­ HORIA POPA Toate acestea s-au întîm ptat la
I.R .E.H . Deva, in după-am iaza zilei
de ieri.
tinţă, am străbătut hala m are a a-
telierului. Maşinile intrate în revi­
zie, vreo 14 la num ăr şi altele în
LA SECERIŞ rep a ra ţie¦cu ren tă , erau „asaltate" d e
muncitori „înarmaţi" cu chei, cio­
ca n e, cleşti şi tot felul d e alte
#g’®ape!e ra io n u lu i Sebeş scule...
— Astăzi avem de efectuat citeva
reparaţii urgente — aduse •vorba
C olectiviştii şi în to vărăşiţii din ra ­ uscat, transportat şi depozitat. Odată O parte din echipe au adunat şi tran ­ însoţitorul nostru. Pînâ la ora 14.
ionul Seb eş, m uncesc cu entuziasm cu cositul s-a făcut şi însilozarea nu­ sportat grîul cosit. In aceste zile vi­
pentru term inarea lucrărilor de în tre­ treţurilor verzi. C olectiviştii din D aia teza zilnică de seceriş este de circa trebuie să redăm circulaţiei două
ţinere a culturilor prăşitoare, strînge- au însilozat pînă în prezent 300 tone 100 hectare. In cel mult o săptăm înă,
rea furajelor şi recoltarea păioaselor. nutreţ verde, au uscat şi depozitat alte colectiviştii din D aia şi-au propus să autobuze şi două autocam ioane ce
900 tone nutreţ recoltat de pe o su p ra­ term ine de kecerat în treag a suprafaţă
P ră şită a 11-a la porum b a fo st ter­ faţă de 200 ha. trifoi şi 400 ha. fi­ cultivată cu grîu. T ractoriştii au exe­ transportă m uncitorii la locurile lor
m inată în întregim e. Da asem enea, a neţe naturale. cutat deja arături adînci de vară în
fost term inată şi praşila a IlI- a la m irişte pe o su p rafaţă de aproape 30 de muncă.
sfe cla de za h ă r şi flo a re a -so a re lu i. C o ­ S e c e rişu l orzului şi g rîu lu i este .în ha. P e su p ra fa ţa de 16 ha. cu ltiv ată
lectiviştii din D aia, Apoldul de Su s, tot. G ospod ăriile ag rico le co lective din cu orz, colectiviştii au în săm în ţat po­ — Tim pul e cam scurt... o să le
Ap'oldul de J o s şi cei din M iercu rea, Sebeş, D aia şi altele, au term inat se­ rumb furajer.
au term in at şi p ra şila a IV -a la sfecla ceratul orzului şi l-au treierat. P ro­ terminaţi ?
de zahăr. ducţia m edie de orz la h ecta r este de In toate unităţile agricole socialiste
peste 2.000 kg. la D aia, iar la alte g o s­ din raionul Sebeş, se continuă p regă­ — Cu muncitori de nădejde cum
S -a term inat în acelaşi timp cositul podării chiar mai mare. tirea ariilor pentru treieriş. Au fost
trifoiului şi a lucernei de pe toate su ­ am enajate pînă în prezent 22 arii din­ sînt tovarăşii Ioan Haida, T. Pirva,
prafeţele cultivate cu aceste plante. In cursul zilei de luni, colectiviştii tre ca re 15 sîn t e le ctrifica te .
Cositul tinetelor naturale s-a executat din D aia au in tra t cu secerile în lanul N. H ărăguş şi cu alţii care lucrea­
în proporţie de 75 la sută. Finul co­ de grîu. Ei au secerat pînă seara F. CUI RUTA
sit, în cea mai mare parte a fost grîul de pe o suprafaţă de 80 hectare:5 ză la aceste m aşini, nici nu ne tre­
corespondent
ce prin g in d să nu le term inăm la
timp. (
D in discuţiile cu oaliwnii am a- <, In secţia arg ă sito rie a fa b ricii „Vidra“ din O răştie lucrează
!lat că m aistrul principal de sector, şi b rigada U .T.M . de p ro d u c ţie co n d u să de tin ă ru l P e tru B od-
tov. Ioan Gulea este m ult apreciat nar. B rigada, fo rm a tă din P e tru Bodnar, P etru C iolacu,
şi stimat.
G heorghe M aghiar, G heorghe M aftei şi G heorghe D um itrean
îşi d e p ă şe şte n o rm a in fie c a re lu n ă în m e d ie cu 8— 10 la su tă -
In clişeu : B rig a d a ăe U.T.M . co n d u să de tov. P e tru B odnar.