Page 70 - 1960-07

Pag1» 2
Ca*e@e rân d u rile
o r g a n iz a ţii!« » ® 8 sie p a r tid m
săteşti
Vinfu! de Jo s
Organizaţiile de bază din co­
muna . Vinţul de Jos, raionul
Alba, au manifestat în acest an,
spre deosebire de anii trecuţi, o
mai mare preocupare pentru
creşterea rîndurilor partidului.
Primind un ajutor sistematic din
partea secretarilor şi instructori­
lor comitetului raional de par­
tid, organizaţiile de bază din
întovărăşirile agricole din sate­
le acestei comune şi-au îmbună­
tăţit simţitor munca cu activul
fără de partid. Ele au atras în
acest activ pe cei mai înaintaţi
întovărăşiţi, fruntaşi ai recolte­
lor bogate, membri ai organe­
lor de conducere ale organiza­
ţiilor de masă.
Participarea activului fără de
partid la munca politică de ma­
să, la rezolvarea problemelor
care stau în faţa organizaţiilor
de bază, încadrarea lor la în-
văţămîntul de partid, au influ­
enţat asupra creşterii conştiin­
ţei lor politice. O mărturie a a-
cestui fapt o constituie nume­
roasele cereri de primire în rîn-
durile candidaţilor de partid
înaintate de aceştia organizaţi­
ilor de bază.
Numai organizaţia de bază
din întovărăşirea din satul Vur-
păr, de pildă, a primit în acest
an 22 candidaţi de partid, prin­
tre care pe tov. Ana Bogătan,
Nicolae Mărginean, Ana Sima,
Nicolae Sărăcscăian şî alţii, ca­
Plenara Comitetului orăşenesc
al P. M. R. Hunedoara
In ziua de 18 iulie a.c., în
sala de şedinţe a clubului „Si-
derurgistul“, a avut loc plenara
lărgită a Comitetului orăşenesc
al P.M.R. Hunedoara.
In cadrul plenarei s-a prezen­
tat darea de seamă asupra acti­
vităţii comitetului orăşenesc de
partid pe perioada de Ia alege­
rea sa şi pînă în prezent, pre­
cum şi planul de măsuri al co­
mitetului privind aplicarea în
viaţă a sarcinilor izvorîte din
Directivele Congresului al III-
lea al P.M.R. şi din hotărîrea
Comitetului Central al Partidu­
lui Muncitoresc Romîn şi a Con­
siliului de Miniştri al R.P.R. cu
privire la ridicarea nivelului teh­
nic al producţiei. Tot cu acest
prilej s-a prelucrat planul de
măsuri cu privire ia sărbători­
rea zilei de 23 August.
La discuţii au luat cuvîntul
numeroşi participanţi printre
care ing. Nathan Kraît, şef ad­
junct al oţelăriei Martin nr. 2,
Cornel Covaliov, secretarul Co­
mitetului de partid al I.C.S.H.,
ing. Mircea Ramba de Ia
I.C.S.H., ing. Cornel Scurtu de
la furnalele 1-4, Alexandru Ba-
lint, secretarul organizaţiei de
bază de la turnătoria de tuburi,
ing. Nicolae Şerban, şeful sec­
CJ-Meie Iul cAnt&n
S ă pui in scenă o piesă de teatru
şi să nu distribui, in ro lu ri şi pe. s u ­
rorile Floroni nu se poate concepe
in Toteşti. Din 1950 — pină a nu
termina încă şcoala elem entară —
Laura Floroni n-a lipsit din nici o
piesă jucată la căm inul cultural. Mai
tir?iu, după ce s-a m ai ridicat puţin,
n-a lipsii nici sora sa, Măriţi. -
— C e bine mai joacă jelele aslea
ale Cui A n t o n !
— Să le bală norocul, că parcă-s
„a rtişce"1...
Cele două bătrine care in limpul
spectacolului se cotesc m ereu şi-şi
jac sem ne, arătind spre scenă, au
d reptate Laura si M ăriţi - fetele
lui Anton. Floroni - ' au dovedit suri ce a plăcut mult spectatorilor
mult talent
Incepind cu „H irbul cu leacuri", artiştii amatori din Toleşti au colin-
in ca re Laura a debutat în u rm ă cu dat în tre g u l r a i o n : d e la Băieşti la
z ece ani si term inind cu „C ei ca re S a rm iz e g etu sa , d e la S u b ceia te la
răm in singuri", piesă cu care ar- Ostrov, de la P eşleana la Sim petru,
tişlii d in Totcsti au ocupat locul I d e-acolo in S ă la ş şi S în tă m ă ria , in
pc raion in cadrul, !estivalului bie- Clopoti m , Cirneşti şi in alte m ulte sate
nai d e teatru „I L. Cara'giale" d in din raion. Peste tot. unde form aţiile>
acest an, cele două surori au fost artistice din Toleşti m erg, găseşti i
nelipsite din viaţa cultural-arlislică Şt pe surorile Laura şi M ardi Fio-
a salului. In formaţia de cor, în rom.
echipa de d a n su ri si. in cea d e tea - — E şti ga ta , M ă riţi?
tru, ori in brigada artistică de agi- — Gala, Laura I...
toţie, ele işi au locul şi rolul lor — Atunci să m e rg e m !
însem n a t.
In urm ă cu doi am . cu piesa
„Tirgul inimilor . au obţinui un suc-
ces deosebit. In rolul „Tincuţci
Lr aura, iar i-n c„e„lî a„il „o a n u i,crani,- — — Da m am ă, iar ne ducem !...
M unţi, cele două surori şi-au adus
contribuţia lor la ocuparea prim ului deseori în curtea colecliviştilor F lo ‘
loc pc raion, apoi pe regiune, ajun- rom . Seară de seară, cele două su-
gind pină la faza interregională, dini rari pornesc către căm inul cultural
Oraşul SI alin.
re au depus şi cereri pentru în­
fiinţarea gospodăriei colective.
Organizaţia de bază de la în­
tovărăşirea „7 Noiembrie“ din
Vinţul de Jos, a primit 10 can­
didaţi de partid printre care se
numără tov. loan Cîmpeanu,
Ana Nae, Elena Susan, Victo­
ria Breazu şi alţii. Organizaţia
c'e bază din întovărăşirea din
satul Mereteu, a primit 6 can­
didaţi, iar cea din satul Sibişeni
trei candidaţi de partid. Cei pri­
miţi în raidurile candidaţilor de
partid au cereri de înscriere în
G. A. C. şi duc o permanentă
muncă de lămurire cu ceilalţi
întovărăşiţi de a trece la gospo­
dăria colectivă.
Inuri
O activitate rodnică în ce pri­
veşte primirea în partid desfă­
şoară şi organizaţiile de bază
din cele trei întovărăşiri din co­
muna Inuri, raionul Alba. Ocu-
pîndu-se cu grijă de creşterea şi
educarea utemiştilor şi a tova­
răşilor din activul fără de par­
tid, un număr însemnat dintre
aceştia au cerut organizaţiilor
de bază să fie primiţi în rîndu-
rile candidaţilor de partid. Ast­
fel, s-au primit în cursul aces­
tui an, un număr de 70 de can­
didaţi de partid. Aceasta reflec­
tă preocuparea organizaţiilor de
bază, a tuturor comuniştilor fa­
ţă de creşterea şi întărirea con­
tinuă a rîndurilor partidului.
ţiei bjuming 1.000 mm., loan
Ardeleanu, preşedintele Comite­
tului executiv al Sfatului popu­
lar orăşenesc Hunedoara, Nico­
lae Cătană, director general al
C.S.H. şi alţii.
in cuvîntul lor, vorbitorii au
apreciat că activitatea politică
şi organizatorică a organizaţiilor
de partid s-a ridicat Ia un nivel
mai înalt, că ele conduc şi în­
drumă cu tot mai multă com­
petenţă activitatea economică a
întreprinderilor şi instituţiilor
din oraşul Hunedoara. Totodată,
ci şî-au exprimat hotărîrea fermă
de a înfăptui cu succes sarcinile
izvorîte din hotărîrile Congresu­
lui al 111-lea al P.M.R.
400 de siderurgişt» au absolvii
cursurile de calificare
Zilele trecute, 6 cursuri de calificare
din G. S . H unedoara s-au încheiat cu
rezultate bune. P este 400 de tineri au
primit carnete de m uncitori calificaţi
în m eseriile de sudori, electricieni,
stru ngari, zidari, lăcătuşi etc.
In cursul acestei luni, în com binat
se vor m ai deschide încă 8 cursuri de
ca lifica re care vor fi frecven tate de 255
Cu echipa d e teatru care a jucat
zeci de piese, cu corul care a fost
m uU aplaudat, cu form aţia d e clan-
- V cu brigada artistică de agitaţie,
— Să m ergem
_^ y0(- n l, m a( ogoiţi fe{e.
^ J\~J1 tI 1v—/V—7I 11 1UiJUmJ'——I l—/U_JU—/ \—Jt-J t Iii, ia r ca a vere p o se d ă 917
y .. d ^ . ?
. corespondent
A sem enea discuţii le poţi surprinde
pe care il îndrăgesc mult.
O r ic in e ă r u m e ţ e ş t e i n a c e s t e z ile p r in !s a te le r e g iu n ii n o a ­
stre în tiln e şte la to t p a su l lu c ru ri noi. S fa tu rile popu la re, de-
p u ta ţii, in cadrul în trecerii p a trio tic e , m o b ilizea ză c e tă ţe n ii la
d ife r ite lu cră ri de in te r e s o b şte sc , la în fr u m u s e ţa r e a c o m u n e ­
lor şi sa telo r. Aici se a m e n a je a z ă u n p a rc, din co lo se în a lţă
se m e a ţă clădirea no u lu i că m in cu ltu ra l sau a viito a rei şcoli.
Pe stră zi se ridică stilp i pe care se m o ntează reţeaua electrică
sa u de raăioficare. De la m ic la m are, cetă ţen ii fa c sa tele lor
to t m ai fru m o a se, m ai bine gos poăărite.
In p erioada care a tre c u t de la în c e p u tu l anu lu i şi p in ă a-
cu m , b ila n ţu l realizărilor din cadrul în trecerii este bogat-
la tă doar cîte v a d in ele.
In r a io n u l Ilia
Sfatul popular al comunei Do-
bra a chemat la întrecere pa­
triotică toate sfaturile populare
comunale din raionul Ilia, de a
desfăşura o susţinută muncă
pentru încasarea în întregime a
contribuţiei voluntare pînă la
23 august. Ga urmare, pînă la
10 iulie, un număr de 18 sfa­
turi populare au încasat în în­
tregime contribuţia voluntară.
Aceasta a permis să se execute
şi un mare volum de lucrări
planificate. Astfel, s-au terminat
lucrările de construcţie la 7 şcoli
In r a io n u l P e t r o ş a n i
Pentru desfăşurarea în bune
condiţiuni a lucrărilor de inte­
res obştesc planificate a se e-
xecuta în acest an, sfaturile
populare di" raionul Petroşani
au pus un accent deosebit pe
întărirea legăturii lor cu mase­
le de cetăţeni. In acest scop au
fost formate pînă acum 41 co­
mitete de cetăţeni, 126 corniţe­
le de circumscripţii, 221 comi­
tete de stradă şi 34 comitete de
blocuri. In cadrul acestora au
fost cuprinşi peste 2.900 de oa­ ceputul anului şi pînă la 10 iu­
meni ai muncii.
Aceste comitete au desfăşu­
rat. o muncă rodnică în atrage­
rea maselor de cetăţeni la ac­
Sn r a i o n u l H u n e d o a r a
Un volum mare de lucrări de
interes obştesc şi acţiuni de în­
frumuseţare s-a făcut şi în sa­
tele raionului Hunedoara. Ast­
fel, în acest an, au fost con­
struite în gospodăriile colective
din raion, 5 grajduri cu o ca­
pacitate de 100 capete vite mari
fiecare. De asemenea s-au con-
ştruiţ.j^.şaivane^. un însemnat
număr de remize pentru atelaje
şi ma'gâ'zu'’de''dep6zi1are,:â' ce­
realelor.
In ce priveşte construcţiile de
interes obştesc, în raion s-au fi­
nisat 5 şcoli de 4 ani în satele
Poeniţa Tomii, Vălar, Poiana
Rechiţelii şi Păroasa. La şcoala
elementară de 4 ani din Teliu-
cul Superior, lucrările au ajuns
la acoperiş. De asemenea, în
m u n citori de la o ţelării, lam in oare, fu r­
nale, ag lom erator, co cserie şi din ce­
lelalte secţii şi sectoare ale com bina­
tului. Pînă în prezent, în cadrul Com ­
binatului sid erurgic H unedoara au fost
deschise 22 cursuri de ca lificare pen­
tru d iferite s p e cia lită ţi, frecv en ta te de
1.370 m uncitori siderurgişti.
Am vizitat zilele organizare a muncii. Cei mai
acestea gospodăria
colectivă din To-
feşti, şt tabelul cu
zilele-mtincă aflat
la sediu ne-a d ez­
văluit şi el o su r­
priză plăcută: fa­
milia colectivistului Calitatea făinii nu era întotdea­
Anton Floroni —
cele două fete şi
cu tatăl lor — au
realizat pină la în­
ceputul acestei luni
203 zile-muncă.
Utemistele Laura şi Măriţi Floro­
ni merită multe laude şi-n ce pri­
veşte hărnicia.
PETRE FARCASIU
In prima jumătate a lunii
Colectivul de m uncitori, ingineri şi
tehnicieni de Ia uzina „V icto ria" G ălan,
Iuptînd. pentru tradu cerea în v iaţă a
sarcinilor trasate de cel de-al IlI-lea
C o n g res al partidu lui, obţin zi de zi
rezultate frum oase în producţie.
Sub îndrum area şi conducerea orga­
nizaţiilor de partid, s-a trecut la fo­
losirea intensă a resurselor interne,
la a p lica rea m ior m etode în a in ta te de
m uncă. Drept urm are, în perioada 1-15
iulie a.c. colectivul furnalului nr. 1
a realizat planul de producţie în pro­
porţie de 1-12,4 la su tă, ia r cel de la
furnalul nr.- 2 în proporţie de 113,7
la sută.
In obţinerea acestor rezultate, se e-
videntiază în mod deosebit tovarăşii
DRUM UL SO C IALISM U LU I
de 4 ani în satele Gîmpuri de
Sus, Giaiacuta, Tisa, Nojag şi
altele. Tot în această perioadă,
s-au terminat parţial lucrările
la alte 2 şcoli de 7 ani din
Gurasada şi Roşcani. Aici, în a-
cest an au fost date în folosin­
ţă 10 săli de clasă.
Locuitorii satului Uleş şi-au
introdus în acest an primele di­
fuzoare. Cei din Ilia au amena­
jat un părculeţ.
Numărul realizărilor este mult
raai mare şi continuă să creas­
că de la o zi la alta.
ţiunile de înfrumuseţare a ora­
şelor şi comunelor. Cîteva cifre
sînt edificatoare. In întreg raio­
nul, de la începutul anului s-au
amenajat parcuri, zone şi spaţii
verzi pe o suprafaţă de 96.163
m.p., s-au plantat 7.700 pomi, ar­
bori şi arbuşti ornamentali, s-au
amenajat drumuri şi străzi pe
o suprafaţă de 14.358 m.p. şi
multe altele. La lucrările de în­
frumuseţare a localităţilor Văii
Jiului au participat de la în­
lie 156.943 cetăţeni care au c-
fectuat 636.203 ore de muncă
voluntară.
satele Ruda, Bunila şi Sîntan-
drei au început lucrările de con­
struire a unor cămine culturale.
Tot în acest an, în satele Tol-
tia şi Petreni s-au terminat lu­
crările de radioficare, iar satul
Vadul Dobrii a fost electrificat.
La aceste acţiuni cetăţenii au
participat cu mult interes. De la
începutul anului, au participat
la diferite lucrări 32.602^ cetă­
ţeni care au efectuat 1/8.167
ore de muncă voluntară.
Cea mai bună apreciere
E ra prin luna mai. Comu­
niştii fabricii de pîine or­
ganizaseră o adunare gene­
rală deschisă. In ultimul timp,
fabrica primise mai multe re­
clamaţii privind calitatea pîinii.
Necazul pornea de la faptul că
pîinea avea gust amar şi de
multe ori şarje întregi erau re­
bútate.
Cauzele le-au căutat atunci
cu toţii. In cuvintele fiecăruia
se desprindea clar hotărîrea de
a se face o cotitură.
— E vorba de numele fabri­
cii, a spus un tovarăş. Oamenii
din Hunedoara nu ne iartă da­
că noi le dăm pîine de calitate
slabă.
S-a analizat fiecare loc de
muncă în parte, fiecare echipă.
S-au luat şi măsuri privind buna
harnici şi pricepuţi oameni au
fost repartizaţi în toate echipele.
Dar oare asta era totul ?
Tovarăşii de la laborator au
avut un cuvînt greu de spus.
una corespunzătoare şi deci pîi­
nea fabricată dintr-o astfel de
făină nu putea fi aşa cum tre­
buie.
— Bine, dar morile „Jiul“ din
Graiova şi „7 Noiembrie“ din
Arad, nu sînt la doi paşi de noi!
— Trebuie însă să le cerem
sprijinul şi tovarăşilor, de aco-
Aiicuţa Gheorghe, cauperist, loan Stă-
niloiu, furnalist şef, V asile Voica, loan
Telişcă şi V asile Sîngiorzan, furnafişti,
Aron Grai, cauperist şi Dumitru J e ­
nam , dozator şef.
Rezultate frum oase au fost obţinute
şi la secţia turnătorie. La sortim entul
tuburi, spre exemplu, planul de pro­
ducţie a fost realizat în proporţie de
122,3 la sută, la sortim entul rad iatoare
în proporţie de 1 4 1,6 la su tă , la so rti­
mentul articole sanitare în proporţie
de 135,9 la sută. Rezultate frum oase
s-au obţinut şi la sortim entul cazane
încălzire centrală,
TEODOR COST1UC
Nr. 1733
nrarasweatzgaa:
Oii no» film rotnfneso: „ F U R T U N A 6 6
'A/VWWvA AAA>4
N oul film rom înesc produs m ite tu lu i C entral şi trece p rim eşte răsplata cuvenită. Pe >
de stu d io u l cin em a to g ra fic la organizarea luptei. El con- stră zile oraşului se plim b ă <
„ B u cu reşti“ evocă u n episod voacă m u n cito rii la gară, u n - p a tru le fa sciste. D um a şi O- >
d ra m a tic din zilele lui august de, în cadrul unui m itin g în - prea se in tîln esc cu o patrulă
1944. F ilm u l ad u ce u n p rin o s flă c ă ra t, a ceştia îşi ia u a n g a - şi p rim e sc lu p ta p e n tru a da
de recu n o ştin ţă eroilor co m u - ja m e n tu l să oprească in a m i- p o sib ilita te lui A ndrei să ia
nişti care, cu arm a în m îin i cui p în ă cină se vor evacua explozivul ascuns in cate- >
nu şi-a u p recu p eţit via ţa p en - to a te g a rn itu rile din gară. In drală. ţ
tr u a scă p a p o porul n o stru fe lu l a cesta li se ta ie calea In lu p ta inegală, atacaţi şi >
m u n cito r de cizm a fascistă, trupelor fesciste spre Unga-
din sp a te, D um a şi O prea cad <
A cţiunea film u lu i se petrece ria u n d e u rm a u să fa că jo n c- în m îin ile fa sciştilo r. >
un d eva , in tr-u n orăşel de la ţiu n ea cu a lte u n ită ţi n a ziste A doua zi dim ineaţă, după ţ
graniţa apuseană a ţării, du- şi să organizeze un nou focar ce un ofiţer „SS“-ist raportea- }
p ă a ctu l isto ric de la 23 A u - de r e z is te n ţă îm p o triv a u n ită - ză com andantului că cei doi ţ
g u st 1944. Cei m a i b u n i fii ai ţilo r so vietice şi rom îne care prizo n ieri n u vor să dea nici
cla sei m u n cito a re, lu p tă to ri s în t p e u rm a lor. o declaraţie. D um a şi Oprea
com unişti, care au fo st intern- In aceste clipe, m u n cito rilo r sîn t d uşi la locul execu ţiei.
n iţa ţi de că tre rea cţiu n ea b u r- le vin în a ju to r 50 de so ld a ţi In tre tim p, utecistul A ndrei
glieza -m oşierească, s în t acum din u n ită ţile a rm a te i ro m în e reu şeşte să arunce in aer p o ­
eliberaţi de către m u n citorii de la g ra n iţa de v e st, co m a n - dul ce era păzit cu străşnicie. s
d a ţi de lo co ten en tu l lo a n Oprea- D um a şi Oprea au o u ltim ă <
în a rm a ţi — gărzile patriotice, Se organizează apărarea gării,
D uşm anul se apropie. R înd, pe sa tisfa c ţie , că p la n u l lor a
D um a, un încercat lu p tă to r co- rînd, garniturile de tren sîn t fo st îndeplinit.
m urust, se în tiln eşte a stfel evacuate. încep e lupta. F asciş-
tii dispun de forţe superioare, A ndrei, cu ocliii in u n d a ţi de
cu tovarăşii lui de luptă, ve- lacrim i, ju ră să ră zbune m oar-
n iţi să -l elibereze. La sediul tea tovarăşilor de luptă.
P a rtidului C om unist R om în,
după ani lungi de ilegalitate, de a rm a m en t greu. L u p ta e S firşitu l film u lu i n i-l arată >
se trece a cu m la noi fo rm e de crîn cen ă . U ltim a g a rn itu ră p e A ndrei, în ro la t vo lu n ta r în .ţ
luptă. Se organizează m asele, pleacă îm preună cu apărăto- arm ată, plecină spre noi lupte
p ro d u cţia ; se asigură piinea rii gării. D um a, O prea şi A n- pen tru zdrobirea d efin itivă a
p o p u la ţiei şi se în d ru m ă a cti- drei, u n u tecist d evo ta t acope- fa scism ului cotropitor.
vita te a m u n cito rilo r şi ţăra- ră plecarea u ltim ei g arnituri,
F ilm u l r u le a z ă la. c i n e m a t o ­
nilor. Un su flu nou de via ţă A c u m p o t p leca şi ei. S e duc g ra fu l „ F ilim on S îrb u “ şi la
învie şi în acest colţ de ţară.
In fru n tea m aselor sîn t com u- la lo cuinţa lui Albu, u n om grădina de vară din D eva, in ­
niştii, lu p tă to ri încercaţi pen-
tru libertatea poporului. care lucrea ză lingă D um a în tre 21-24 iulie.
In aceste clipe de m uncă c o m i t e t u l d e p a r tid . S e c u n o ş - Cv'v'V- •o>c-
teau din ilegalitate, dar D um a L
n u ş tie c ă A lb u e s te u n a g e n t <>
en tu zia stă p en tru făurirea u - provocator, în serviciul sig u - j Se extinde
n u i s ta t nou, al m u n cito rilo r ra n ţei. Aici, D um a în to c m e şte s
şi ţăranilor, vestea adusă de un nou plan de continuare a ţ m e c a n iza re a în
u n ceferist, că o mare uni-
ta te h itleristă . gonită din ţară, luptei: podul feroviar ă in v e s- i exploatările
se apropie de oraş, dă un curs
tu l oraşului trebuie aruncat în <
aer. Trebuie să li se taie fa s- <
nou a ctivită ţii. H itleriştii n u oiştilor orice p o sib ilita te de < fo r e s tie r e
treb u ie să treacă. T rebuie or- fugă. L
g a n iza tă rezisten ţa cu orice T ră d ă to ru l A lbu e ste s u r - , In exploatările forestiere de
preţ. Secretarul co m itetu lu i prins de către loan O prea pe cuprinsul ţării se extinde tot
mai mult mecanizarea opera­
ju d eţea n de partid. D u- m o m en tu l in care vroia s ă ; ţiunii de scoatere a lemnului
m a, cere aprobarea Co- în ştiin ţeze siguranţa. El îş i<
din parchete. Mecanizarea se
realizează în special cu ajuto­
rul funicularelor — care asi­
gură o productivitate ridicată
şi cheltuieli de exploatare redu­
se. In primul semestru al anu­
lui, au fost instalate 77 de fu-
niculare noi, executate în ţară,
pe o distanţă totală de peste
120 de km. Lungimea liniilor
de funicular existente în pre­
zent în exploatările forestiere
din întreaga ţară depăşeşte 500
de km. Ca urmare a dezvoltă­
rii reţelei de funiculare, s-au
scos din pădure, în primele şa­
se luni ale anului, cu aproape
420.000 m.c. mai mult material
lemnos, faţă de perioada cores­
punzătoare a anului trecut.
Funicularele instalate în pri­
ma jumătate a acestui an, în­
locuiesc munca a peste 300 de
tractoare, ele avînd capacitatea
de a transporta anual o eanti-
tat’e de peste 700.000 m.c. de'
material lemnos.
lo, — şi-a, dat părerea un to­ lie, la fabrică nu s-a primit nici In sprijinul
varăş. o reclamaţie despre calitate. Me­ colectivi şlîl or
ritul este al întregului colectiv.
In cadrul şedinţei, mai mulţi Au contribuit în egală măsură
muncitori au fost de părere să toţi muncitorii. Bine şi cu răs­
trimită o scrisoare colectivelor pundere au muncit comunistul
celor două mori prin care să le Ştefan Grăciunescu şi utemis­
solicite livrarea unei făini de ca­ tele Maria Laszlo, Maria Lucăţ,
litate.
Scrisoarea a avut darul să Vilhelm Hoss, Ecaterina Welter Dornici să ajute la dezvolta­
mobilizeze colectivele celor două precum şi Nicolae Duţă. rea tinerelor gospodării agricole
mori. Făina primită a început colective din raionul Brad, în
să se îmbunătăţească calitativ. n fiecare dimineaţă la ora zilele ce au trecut numeroşi
5, pe poarta fabricii de .pîi­ muncitori, ingineri şi tehnicieni
D e atunci au trecut aproape de la Atelierele centrale din
două luni. In cele trei ne pornesc spre centrele de dis­ Gurabarza, s-au deplasat în
schimburi — fabrica lucrează tribuire patru maşini. Sînt în­ timpul lor liber la G.A.C. „Uni­
cu foc continuu — munca este cărcate cu'pîine proaspătă. Ele rea“ din comuna Bibiţa unde au
acum mai însufleţită, mai plină aprovizionează cele 49 centre de executat lucrări de săpături
de răspundere. Vizitînd fabrica desfacere şi unităţi beneficiare. pentru trei gropi necesare în-
de pîine a I.I.L. „Ilie Pintilie“ silozării furajelor.
din Hunedoara, simţi acest lu­ Acum, la Hunedoara, calita­
cru, îl vezi la tot pasul. tea pîinii este corespunzătoare. Munca nu a fost uşoară, dar
Dovadă stau faptele. In aproape cu toate acestea, mînuitorii cio­
In magazie, sacii cu făină 2 luni, nici o reclamaţie, iar nu canelor, a strungurilor, precum
sînt puşi pe sorturi, adică de la de mult, sfatul popular al ora­ şi cei ai riglelor de calculat şi
morile care au venit. Fiecare şului Hunedoara şi O.G.L. Ali­ a creioanelor, au ştiut să folo­
stoc de saci cu făină îşi are a- mentara şi-au spus părerea în sească cu pricepere şi târnăco­
fişată fişa de analiză de labo­ scris despre calitatea bună a pul sş,u lopata.
rator. Sus, în secţiile de fabri­ pîinii.
caţie, munca se face cu şi mai Cu această ocazie, s-au evi­
multă răspundere. Cele trei bri­ Dar cea mai bună apreciere denţiat mulţi tovarăşi şi în mod
găzi de brutari au pornit o vie deosebit echipa de lăcătuşi con­
o fac consumatorii, oamenii dusă de tov. Gheorghe Rusu,
întrecere. Obiectivul principal al forjorul Remus Pavel, gateristul
întrecerii : calitatea pîinii. muncii din oraşul Hunedoara.
Ei privesc acum cu admiraţie a- Gheorghe Tudoran, strungarul
Şi munca nu a fost zadarni­
cest colectiv harnic, care a ştiut Ilie Visa, mecanicul de locomo­
că. In cursul lunii iunie şi în
perioada ce a trecut din luna iu­ să se ridice la nivelul cerinţe­ tivă Kovacs Francisc şi mulţi
lor. alţii.
V. FURIR PETRU TOD
corespondent
Muncă enfuziaslă IU an i de existenţă
Pentru desfăşurarea competi­ i—11—1i—»t—1/—1/—>f— ' f -
ţiilor sportive în cit mai bune
condiţiuni, colectivul sportiv din D u m in ică , a a v u t loc a n i­
Călan a hotărît să reamenaje- v e r s a r e a a 10 a n i de e x is ­
ze baza sportivă existentă. A- ten ţă a gospodăriilor agrico­
ceastă hotărîre este tradusă în le c o le c tiv e : „ P ăm înt d e sţe ­
fapte cu mult entuziasm de len it“ din sa tu l Boz şi „Tu- vin e din care 33 vaci de ^
către colectivul de muncitori de dor V lad im irescu “ din P ianul
la uzina „Victoria“ din Călan. de Sus, raionul sebeş. la p te , 543 oi, 33 porci, to ta - ^
U zină u n fo n d de bază de j
Astfel, în cursul săptămînii Cu acest prilej, colectiviştii
din cele două gospodării şi-
trecute, colectivul de muncitori au fă cu t bilanţul realizărilor 334.000 lei. G o sp o d ă ria n u -
d e -a lu n g u l ce lo r 10 a n i. L a
de aici a participat la lucrările m ă r ă a s tă z i 191 f a m ilii. -j
P ianul de S u s, cu zece ani în
de reamenajare a bazei sporti­ La Boz, gospodăria a luat ţ
urm ă, s-a u u n it in tr-o singu- fiin ţă cu 49 fa m ilii. La in.au- 1
ve, prin efectuarea a sute de
L ră gospodărie 33 de fa m ilii, gurare averea ei consta din I
ore de muncă voluntară. De la 8 boi, 8 c a i, 17 p l u g u r i ş i 8 I
l care a vea u 89 ha. te r e n a-
secţia furnale, de pildă, au par­ grape. In prezent, sa tu l fiin d ^
t gricol, cîteva vite şi citeva
ticipat 111 tovarăşi, de la tur­
l p lu g u ri vechi. S itu a ţia avu-
nătorie 60, de la semicocs 77,
[ ţiei lor la cea de-a 10-a ani-
de la secţia transporturi 30, iar I versare este cu totul a lta : com plect colectivizat, în tru - Jj
j: 604 h a . te r e n a g ric o l, 79 b o -
din aparatul administrativ 10 neşte u n n u m ă r de 220 fa m i- j
1
tovarăşi. ha. te re n agricol, 97 bovine,
din care 37 vaci de la p te, T
413 oi.. 47 p o r c i, f o n d u l d e ^
b a ză a ju n g in d la 620.537 lei. ’
C. FILARET 1
corespondent 1
1
—I '— I i—/\—I \— f i—t v__/i—11—I \—t \__l >—/1_/ i—! i—i \—l ,_r v.