Page 7 - 1960-07

N p. 1717
Prietenii se ajută
Dionisie Pop şi Mihai Panţiru, lui al III-le a al P.M.R. în pri­
ambii şefi de brigadă la secto­ vinţa scăderii consumului spe­
rul VII al minei Lupeni, nu sînt
prieteni de o zi sau două, de o
lună. Se cunosc de ani de zile
şi nu se ştie cum s-a făcut că
locurile lor de muncă au fost
vecine aproape tot de atîta
vreme. Brigada lui Pop lărgeş­
te şi betonează acum o galerie
de legătură cu planul „Maxim“.
La numai 400-500 metri de lo­
cul de muncă al lui Pop, bri­
gada condusă de Mihai Panţiru
sapă o galerie de legătuvă în
culcuşul stratului 5.
Vecinii Îşi fac reciproc vizite.
De o vreme încoace pe Panţiru
îl rodea faptul că era slab a-
provizionat cu material lemnos.
Brigada lui execută o lucrare
importantă de care depinde
deschiderea unor noi abataje
pentru cărbune cocsificabil.
Panţiru ridicase problema şi
în consfătuirea de producţie pe
sector dar n-a fost ajutat prea
mult. Pop ridica din umeri. „Ce
pot sa-i fac, cum să-l ajut ?“
se întreba destul de des fără
să poată găsi răspunsul.
Maistrul miner Kaufman Ti-
beriu nu era nîci el liniştit din
pricina „necazului“ lui Panţiru.
S-a gîndit în fel şi chip pînă
cînd în cele din urmă i-a venit...
ideea salvatoare — cum obiş­
nuieşte el să-i spună.
— Cei doi şefi de brigadă, se
pot ajuta reciproc. De Ia lucra­
rea de betonare a Iui Pop „ca­
de“ lemn berechet. Şi îi lemn de
toată frumuseţea de parcă n-ar
fi văzut mina. Panţiru îl poate
folosi foarte bine în locul lem­
nului nou de care duce lipsă.
Numai că trebuie să şi-l tran­
sporte de la locul de muncă al
lui Pop. Pînă la urma urmei e
păcat de lemnul ăsta să-l scoa­
tem la zi cum am făcut pînă
acum şi să-i zicem „vechitură“.
Şi apoi aşa se nasc economii­
le. Ne revin şi nouă sarcini pre­
cise din Directivele Congresu­
In clip e d e ră g a z
Casa de cultură Primul spectacol
orăşenească din Hu­ al acestor formaţii
nedoara a devenit de artistice a avut loc
mull locul îndrăgit cu prilejul reprezen­
de mulţi amatori de taţiei de gală oferi­
artă din oraş. Dra­ tă în cinstea delega­
ţiei sovietice care a
gostea şi entuzias­ vizitat oraşul Hune­
mul lor pentru artă doara. De asemenea,
îşi găsesc concreti­ formaţiile şi-au dat
zarea în activitatea concursul la specta­
corului ce întruneşte colul de gală oferit
80 de persoane, a e- în cinstea delegaţiei
chipei de dansuri, guvernamentale ma­
precum şi a tarafu­ ghiare care a fost
lui de muzică popu­ oaspetele cetăţii oţe-
lară, Pe lîngă aces­ lului, precum şi !a
te formaţii, aici mai spectacolul festiv în­ de teatru va prezen­
există şi un cor de chinat celui de-al
copii întrunind 200
ilf-Iea Congres al
de mici artişti şi doi P.M.R.
solişti vocali : Mar- O nouă ieşire în
faţa publicului va a-
lena Militaru şi Mi­
liae! a I a re m s k i.
mu pmmAMUL
-jiM U sn ; lllllli
3 IU LIE 1960
PRO G RAM UL I : 7,15 „Vacanţă
plăcută“ — program de m uzică uşoa­
ră : 8,00 Clubul voioşiei; 8,42 „Cer
senin“, muzică uşoară j 9,30 Teatru
la m icrofon pentru c o p ii: „C helul“ de
Stauder Andi, scriitor din R.D. G erm a­
nă • 10,30 „Cu muzică odihna este
mai plăcută". P ro g ram de cîntece şi
jocuri populare romîneşti şl ale mino­
rităţilor naţionale! 12,25 Răsună cîn-
tecul şi jocul pe meleagurile" patriei ;
13,10 De toate pentru to ţi; 14,30 P a ­
gini alese din m uzica uşoară sovieti­
că : 15,20 La şezătoare; 16,15 Drume­
ţii v eseli; 17,00 M uzică uşoară ; 20,00
Teatru la microfon „Trei prieteni" —'
adaptare radiofonică de Ion B a rn a ;
21,45 Jocuri populare romîneşfl j
PROGRAM UL I I : 7,00 Muzică popu­
lară romînească şi a minorităţilor na­
ţionale ; 8,00 „Rifm şi melodie", mu­
zică u şo a ră ; 8,30 Şcoala şi v ia ţa ;
9,30 „In excursie" — muzică uşoară ;
9,50 Revista presei străin e; 10,30 In­
terpreţi de muzică u şo a ră ; 10,50 Re­
transm isia concertului popular al or­
chestrei sim fonice a Filarm on icii de
Sfat „George Enescu“, dirijor Mircea
B a sa ra b ; 13,35 Concert pentru oa­
menii muncii aflaţi la odihnă ; 14,15
,îP c strunele viorii“ program de m u­
zică u şo a ră ; 14,30 La m icrofon: S a­
tira şi um oru l; 16,00 Vorbeşte M osco­
va 1 : 16,45 Din muzica popoarelor;
18,15 Concertul în Re m ajor pentru
vioară şi orchestră de B ra h m s; 19,50
C arnei de rep o rter; 21,45 Pagini ale­
se. Astă scară citeşte artistul emerit
Ştefan C iubofă.raşu: 22,00 M uzică de
d a n s ; 22,35 Melodii populare romî-
n e s ti; 23,10 M uzică de dans.
BU LETIN E DE ŞT IR I: 7 ,0 0; 13,00;
19,30 ; 2 2,00 ; 23,52 (program ul I),
7 ,5 0 ; 14,00; 2 0 ,0 0 ; 23,00 (programul
IP
cific de lemn. Pe toate acestea
le.a ascultat cu atenţie comu­
nistul Nicolae Bucur, prim-
maistru miner. Şi-a făcut de
îndată drum pe la brigăzile lui
Pop şi Panţiru. Vorbele Iui
Kaufman s-au adeverit.
...La brigada lui Pop au so­
sit oaspeţi.
— Am venit să vă peţim —
i-a spus în glumă Panţiru. Şi
n-am vrea să ne întoarcem a-
casă cu mîînile goale. Zicînd
aceasta arătă cu lampa elec­
trică înspre cărucioarele de lemn
goale, aduse cu un anumit scop.
— Vă dăm lemn cit doriţi,
să-l duceţi cu vagonul, nu ne
zgîrcim noi de asta — i-a răs­
puns unul din ortacii lui Pop.
Ba mai mult... ultimele vorbe
nu le-a mai înţeles nimeni, Mine­
rul înşfăca cu braţele lui vînjoase
o armătură şi o duse la căru­
cior. Mihai Loricz, Zaharia Mod-
lovan, Titu Cojocaru, în frunte
cu şeful brigăzii lor, Pop, i-au
urmat exemplul. Le-au ajutat
ortacilor din brigada lui Pan-
ţîru să încarce căruciorul cu
lemnul recuperat de ei.
Au trecut puţine zile. In a-
propierea locului de muncă al
brigăzii conduse de Panţiru au
fost stivuite cu grijă armături­
le aduse de la brigada lui Pop,
Atîta lemn este acum acolo in­
cit ajunge brigăzii pentru a ar­
ma toată lungimea galeriei ce-o
vor săpa într-o lună.
Cînd şi-au făcut revirul. mai­
ştrii mineri Nicolae Bucur şi
Tiberiu Kaufman privind stiva
şi-au zîmbit mulţumiţi.
— Ai văzut că atunci cînd
prietenii se ajută ce economie
de lemn aduce o id'ee bună ? __
spuse Bucur. înghiontindu-1 u-
şurel pe Kaufman.
Ultimul încuviinţă cu capul.
Era mulţumit, era bucuros.
C. MORAR U
vea loc în curînd cu
un spectacol de cîn-
tece şi dansuri la ca­
re îşi vor da con­
cursul taraful, soliş­
tii vocali şi instru­
mentişti şi, bineînţe­
les. echipa de dan­
suri. Comperajul sa­
tiric va îi axat pe
unele aspecte nega­
tive din viaţa ora­
şului.
în cinstea zilei de
23 August, echipa
ta premiera piesei
„Oaspetele din fap­
tul serii“ de floria
Lovinescu iar pen­
tru cei mici va lua
fiinţă un teatru de
păpuşi.
LQ4 : Vinzătoarea a priceput că
3 IU LIE 1960
DEVA: Ultima noapte pe Ti­
tanic ; D-ale Carnavalului;
ALBA IULIA : Despre priete­
nul m e u ; Paginile trecutului;
BRAD : Nu aştepta luna m a i;
ILIA : 'Marile fam ilii; HAŢEG :
Mama vitregă ; HUNEDOARA :
In întîmpinarea sorilor; ORĂŞ-
T IE : Erupţia ; Ştrengarii; PE­
TROŞANI : Copiii m inune; Oa­
meni sau m aju ri; SEBEŞ : Mi­
zerabilii ; SIMERIA: Misiune
periculoasă; LONEA: In cău­
tarea com orii; TEIU Ş: Nevă­
zut... necunoscut; ZLATNA: A-
buz ăe în credere; APOLDUL
DE SU S; Pentru 100.000 ăe
mărci.
_ ?
W SM w m
PE VALEA AMPOIULUI
(A V S / W W A W V W V S
Capriciile taxatoarei
O dată cu darea in folo­
sinţă a primelor blocuri din
oraşul nou — Călan, a fost
pus în circulaţie pe ruta Că­
lan—Streisîngiorgiu şi retur
un autobus pentru deservirea
populaţiei noului oraş munci­
toresc şi a cetăţenilor din
localităţile învecinate. O mă­
sură binevenită, apreciată ca
atare de oameni.
Rău este însă că ăe la
început şi-au făcut loc şi cî-
teva neajunsuri, care îi ne­
mulţumesc pe călători. Aşa,
de pildă, autobusele sînt
murdare, scaunele rupte şi
pline de praf, uşile defecte.
La acestea mai poate fi a-
dăugată şi atitudinea repro-
şabilă a unor persoane care
deservesc acest traseu.
V înzare
Din cînd în cînd, sosesc a-
casă cu cîte o carte pe ca­
re o citesc cu multă plăcere.
Am însă neplăceri cu nevas­
ta, care, de cîte'ori mă vede
cu cartea, găseşte motiv de
reproşuri.
Nu-i de felul ei pusă pe
harţă, dar e convinsă că eu
nu vreaji...şg-i cumpăr o
„Carte de bucate“.
—î Ciim să nu găseşti? Se
construiesc blocuri, se con­
struiesc oraşe din temelii şi
tu susţii că nu se tipăreşte
o carte de bucate.
Duminică, cînd am auzit că
la „Librăria noastră“ din o-
raşul Deva•au sosit cărţile
„Sfaturi pentru gospodine“ şi
„Preparate reci“, m-am dus
să le cumpăr. Un tovarăş m-a
condus la una din vînzătoa-
re şt i-a spus să-mi arate
cărţile dorite.
Vinzătoarea a încercat să
le scoată de sub tejghea. Cel
care mă condusese pînă aici,
s-a încruntat.
— Nu-s alea! Unde le-ai
pus ?
nu-i vorba de un cunoscut şi
mi-a prezentat pe loc două
pachete cu cărţi învelite în
celofan. ¦
— Poftiţi, vă rog. Astea
sînt.
— Bine, dar eu n-am ne­
voie de volumele III şi IV ale
maestrului Geo Bogza, pen­
tru că le-am citit.
' 7 W W V V W W V W /V V W V W ,
m m a m iffla k
PENTRU 24 ORE
Vreme schimbătoare cu cerul va­
riabil, mai mult noros în cursul zilei.
Izolat, vor cădea ploi. Tem peratura
staţionară ' ziua între 22 şi 25 grade,
iar noaptea între 9 şi 14 grade.
PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE
Vremea rămîne uşor nestabilă cu
tem peratura în uşoară creştere.
In m agazinele cooperativelor de
consum găsiţi un bogat sortim ent de:
ţesături de bumbac
Una şi m ătase,
încălţăm inte de to f telul
©articole de
m arochinărie
. • VI
©părfum erîe şi.
pasm an terie
a a rtic o le de uz
casnic si
a
mefalo-chimic
DRUMUL SOCIALISMULUI
N O TE
Bunăoară, în seara zilei de
26 iunie a.c. taxatoarea de
pe autobusul nr. 50.359 Dv.
a avut o comportare care a
stirnit indignarea călătorilor.
Iată despre ce este vorba.
Intr-tina din staţii, s-a ur­
cat pe uşa din faţă munci­
torul loan Uieţu şi o femeie.
Taxatoarea a aplicat o a-
mendă de 4 lei lui Uieţu şi
nimic femeii. E bine cum a
procedat ea ? Pe drept cu-
vînt călătorii şi-au exprimat
nemulţumirea. In fond, pen­
tru aceeaşi greşeală, se cuvi­
ne aceeaşi sancţiune. Credem
că e vorba de un capriciu,
care ar trebui să dispară, o
dată cu toate celelalte ne­
reguli.
A. NICOLF.SCU:
cond
— Aşa se vinde, mi-a răs­
puns vinzătoarea, arătîn-
ău-mi nota de plată a între­
gului pachet: 22,65 lei.
Celălalt pachet, care la
„Sfaturi pentru gospodine“
avea adăugat „Pagini con­
temporane“ costa, cu amba­
lajul de celofan, 28,80 lei.
„Preparate reci“ fără
proză nu se pot cumpăra ?
Nu!
— Nici „Sfaturi pentru
gospodine“ fără „Pagini con­
temporane“ ? 4 în 1944 a fost distrus de arma­
— Nici. ‘<
Cum nu aveam 51,45 lei la ?
mine. am plecat fără cărţile '>
care mi-ar fi adus linişte în <
casă. < Â âiB H l (fi-¦I•p••• !m•..#I%xi. . ' !!gfcpgB,__.
Conducerea C T,.D.C. Deva, >
ce are de spus în legătură cu y
vinzarea condiţionată a căr- i
ţilor ? Var secţia comercia- )
lă a Sfatului popular orâşe- ţ
nesc Deva ? )
C. GHEORGH1U >
corespondent
9E MIMÍNTATIf PUBLICA
ale cooperaţiei de consum
f ă oferă*
# un bogat sortiment
de produse culinare
Ü băuturi
vinuri,
lichioruri
I|
,
NO T E
de
D R UM
Din vagonul expres, ce poar­
tă pe Cîmpia Panonică cei 50 de
studenţi romîni, Budapesta se
înfiripă semeţ la orizont, în pî-
cla alburie a uzinelor „Csepel“.
Un soare cald încă, prietenos,
joacă deasupra Gellert-hegyu-lui
învăluind oraşul într-un nimb
auriu de raze topite.
Pusta maghiară ne primise
cu o linişte aproape nefirească.
Gara de vest însă, ne introduce
în atmosfera trepidantă a mare­
lui oraş.
Budapesta e un oraş în care
mai mult ca oriunde, trecutul
şi prezentul se amestecă, lăsînd
să se întrevadă viitorul. Trecu­
tul te mişcă, iar prezentul te
seduce, stîrnindu-ţi admiraţia şi
imaginaţia. Capitala acestei ţări
este istoria acestui popor sta­
bilit aici cu sute de ani în
urmă.
Budapesta ne-a cucerit încă
din primele zile, prin farmecul
său deosebit.
Tur de orizont
După o noapte de călătorie
cu trenul, programul obişnuit ar
fi fost odihna. Dar curiozitatea
înfrînge oboseala, iar pitorescul
Budapestei ne dă forţe noi. Aşa
că, după o mică gustare unde
luăm contact cu arta culinară
maghiară, întregul grup studen­
ţesc, condus de o simpatică un­
guroaică, cu cel mai neaoş ac­
cent romînesc în grai, se află
pe Gellert-hegy.
Impresia generală e aceea
a unui oraş străvechi, moderni­
zat pînă la blocuri cu zeci de
etaje, troleibuse, metrou şi lu­
mini lăptoase de neon. Ici, colo,
urme — ruine ale trecutului, ale
războiului. Dar oamenii aceştia
transformă şi mai ales constru­
iesc uluitor de repede. Buda­
pesta este un întreg şantier. Se
astupă rănile războiului, se ridi­ spre o casă simplă şi curată.
că blocuri noi, uzine, fabrici.
Pe malul drept al Dunării, în
Pesta, zărim Parlamentul ma­
ghiar, construcţie’ *îndrăzneaţă,
ingenios clăd ită; apoi bazilica
Sf. Ştefan, un complex de ho­
tele moderne, Academia Ştiinţi­
fică, operele maghiare, blocuri
muncitoreşti, clădiri în roşu,
parcuri şi nenumărate locuri de
odihnă. Intre toate, Insula Mar­
gareta se impune. Pornim într-
acolo. Podul Margareta — care
tele germane, acum refăcut, per­
mite miilor de oameni ai muncii
să intre în farmecul acestei in­
sule, să se odihnească acolo un­
naturale,
BUDAPESTA
de altădată nu aveau permisiu­
nea s-o facă. Aici se află Pa­
latul pionierilor, tabăra de pio­
nieri Pe toii, opera de vară şi
„Grand“ hotel, un complex de
clădiri reclădite.
Scurtă istorie
l
Budapesta are aproximativ
2.000.000 locuitori. Trecutul său
se pierde în vreme. Primele iz­
voare istorice o pomenesc încă
pe la anul 890. In anul 1246
este trecută în documente ca o-
raş. Budapesta, acest oraş al
contrastelor este presărat cu ur­
me vechi romane. La început
Buda şi Pesta erau două oraşe.
Anul 1873 le-a unit. Budapesta,
mai mult ca oricare alt oraş, re­
flectă istoria acestui popor, care
niciodată nu a putut fi înfrînt.
Flecare cotropitor care a trecut
pe aici şi-a lăsat doar urmele.
De la Turci a rămas Turnul pes­
carilor, iar de ia austrieci a ră­
mas Citadela construită în
1860-1880. Dar acest simbol al
robiei a fost dărîmat de popor.
Azi nu mai sînt decît ruine. La
oîţiva zeci de metri, o altă măr­
turie a vitejiei şi dorinţei de li­
bertate a poporului m aghiar:
Statuia libertăţii înfăţişînd un
om zdrobind hidra fascistă. A-
propiat, este monumentul eroi­
lor sovietici, care şi-au jertfit
viaţa pentru libertatea poporu­
lui maghiar, pentru înfrîngerea
fascismului. Flori nenumărate,
semn al recunoştinţei poporului
maghiar, înconjoară monumen­
tul.
A doua zi, continuăm plimba­
rea pornind din Piaţa Eroilor.
Rînd pe rînd ne-am oprit în fa­
ţa statuilor lui Ştefan cel Sfînt,
Beia al iV-lea, Matei Corvin,
Kossuth. Aici şirul statuilor se
întrerupe, dar nu şi istoria a-
cestui popor. Zilelor dureroase
de guvernare hortistă, oamenii
le-au săpat mormînt însă. Ele
nu vor trăi decît în amintiri du­
reroase. Nu departe de aici este
piaţa Republicii. Sîntem conduşi
Este casa ComiietulurOrăşenese
de partid. La intrare, pe o placă
de marmură sînt săpate cu litere
de foc numele a 25 bărbaţi şi
«: u î , «Js.
o.
VEDERE DIN BUDAPESTA. Unul 'din podurile de peste Duhărd.
ţ B*
Cooperativa „Viaţă nouă“ Praştie ;
| Sediul cen tra l s fr . 23 August nr. î
j Execută pentru deservirea populaţiei
! jpn/z centrele sale:
* @ Confecţii de croitorie după comandă
| pentru femei, bărbaţi şi copii, cn ma-
i teriaîuî cooperativei şi ai clientului;
j % încălţăminte comenzi, încăoutări şi re-
1 paraţii ;¦
t # Lucrări de artă fotografică 5
| © Reparaţii de radio;
j © Reparaţii de biciclete;
i ® Pictură de firme;
f © Lucrări de biănărie şi cojocărie;
I || Coafură, frizerie, manichiură;
\ Garantăm calitatea lucrărilor noastre
Pa?. 3
femei. Sîn t numele celor care
au luptat şi au murit pentru ca
fascismul să nu reînvie. Sînt cî-
feva jertfe ale poporului maghiar,
in memoria lor şi a tuturor ce­
lor ce şi-au dat viaţa pentru a-
părarea cuceririlor revoluţionare
ale poporului maghiar, păstrăm
un moment de reculegere.
Cîteva caschete de bale
si un tren
a
După cîteva zile, ne conside­
răm budapestani. încercăm să
prindem cîfe un cuvînt, să ne
descurcăm singuri în labirintul
străzilor — lucru destul de uşor
de alifcl întrucît Budapesta e
astăzi sistematizată îneît ţoale,
străzile merg circular spre Du­
năre. Drept urmare, cutreierăm
pe jos în grupuri mici bulevar­
dul Republicii — sub care se
află cel mai vechi metrou din
Europa — Bulevardul Lenin,
Vâczi etc. Magazine nenumăra­
te expun mărfurile cele mai va­
riate. Pătrundem într-un maga­
zin mai modest. Gerem caschete
pentru baie. Plătim 8 forinţi.
Cascheta este pusă într-o pungă.
Vrem s-o luăm, dar nu o primim.
Trecem la o altă masă unde
din nou e ambalată. Din nou ne
cerem marfa. Dar abia la uşă, o
primim, pusă într-o sacoşă de
hîrtie.
După-masa am fost oaspeţii
pionierilor. Am fost luaţi în pri­
mire de aceşti „copii serioşi“,
care formau personalul de deser­
vire a unei gări pioniereşti.
Un şef de gară de cîteva pal­
me ne-a înmînat flori şi ne-a
urat bun venit! Apoi ne-a invi­
tat să călătorim cu trenul lor.
Toate muncile, de la casier, im­
piegat de mişcare, controlor, şefi
de tren şi mecanic, erau făcute
de pionieri şi pioniere. Am ajuns
ia o tabără de odihnă. Se în­
sera. Trompeta şi tobele che­
mau la adunare. După un cere­
monial pionieresc, personalul
trenului se schimbă. PonAm îna­
poi. Pe bulevarde, neonul lăp-
¦tos-tumma ca ziua. Stele, lună.
Un clocot înăbuşit învăluie ora­
şul. Pornim spre gară. Trenul
de Balaton ne aşteaptă.
T. B.
Í
<,-v ~