Page 71 - 1960-07
P. 71
Nr. 1733 D RU M U L SO CIALISM U LU I Pag. 3
gggapSBgapHHI
T1LËGRÂ
In Consiliul de Securitate S-U.A. îşi intensifică
colaborarea
Colectivul Combinatului side Il-a furnale a reuşit să îmbu NEW YORK (Agerpres). — minarea în Consiliul de Securi
rurgic din Hunedoara se stră nătăţească indicele ele utilizare Marţi au continuat dezbaterile tate a plîngerii guvernului cu- cu revanşarzii
duieşte să dea cît mai multe a furnalului cu circa 7 la sută. Consiliului de Securitate în le ban „pînă se va primi raportul
produse siderurgice pentru ne întrecerea pe profesii a dat un gătură cu situaţia creată ca re Organizaţiei statelor america vesf-germani
voile industriei noastre socia nou avînt muncii şi în alte sec zultat al ameninţărilor, repre ne". Delegaţiile U.R.S.S. şi Po
liste. Din rîndurile harnicului ţii ale combinatului. In două siunilor şi actelor agresive co loniei s-au abţinut de la vot. BONN (Agerpres). Oopien-
colectiv au jzvorît multe iniţia luni, echipele conduse de Iu mise de guvernul S.U.A. împo tînd tratativele care au loc Ia
tive preţioase, care au contri lian Ispas, Marian Axente, Ena- triva Republicii Cuba. In cursul Ministrul Afacerilor Externe Bonn între ministrul de îţăzboi
buit Ia îmbunătăţirea indicilor che Constantin, Teodor Kara- şedinţei de marţi a luat cuvîn- al Cubei, Râul Roa a declarat al R.F. Germane, Strauşş, şi mi
de utilizare a agregatelor şi la maiis şi Paul Orelt au dat fie tul reprezentantul U. R. S. S., nistrul, Flotei maritime militare
reducerea preţului de cost. Mulţi care cîte 1.000-1.900 tone oţel A. A. Sobolev. că Cuba se va supune hotărî- a S.U.A. Franke, ziarul „Frank
dintre siderurgişti au devenit peste plan şi au elaborat în to furter Allgemeine“ subliniază
prieteni ai noului, pun în va tal 210 şarje rapide. Acest lu In cursul şedinţei a fost a- rii majorităţii deşi nu este de a- că în timpul acestei întîlniri a
loare rezervele interne, nu se cru a dus nemijlocit la îmbu doptat proiectul de rezoluţie fost vorba de o „colaborare şi mai
mulţumesc cu realizări medio nătăţirea indicilor de utilizare a prezentat de Argentina şi Ecua cord cu ea. strînsă“. Ziarul arată că State
cre. cuptoarelor cu circa 13 Ia sută
pe întreaga oţelărie. Cu aceasta dezbaterile Consi
In preajma celui de-al III-lea
Congres al P.M.R., întrecerea La laminorul de 800 mm. se liului de Securitate în această
socialistă care se desfăşoară la evidenţiază mai ales echipele lui
marele combinat a fost ridicată Ioan Andrăşescu şi Constantin dor, propunînd să se amine exa problemă au fost amînate. le Unite au hotărit să acorde
pe o treaptă superioară. Majo Pădureţ, care pe lîngă depăşi
ritatea furnaliştilor, oţelurilor şi rea planului de producţie au re un ajutor militar considerabil
luminătorilor au pornit întrece dus rebutul cu 10-32 Ia sută sub
rea pe profesii. In cadrul între admis. Germaniei occidentale. Cu aju
cerii pe profesii s-a pus un mare
accent pe creşterea productivi Practica a arătat că în secţi Ikeda declară că va continua politica torul S.U.A., R.F. Germană in
tăţii muncii, prin îmbunătăţirea ile unde se desfăşoară întrece tenţionează printre altele, să
indicilor de utilizare a agrega rea pe profesii a crescut nivelul
telor, pe îmbunătăţirea calităţii realizărilor faţă de perioadele tm $m lui Kişi de alianfă cu m ilita rişiii am ericani creeze trei escadre maritime
produselor şi reducerea sistema precedente. In momentul de fa militare de debarcare. In pre
tică a preţului de cost. ţă, întrecerea pentru „cel mai
bun în meserie“ continuă. Par Vedere din comuna Batiz , raionul Hunedoara. TOKIO (Agerpres). TASS a- ţiunile predecesorului său Kişi zent Bundeswehrul dispune nu
In momentul de faţă, 1.253 ticipanţii se bucură de un oare nunţă: Primul ministru Ikeda a care, în mod vădit unilateral, mai de o singură escadră de a-
siderurgişti sînt încadraţi în în care sprijin, dar e nevoie să se Prin m u n c ă v o lu n ta ră organizat la 19 iulie prima sa după ce a izgonit din parlament cest fel.
trecerea pe profesii, munca lor acorde mai multă atenţie acestei conferinţă de presă după veni pe deputaţii opoziţiei, a obţinut
se soldează în fiecare perioadă întreceri. In acest sens e bine In vederea deservirii popu operativei un local. La constru rea la putere. După cum a de ratificarea tratatului militar ja- Presa relatează de asemenea
cu importante realizări. După să se fixeze ca un obiectiv prin laţiei în condiţii din ce în ce mai irea acestuia au contribuit prin clarat Ikeda, sarcina esenţială a pono-american. Implicit el şi-a că în cadrul programului ame
două luni şi jumătate de cînd cipal al întrecerii realizarea de bune, cooperativa „Mureşul“ din muncă voluntară tehnicienii şi noului guvern o constituie „re reafirmat fidelitatea faţă de a- rican de ajutor militar flota
se desfăşoară această acţiune cît mai multe inovaţii şi pro Alba Iul ia se preocupă de des muncitorii cooperativei, care prin stabilirea încrederii Statelor U- lianţa militară a Japoniei cu maritimă militară a R.F. Ger
cei mai buni şi-au asigurat deja movarea tehnicii noi. Astfel, chiderea de noi unităţi. Pentru munca lor au adus unităţii o e- nite iată de Japonia, întărirea S.U.A. mane va primi în curînd al
locuri de frunte în întrecere. La muncitorii, inginerii şi tehnicie secţia de boiangerie s-a con conomie în valoare de 3.500 lei. legăturilor dintre Japonia, S.U.A şaselea torpilor de escadră a-
secţia I-a furnale, cele mai fru nii ar fi antrenaţi şi stimulaţi struit şi amenajat în curtea co şi tarile lumii libere“. Ikeda a refuzat să indice cînd merican.
moase rezultate le-au dobîndit să-şi aducă o contribuţie mai va fi dizolvat parlamentul.
echipele prim-îurnaliştilor Ioan substanţială la rezolvarea celei Ignorînd cererea poporului ja o® o-
Chiroşca şi Ioan Iacob, iar la Discursul lui Ikeda, în care
încărcare echipa lui Dionisie mai actuale probleme : introdu Provocări ale navelor
Troian. De asemenea, echipa lui
Alexandru Olaru de la secţia cerea tehnicii moderne în pro NOTĂ ponez, Ikeda a declarat în mod el a expus de fapt programul militare americane
categoric că „Japonia nu va guvernului, a fost primit cu un
cesul de producţie.
promova o politică de neutrali sentiment de profundă dezamă împotriva R. P. Chineze
In anii regim ului d em o g u lam entului de tehnica tate“. gire de opinia publică japoneză. PEKIN 19 (Agerpres). După
c ra t p o p u la r, la în tr e p r in s e c u r ită ţii m u n c ii. A s tfe l, la In acelaşi timp, premierul ja Comentînd declaraţia lui Ikeda, cum transmite agenţia China
derea m in ieră B arza ,s-au un control efectu a t cu p u ţin un comentator din Tokio a ca Nouă, Ia 17 iulie, între orele
luat nenum ărate m ăsuri m e in urm ă, inginerul C onstan ponez a spus că acceptă o lăr lificat declaraţiile lui cu privire 17,38 şi 19,35 o navă militară a
n ite să asigure cele m ai bune tin Surtea a declarat că nu gire a legăturilor economice şi la politica internă şi externă a S.U.A. a pătruns şi rămas în
co n d iţii de lucru, m in e rilo r şi ştie că trebuie să se ţin ă o culturale cu ţările socialiste, dar viitorului guvern drept abstrac apele teritoriale ale R. P. Chi
să -î ferească pe m uncitori de evidenţă a găurilor sta te. De nu a prezentat nici o propunere te şi neconţinînd nici un ele neze la sud de insula Kaitan
accidente. Cu to a te acestea, asem enea, inginerul G heor- practică.1 ment nou. (provincia Fuţzian). La 18 iulie,
m ai există locuri de m uncă ghe M esaroş, a declarat că între orele 16,12 şi 17,14 o navă
unde norm ele de tehnica nu ştie să aibă obligaţia de Ikeda a căutat să justifice ac-
F ru n ta şii ate lie ru lu i securităţii m uncii nu sîn t in- a vizita zilnic locurile de Declaraţia Partidului Comunist militară a S.U.A. a pătruns din
tru to tu l resp ecta te. C ine se m u n că din subordinea sa. japonia nou şi a rămas în apele terito
Colectivul de la Atelierul de zonă La realizarea acestor succese, au fa ce vin o va t de acest lucru ? riale ale Chinei în regiunea sus
contribuit echipele de lăcătuşi conduse C onducerea întreprinderii
e.F.R. Alba lulia, datorită entuziasm u în a in te de to a te, cadrele n -are nim ic de zis ? Nu cre
tehnico inginereşti, care pe de că în acest fel nu poate menţionată. In legătură cu a-
lui cu care a m uncit, şi-a îndeplinit de A rtenie D reghici şi Fiorian P onta, lingă că trebuie să in stru ia fi resp ecta t N .T.S.-ul.? TOKIO (Agerpres). — La uia declară că comuniştii din ceastă provocare militară a na
scă m uncitorii în.a cea stă d i Tokio a fost dată publicităţii o Japonia vor depune toate efor velor militare americane, purtă
planul la vagoan e echivalente pe pri partida de tîm plari condusă de Va- recţie, au datoria să veg h e (După o corespondenţă declaraţie a Prezidiului C. C. turile în lupta pentru anularea torul de cuvînt al Ministerului
mul sem estru al anului 1960, în pro sile Nadiu, partida de stru ngari con ze la r e sp e c ta re a n o rm elo r. prim ită de la tov. T. al P.C. din Japonia în care se tratatului japono-american, pen Afacerilor Externe al R. P. Chi
porţie de 102 la su tă . In aceea şi pe dusă de V asile G îscă, partida de su R âu este că unii ingineri - V anca, anchetator penal spune -• Guvernul Ikeda creat cu tru democraţie, pentru răsturna neze a dat un nou avertisment
rioadă a realizat economii la m ate dori condusă de V asile Rusu şi alţii- y jn ic i nu cunosc prevederile re la Procuratura raionu ajutorul lui Sigheru losida şi a rea guvernului Ikeda şi dizol serios.
riale în valoare de 13.000 lei. lui B rad ). marelui capital monopolist care varea parlamentului.
au deschis calea spre militari
In p r im a d ecad ă F ier vechi pentru oţelării zarea Japoniei nu este decît o !90=
copie a guvernelor losida şi
Pentru traducerea în viaţă a preve rea şi depăşirea olanului de producţie. G unoscînd im portanţa pe care o are colectivele de la secţiile furnale, sem i- sprijinul poporului din Oman
derilor Congresului al III-lea al par După ce au încheiat primul sem es strîn g e re a fierului vech i, co lectiv u l de cocs şi m ecanică, care au strîns cea
tidului privind îm bunătăţirea continuă m u n citori, teh n icien i şi in g in e ri de la inoi m are can titate de fier vechi.
a deservirii populaţiei, m eşteşugarii coo tru al anului cu un frumos bilanţ, sec
ţia com andă nr. 1, în prim a decadă uzina „V ictoria“-Gâlan a depus eforturi C. TEODOR Kişi. DAMASC (Agerpres). TASS tului Omanului, a subliniat 1n
perativei „P ro g resu l“ din A lba lulia susţinute pentru a îndeplini şi depăşi Partidul Comunist din Japo- anunţă: Cu prilejul zilei Oma cuvîntarea sa că poporul din
îşi sporesc eforturile pentru îndeplini a lunii iulie a.c., a realizat planul de planul de- co lectare al {ierului vechi. corespondent nului în toate oraşele regiunii Oman va continua lupta Împo
producţie în proporţie de 105 la sută. siriene a R'.A.U. au avut Ioc triva imperialismului englez
Prin munca neobosită a colectivului mitinguri şi adunări in spriji pînă la victoria deplină. Miş
E co n o m ii d e p iele uzinei, planul de colectare pe trim es IN ED ITU R A P O L IT IC A nul poporului din Oman care carea de eliberare naţiona
trul II a fost depăşit cu 394,2 tone luptă împotriva trupelor engle lă care a cuprins tarile Asiei
M uncitorii, tehnicieni: şi inginerii mai în luna iunie au fost economi- ia fier vechi şi 429,3 tone la ' fontă ve I. F. IVASIN-’ Contribuţii la Isto ria politicii ze de ocupaţie. La un mare mi şi Africii, a spus el, arată că
fabricii de încălţăm inte „A rdeleana" siţi 23.000 dm.p. piele, che. Totodată, planul sem estrului 1 a ting care a avut loc la Damasc, imperialiştii suferă pretutindeni
din A lba lulia nu-şi precupeţesc efor- fost depăşit cu 461,2 tone la fier vechi externe a U.R.S.S. vorbitorii au condamnat poli înfrîngeri şi că victoria va fi
turiie pentru îndeplinirea şi depăşirea L a realizarea acestor economii au 258 pag. — 13,30 iei
planului de producţie. Drept urm are, contribuit în cea m ai m are m ăsură şi 619,5 tone la fontă veche. tica agresivă a imperialismului de partea popoarelor care luptă
în trim estrul II, fabrica şi-a încheiat P arasch iv a Schiau , cu o econom ie de Lucrarea, tra d u cere din lim cipale ale p o liticii extern e a
bilanţul cu planul global de producţie 2.171 dm.p. piele, E ugenia L azăr cu In acţiunea de co lectare a fierului ba rusă, constituie u n am plu sta tu lu i sovietic, relevînd efo r englez şi au chemat toate ţă- pentru libertatea şi indepen
re a liz a t în proporţie de 1 0 1,9 la sută-
Totodată s-au econom isit 40.900 dm.p. 2.686 dm.p. piele, V asile Şerbau cu Vechi s-au evidenţiat în mod deosebit rile arabe şi opinţa publică denta lor, In încheiere, Harisi
piele din care se pot confecţiona circa
3.270 perechi pantofi pentru fem ei. Nu- 1.435 dm.p. piele. mondială să sprijine poporul a exprimat mulţumiri popoare
MARIA BOLDURA din Oman. lor prietene din Asia şi Africa
corespondentă
îsssasu
stu d iu asupra politicii extern e tu rile stăruitoare depuse de Şeicul Ibrahim Harisi, repre pentru sprijinul pe care-1 acor
a U niunii Sovietice în tre anii U .R.S.S. p e n tr u a asigura p a zentantului guvernului imama- dă poporului din Oman.1*
1917 şi 19Ş8. F o lo sin d u n b o g a t cea în lum e, coexistenţa p a ş
m a teria l d o cu m en ta r, I. F. iva - nică a celor două sistem e so
şin face o analiză a m ă n u n ţită ciale diferite, socialist şi capi
Postul U .T .M . de control denţiază succesele obţinute, dîn-d muncă a cooperativelor pentru a etapelor şi obiectivelor prin- talist. m PRO G RAM U L B L
astfel imbold spre noi realizări. îndeplinirea sarcinilor ce le stau m
activează P R O B L E M E I N T E R N A Ţ I O N A L E nr. 15
ALEXANDRU TUZA
In ultima vreme, activitatea în faţă, în vederea înscrierii de 104 pag. — 1,50 lei.
ce o desfăşoară postul U.T.M. electrician noi membri şi a sporirii fondu
de control de la. secţia mecani lui social. D in c u p r in s : „Problem a fu n pace în E uropa“ de I. C iubo- 22 IU L IE 1960
că a uzinei „Victoria“ din Gă- In sco t a r u ; „S e m n ific a ţiile u n e i v iz i
lan. se bucură de o mare popu IOAN BUCUREŞTEANU da m en ta lă — apărarea păcii. te c o n tr a m a n d a te “ de C. R o PROGRAM UL I : 6,45 Melodii P R O G R A M U L 1 1 : 14,0.7 Tem ă cu
laritate în rîndul tinerilor. La sarcinilor de plan m a n ; „ E venim entele din T u r v a ria ţiu n i de M irce a B a s a r a b ; 15,OU
gazela postului U.T.M. de con şeful serv iciu lu i o rg a n iz a re şi Pe m arginea docum entelor C on cia“ de T. Ionescu. P ublicaţia p o p u lare’ rom îneşti executate la dife G oncert de muzică uşoară ; 16,15 Din
trol apar frecvent note informa Traducînd în fapte hotărîrile cadre U.R.G.C. O răştie m a i co n ţin e r u b r ic ile : „D in lu m uzica p op oarelor; 17,00 V echi m a
tive despre munca entuziastă a conferinţei raionale a coopera g resu lu i al III-le a al P.M .R .“ de m e a so cia lism u lu i“, „D in lu m ea rite in stru m en te; 7,30 Sfatul medicu eştri ai muzicii ita lie n e : Em isiunea
'tinerilor din secţia mecanică şi ţiei, U.R.G.C. Orăştie în cursul Pentru a treia oară I. F i n t î n a r u ; „ D upă to r p ila r e a c a p i t a l i s m u l u i “, „P r iv in d h a r - 111 ; 17,35 P ro g ra m de b o le r o u r i; 18,05
se popularizează metodele şi semestrului I al acestui an a locul f pe raion ta lu m ii“. lui : Despre copiii a n e m ic i; 8,00 Din „ S a lu tu l cra v a te lo r ro şii" em isiu n e de.
succesele fruntaşilor. obţinut însemnate succese la de că tre S.U .A. a c o n fe rin ţe i la cîn te ce p io n ie r e ş ti; 19,00 M u z ică u-
realizarea cifrelor de plan, mă In cadrul concursului raional presa de a s tă z i; 9,30 Prietena noa şoară de Aurel Giioveanu. şi Eugen
La rubrica : „Tineri cu care rirea numărului de membri co al formaţiunilor voluntare de n iv e l în a lt“ de E. P r e d a ; „De T c g e r ; 19,30 Teatru la m icro fo n ;
ne mîndrim“, au apărut recent operatori şi pentru sporirea fon pază contra incendiilor ce s-a stră c a r te a : „M orcoveaţă“ de Ju les „G liiriţa din Ia şi" sau „Două fete şi-o
numele utemiştilor Ecaterina Ke- dului social. la victo rii vechi sp re victo rii
lemen, Bretfeld Felix, Zenaida R e n a rd ; 11,03 M uzică populară so
Stavilă, Fontanela Rinaldo şi La obţinerea succeselor, cea n o i“ de Z. B r u m a m ; „O s in g u
ale altora, care datorită stră mai mare contribuţie şi-a adu ră ţa ră — două lu m i“ de A. vietică • 12,10 Poemul sim fonic „Di-
daniei în muncă fac cinste or s-o cooperativa „Filimon Sîr-
ganizaţiei U.T.M. bu“ din Orăştie — preşedinte S ta n ciu : „Baze şi rachete“ de d en a“ de Alfred A lessa n d reşcu ; 13,05
tov. Gheorghe îancu — care a V. u ru m . D in „N ote şi c o m e n ta
Mai sînt însă şi tineri delă înscris cu 84 la sută mai mulţi rii“ : „Un puternic factor de T rio-uri vocale şi instrum ente de m u
sători în muncă — puţini la membri şi a realizat în propor
număr — pe care postul U.T.M. ţie de 101 la sută veniturile la zică uşoară ; 13,35, R e p o r ta j: P rin noile
de control nu-i trece însă cu ve fondul social. Cooperativele
derea. Numele lor sînt înscrise „Şiboteana“ din Şibot a reali desfăşurat la Brad în ziua de Septenalul şi întrecerea 22 IU L IE 1960 m agazine ale C a p ita le i: 15,25 M uzică nin eaca“ com edie cu cîntece de V a
zat venituri la fondul social în 10 iulie a.c., formaţiunea vo populară ronlîneasCă ; 16,15 Vorbeşte sile A lecsa n d ri: 20,47 M elodii popu
la rubrica : „Tineri care ne cre proporţie de 170 la sută, iar luntará P.C.l. din Griscror s-a economice« dintre DEVA : F urtuna (sală şi gră M o sc o v a !; 17,30 M uzică din o p e re te ; lare ro m în eşti; 21,45 Em isiune lite
„Dacia“ Geoagiu în proporţie de clasat pe locul I. Astfel, pentru dină) : A LB A IU L IA : C ălătorie 18.20 C oncertul nr. 3 în si m inor pen rară consacrată sărbătorii naţionale a
ează greutăţi“. Aşa s-a întîm- 140 la sută. a treia oară, această formaţi socialism şi capitalism p este 3 m ă r i; A facerea P rotar; tru vioară şi orchestră dc S a in t-S ae n s; poporului polon ; 22,00 D oine şi jocu ri
une a obţinut locul I la con BRAD : Ş tren g a rii; H AŢEG : 19,05 A ctualitatea din ţările so cialile; populare ro m în eşti; 23,15 C oncert de
plat şi cu tinerii Ioan Ispas şi Acolo unde conducerea coo cursurile raionale ce au avut de. A. Aleksseev şi M. Rabinovici inim ă de m a m ă ; HUNEDOA 20.20 Noapte hună, c o p ii: „Gel mai noapte.
perativelor a lăsat îndeplinirea loc în ultimii trei ani. RA : O zi de o d ih n ă ; IL IA : A- puternic" de M ircea S în lim b rea n u ;
Augustin Stanciu, care au lip acestor sarcini numai pe seama In lucrare autorii analizează la rm ă la g r a n iţă ; O R Ă Ş T IE : BU LETIN E DE Ş T IR I: 5,00; 6,00;
gestionarilor, rezultatele n-au Acest succes' a fost obţinut cei m ai im p o rta n ţi factori ai V alurile D u n ă rii; Spioana din 21,15 Jurnalul sa te lo r; 22,30 Goncerl 7 ,0 0 ; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00;
sit nemotivat din serviciu. fost cele scontate. Aşa s-au pe datorită conştiinciozităţii de ca în fă p tu irii sarcinii econom ice H ong K ong ; P E T R O ŞA N I: B la
trecut lucrurile la cooperativa ro dau dovadă coechiperii din fu n d a m e n ta le a U .R.S.S. şi a ra na de b iz o n ; G en era lu l D ella de estradă ; 23,10 „Sâptăm îna muzicii 1 9,00; 2 0 ,0 0 ; 2 2 ,0 0 ; 23.52 (p ro gra
Controlată îndeaproape de din Romos şi Ia cea din Vi formaţiune în munca de instru tă rolul pla n u lu i sep ten a l in R overe ; SEBEŞ : V alurile D u mul I) 1 4 ,0 0 ; 16,00; 1 8 ,0 0 ; 2 1 ,3 0 ;
nerea. ire şi însuşire a cunoştinţelor de această p rivin ţă şi im p o rta n ţa nării ; SIM E R IA : Ceasul s-a poloneze", concert sim fo n ic: uvertura 23,00; (program ul II).
comitetul U.T.M. — secretar tov. pază contra incendiilor. lui in întrecerea econom ică p a ş o p rit la m ie zu l n o p ţii; LO N E A :
Conducerilor acestor coopera nică d in tre ţările socialiste în B ăieţii n o ş tr i; TEIU Ş : T oren la opera „K ajm p ra" de Kijrpinski.
losif Bocănici — activitatea pos tive le revine sarcina ca în cel In prezent, pompierii volun ansam blu şi lum ea capitalistă. tu l ; Z L A T N A : D ragoste pe n o
mai scurt timp să ia măsuri şi tari din Criscior se pregătesc in te ; APOLDUL DE S U S : In cău ^ întreprinderea de Gospodărie Orăşenească ?
tului U.T.M. de control aduce să antreneze întregul colectiv de tens pentru întîmpinarea săptă- 96 pag., 2 lei. tarea com orii.
mînii P.G.I. şi în vederea parti O R Ă ŞTIE — Piaţa R epublicii nr. 20
un aport deosebit în combate cipării la concursul regional al In Editura tehnică P E N T R U 24 O R E
formaţiunilor voluntare P.G .I. EXECUTĂ:
rea şi lichidarea lipsurilor ce se Printre cei mai destoinici se nu AU APĂRUT: Vrem ea devine uşor nestabilâ, cu
mără tovarăşii Gheorghe Mu- cerul variabil, tem porar noros. Vor mConstrucţii şi reparaţii de construcţii
manifestă în procesul de pro M .I.P .C .: C artea sondorului de cădea ploi locale. Tem peratura în u- m Zugrăveli şi vopsitorie
cea, şeful formaţiei, Ioan lovan, in te rv e n ţie la extra cţia ţiţe iu şoară scă d e re ; ziua între 26 şi 30 g ra a In stalaţii electrice interioare
ducţie. In acelaşi timp, evi- Ioan Opreau, Ioan Anca, Va
sile Filip, Augustin Glava şi lui. şi exterioarec
alţii. 192 pag., 4,95 lei
Plata în numerar sau viram ent. Pentru sa la ria ţi
NICOLAE MOŢ C.D. N E N IŢ E S C U : C h im ie o r se efectuează a ceste lu cră ri şi cu plata în ra te ..
ganică voi. I
preşedintele Sfatului popular 838 p a g ., 57 lei
EC ATERIN A T E IŞA N U : Con
servarea cărnurilor şi a p eş
telu i în gospodărie.
comunal Criscior . 144 pag., 6 lei de, iar noaptea în tre 12 şi 18 grad e, j