Page 72 - 1960-07
P. 72
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1733
Dedarafia guvernului soviefic •i jA m e h ştiri
în legăfură cu prezenfa unor militari
americani în Congo
MOSCOVA (Agerpreş). - a Consiliului de Securitate.
TASS transmite următoarea de Guvernul sovietic consideră
claraţie a guvernului sovietic: necesar să atragă atenţia guver
La 19 iulie Andrei Gromîko, nului S.U.A. asupra faptului că
ministrul Afacerilor Externe al trimiterea grupului militar ame
U.R.S.S., a primit pe E. L. Fre- rican menţionat în capitala Re Cu doi ani şi jumătate înainte de termen Notele guvernului sovietic adresate
ers, însărcinat cu aiaceri ad-in- publicii Congo, constituie un act
terim al S.U.A. în U.R.S.S. şi inadmisibil. In legătură cu a- fL-»r“*/ r-^r?r r-* /-» rJ guvernului S.U.A. şi guvernului R.F.G.
i-a făcut următoare declaraţie: ceasta guvernul sovietic protes P E K IN 20 (A g e rp re ş). —
tează pe lingă guvernul State sp a tele acestui baraj, va asi M O SCO VA 20 (A gerp reş). - TA SS vanşarzii vest-germ ani pot s-o folo făţişe Ia terito riile sta te lo r vecine tor-
„Potrivit informaţiei agenţiei lor Unite ale Americii şi aşteap j; C h i m N o u ă a n u n ţă : se a p r o - sească pentru dezlănţuirea unui răz m ulate perm anent de oam eni politici
americane Associated Press, un tă ca grupul militar menţionat [ pie de sfirşit, cu doi ani şi gura irigarea unei su p ra feţe ] boi fără cc.nsim ţăm întul S.U .A ., atră- şi m ilitari vest-germ ani, speculaţiile
detaşament de soldaţi americani să fie retras imediat de pe teri L ju m ă ta te înainte de term en u l gînd Statele Unite într-un conflict mi despre deosebita „m isiune istorică“ a
cu un efectiv de 20 de oameni a toriul Republicii Congo. Guver d e p e s te 2.660.000 ha. şi v a 1 litar în care poporul am erican ar fi ne R.F.G , — toate acestea ara tă în ce
debarcat pe aeroportul capita nul sovietic consideră necesar voit să p lătească din greu cu sîngele scopuri se înfăptuieşte m ilitarizarea
lei Republicii Congo, Leopold de asemenea să declare că în apăra îm p o triva inundaţiilor fiilor lui politica lipsită de răspundere R .F.G ., sub ce steag este educat Bun
ville. Potrivit aceleiaşi informa caz dacă acest grup de soldaţi a guvernului său. Experienţa istoriei, d esw ehrul.
ţii, ofiţerii americani au subli- şi ofiţeri americani nu va fi re l iniţial stabilit, construcţia p e cei 80.000.000 de lo c u ito ri 1 a n u n ţ ă : L a 19 iulie, A ndrei G rom îko, se subliniază în notă, arată de asem e
. niat că grupul militar menţionat tras, guvernul sovietic va fi ne nea în mod convingător că ţările care După cum se subliniază in notă, in
a sosit pentru a acorda ajutor voit să tragă din aceasta con tr u r ia ş u lu i b a r a j d e la s a n - din r e g iu n ile a f l a t e ă e - a Iu n - ^ m inistrul A facerilor Externe al U .R .8 .S ., se ocupă de reînarm area Germ aniei tensificarea de către guvernul R .F.G .
la operaţiunile trupelor trimise cluzii corespunzătoare pentru [1 m e n , p e f l u v i u l G a lb e n . B a - gul cursului inferior al fiu - ^ devin ele în sele prim ele victim e ale a m ăsurilor de înzestrare a Bundes
de unele state în Congo, în con acţiunile sale“. a prim it pe însărcinatul cu afaceri agresiunii Germane. wehrului cu cele m ai noi tipuri de ar
formitate cu cunoscuta hotărîre t rajui este construit in Intre- me dovedeşte încă odată că principala
-m sm - [• g im e d in b e to n , p r i n m e t o d e - v iu lu i. -} ad-interim al S.U .A . în U .R .S.S., cauză a opoziţiei guvernului federal
[aţă de încheierea tratatului de pace
[ le m eca n iza te cele m ai m o- H idrocentrala care se con- ) E . L. Freers, şi pe în sărcin atu l cu a- nu este „ g rija “ lui pentru un itatea
t derne. stru ie şte la S a n m en , ale că - 1 ţării, ci dorinţa de a se înarm a cit
faceri ad-interim al R .F.G . în U .R .S .S., m ai repede pentru înfăptuirea ţeluri
^ R ezervorul, care se află în rel uriaşe turbine au fo st li- ) lor lui agresive.
{ v ra te de U niunea Sovietică, 1 K . 'H. K no ck e, c ă ro ra le-a în m în a t no
va avea o putere instalată de J Noua tranzacţie m ilitară am ericano
tele guvernului sovietic adresate gu — vest-germ ană, se spune in notă,
constituie cea m ai grosolană încălcare
vernului S.U .A . şi guvernului R .F.G . a obligaţii,lor G erm aniei ce decurg din
capitularea necondiţionată precum şi
1,16 m ilio a n e KW. C in ă va fi După cum se subliniază în nota a- din acordurile aliaţilo r cu privire la
Germ ania. Guvernul sovietic trebuie
pusă in fu n cţiu n e cu in trea - ^ dresată de guvernul sovietic guvernu să am intească că, după cum se ştie,
capitularea necondiţionată acordă pu
L g a s a c a p a c ita te d e p r o d u c - •) lui S.U .A ., vizita m inistrului de R ăz terilor aliate dreptul de a lua orice
măsuri pe care le vor considera nece
S ifu a fia din Congo continuă să fie înc o r dată [ ţie, ea va alim enta anual cu ) boi al R .F.G ., Strau ss, în S.U .A . şi Guvernul sovietic avertizează in sare pentru a asigu ra îndeplinirea ne
condiţionată a scopurilor declaraţiei cu
vizita ulterioară a m inistrului Forţelor modul cel m ai serios că drumul pe privire la înfrîngerea Germ aniei.
l 6.000 m ilio a n e kW h . en erg ie 1 terestre ale S.U .A ., Brucker, în R .F.G ., care m erge guvernul Statelor Unite Guvernul sovietic, se spune in în
cheierea notei, potrivit obligaţiilor ce-l
Colonialiştii belgieni refuză sa-şi electrică o largă reţea de cen precum şi d eclaraţiile lor cu privire aie Am ericii implică consecinţe peri revin pentru îm piedicarea reînvierii
tre industriale. m ilitarism ului germ an, obligaţii pe care
la înarm area arm atei vest-germ ane cu cu loase pentru cauza păcii şi secu U .R .S .S . intenţionează să Ie respecte
cu- stricteţe şi pe viitor, av ertizează
rachete de tip „P o laris" sînt acţiuni rităţii popoarelor europene şi că răs guvernul R .F.G . că îi va reveni în
treag a răspundere pentru toate conse
retragă trupele deliberate şi coordonate, care scon punderea pentru aceste co n secin ţe re cinţele posibile ale acţiunilor pe care
le întreprinde în prezent, precum şi ale
-O O - tează să pregătească opinia publică vine în întregim e guvernului S.U .A .
contraacţiuniior pe care le pot pro
m ondială, neliniştită, în vederea înar Guvernul sovietic, se spune în notă, voca.
v a fi n e v o it să ia co n tra m ă su riie pe
nară în cursul dimineţii de A 30-a aniversare m ării făţişe a Germ aniei occidentale, care ie va considera necesare pentru
marţi pentru a asculta rapor asigurarea securităţii Uniunii Sovieti
LEOPOLDVILLE (Agerpreş). sint situate în interiorul ţării. a Partidului Comunist cu arm a racheto-nucleră distrugătoare. ce şi a statelor aliate cu ea, pentru
— După cum anunţă agenţii După cum se ştie insă, gu asig u rarea păcii în Europa şi în în
din Columbia E ste absolut evident, se spune in treaga lume.
tul emisarului special trimis de
le de presă, in urma hotăririi vernul şi parlamentul congolez guvern la Elisabethville, capi BOGOTA 20 (Agerpreş). — continuarea notei sovietice, că Statele -k
au cerut retragerea urgentă a tala provinciei Katanga, care După cum anunţă agenţiile de
Consiliului de Securitate, în trupelor belgiene din Congo, ur- presă, în capitala Columbiei a . U n ite nu au vrut să a ccep te nici un
Congo continuă să sosească mînd ca acestea să fie înlocui după cum se ştie, ca urmare a avut loc un mare miting orga
te de forţele O.N.U. care vor uneltirilor belgiene, s-a decla nizat de Partidul Comunist din fel de m ăsuri eficiente în domeniul
mereu noi trupe ale O.N.U. din rat recent „independentă“. Emi Columbia, cu ocazia aniversă
ţările africane. Corespondentul rămîne în Congo atît timp cit sarul special al Belgiei in Ka rii a 30 de ani de la înfiinţarea dezarm ării pentru că toate acţiunile lor
din Leopoldville al agenţiei va considera necesar guvernul tanga a anunţat că Belgia este partidului.
Reuter relatează că pînă la congolez. Se ştie de asemenea gata să ofere „ajutor“ economic erau îndreptate spre un ţel diam e
18 iulie au sosit la Leopoldville La miting s-a dat citire tele
că rezoluţia Consiliului de !Secu şi tehnic acestei provincii. gramelor de salut trimise de tral opus — sporirea prin toate m ij După cum se subliniază în nota gu
3.500 de soldaţi din patru ţări ritate prevede retragerea tru Se anunţă că grupul celor numeroase partide comuniste vernului sovietic ad resată guvernului
pelor belgiene din Congo. Agen şi muncitoreşti. Apoi, a luat cu- loacele a în arm ărilo r nu num ai în S ta R .F.G ., pregătirile de război înfăptuite
africane. Corespondentul agen nouă state africane membre ale vîntul Gilberto Vieira, secretar de guvernul federal dovedesc că cer
ţiei France Presse menţionea ţia United Press International O.N.U. au dat publicităţii o de general al Partidului Comunist tele U nite, dar şi în ţările leg ate de curilor guvernan te din R .F .G . nu ie
ză că pe măsură ce aceste tru transmite că Belgia a respins claraţie în care cer Belgiei să-şi din Columbia. convine perspectiva în săn ătoşirii atmos>
Statele U nite prin pacte m ilitare.
pe continuă să sosească, ora insă ultimatumul congolez şi a retragă imediat trupele din El a demascat acţiunile agre
declarat că va continua să-şi Congo. Subliniind că provincia sive ale Statelor Unite şi a sub In notă se subliniază că, prin ac
şul Leopoldville capătă tot mai menţină trupele în Congo pre- Katanga este o parte integran liniat că în eventualitatea unei
mult aspectul unei tabere mi textînd „necesitatea“ apărării tă a Republicii Congo, cele agresiuni armate împotriva ţiunile sale, guvernul S.U .A , nu nu
litare internaţionale. nouă ţări africane se pronunţă Cubei, toate popoarele din Ame
intereselor cetăţenilor belgieni. împotriva încercărilor făcute rica Latină se vor ridica în apă m ai că încalcă în mod grosolan obli
După cum anunţă1 agenţia rarea victimei.
Corespondentul agenţiei Fran din afară de a submina integri g a ţia solem nă pe care şi-a asum at-o ferei intern aţionale şi că politica lor se
France Presse, la 19 iulie a fost tatea teritorială a Republicii bazează în întregim e pe intensificarea
dat publicităţii la Leopoldville ce Presse menţionează că de îm preună cu alte ţări participante la cursei înarm ărilor şi pe m enţinerea în
plasarea de trupe belgiene spre Congo care şi-a proclamat in
un comunicat in urma unei şe Africa nu s-a întrerupt în ul dependenţa la 30 iunie. războiul îm potriva Germ aniei hitleris-
timele 48 de ore. In cursul zi
dinţe comune care a avut loc te — de a asigura condiţiile „pentru cordării între state.
intre Ralphe Bunche, secretar lelor de luni şi marţi alte două
ca Germ ania să nu mai am eninţe M jlH ariştilor vest-germ ani ii se des
general adjunct al O.N.U. şi ge chid uşile arsenalulu i unei arm e pe
neralul Van Horn, comandantul niciodată pe vecinii săi sau pacea în care ei o pot folosi pentru dezlănţuirea
unui conflict m ilitar im piîcînd conse
întreaga lum e", dar pune nem ijlocit cinţe catastro fale pentru toate ţările şi,
în primul rînd, pentru în săşi G erm ania
la dispoziţia arm atei vest-g erm an e, în o c cid e n ta lă .
fruntea căreia se află foşti generali hi-
tle rişti, a rm a d istru g ă to a re pe ca re ei
o pot folosi în vederea unei noi agre
trupelor O.N.U. din Congo, am companii de soldaţi belgieni au siuni. Dezm ăţul revanşard care se inten
Guvernul S.U .A ., se spune în con sifică continuu în R .F.G ., pretenţiile
basadorul Belgiei şi şeful de plecat cu avionul din Bruxelles si tinuarea notei sovietice, nu ar trebui
stat major al trupelor belgiene spre Africa, respectiv în iterito
din Congo. In comunicat se a- riul Rnandă-TJrundi care se a- înarmarea a to m ică a B undesw ehrului — să uite că, primind arm a rachetă, re-
rată că în urma unui acord in un pericol g r a v p e n tru p o p u la ţia
tre trupele belgiene şi coman flă sub tutela belgiană. Acest Germaniei o c c id e n ta le -m m -
damentul O.N.U., s-a hotărit teritoriu nu face parte din Con
go, dar este aproape, ceea ce
ca aeroportul din Leopoldville face posibil pentru belgieni să
să treacă sub controlul trupelor trimită oricînd întăriri în Con BONN 20 (Agerpreş). — In masă, cu toate tipurile de ra
O.N.U. In comunicat se promite go. tr-un articol intitulat „Bundes- chetă, cu încărcături atomice şi Vedere genera
că trupele O.N.U. „vor asigura De Ia proclamarea indepen wehru! primeşte arme ofensive“, cu bombe atomice. Ce valoare
protecţia întregii populaţii“. De buletinul de presă din Hamburg mai au după aceasta asigurările
denţei Republicii Congo şi pină „Sozialistche Jugencl Korrespon- guvernului federal că nu inten
asemenea, s-a, căzut de acord des“ scrie: „Declaraţia genera ţionează să producă mijloace
ca trupele belgiene să se retra în prezent, Belgia a trimis 30 lului american Brucker, că în de exterminare în masă ? El a
cadrul N.A.T.O. Bundeswehrul declarat doar cîndva că nu do
gă complect din regiunea Leo- de companii pe calea aerului în
poldville pină la 23 iulie şi să acest nou stat independent a-
se întoarcă la bazele lor care
frican. Guvernul belgian s-a
întrunit în şedinţă extraordi-
O importantă victorie a oamenilor muncii trebuie să fie înzestrat cu arme reşte să aibă rachete cu rază lă a uzinei „Wal-
rachetă cu rază medie de acţiu medie de acţiune. Asemenea de ter Ulbricht“ din
ne de tipul „Polaris“ este o do claraţii servesc pentru liniştirea R.D. Germană.
vadă că politica înarmării ato reprezentanţilor creduli ai „opo
din Italia mice promovată de guvernul fe ziţiei“.
deral prezintă un pericol de Înarmarea cu rachete face ca
ROMA,20 (Agerpreş). — In In ce priveşte femeile care moarte. In prezent, se realizează Republica Federală să fie ex ILL
urma tratativelor dintre organi prestează o muncă egală cu cea pas cu pas ceea ce au prevăzut pusă unei primejdii tot mai mari
zaţiile sindicale şi patroni, oa a bărbaţilor, a fost recunoscut adversarii consecvenţi ai înar de a primi o contralovitură a-
menii muncii din Italia au ob principiul egalităţii depline a mării atomice a Republicii Fe tomică zdrobitoare.
ţinut o importantă victorie prin salariului. Salariul femeilor ca derale şi anume că pînă la ur
încheierea unui contract cu pri re prestează alte munci va fi de mă această politică va duce la Nu trebuie să asistăm pasivi
vire la retribuirea egală a mun asemenea sporit în viitorul a- înzestrarea Bundeswehrului cu la această desfăşurare a eveni
mentelor. Primejdia este extra
cii bărbaţilor şi femeilor. propiat. toate mijloacele de distrugere în ordinar de mare. Este în joc e-
------------ Sţşşag---------------- -------- xistenţa noastră. Pentru cercuri Tinereii! «lier german propune acţiuni comune împotriva
le guvernante din S.U.A., înar
FID EL CAOTRDs P o p o ru l CaifeeI marea Bundeswehrului cu rache militariştiior vest-germani
tele „Polaris“ constituie doar o
nu ®e p r e d ă şl mm vinde parte din tendinţa lor de a în BERLIN 20 (Agerpreş). — Uniunea tineretului liber ger se ducă lupta pentru crearea ţi
conjura lagărul socialist cu un Conducerea organizaţiei regiona man propune luarea de măsuri nui comitet parlamentar care să
HAVANA 20 (Agerpreş). —• discutate în cadrul vreunui or jutorul acestei doctrine, a decla cerc de baze agresive. In pre le a Uniunii tineretului liber ger în comun împotriva recrutării ti elaboreze o lege democratică cu
Fidel Castro, primul ministru al gan internaţional. Mai mult de- rat Castro, ele încearcă să-şi a- zent popoarele se ridică împo man a adresat o scrisoare des neretului din. Berlinul occiden privire la drepturile tineretului
Cubei, a rostit o amplă cuvin- cit atît, declaraţia sovietică, în sigure dreptul la acţiuni pirate triva primejdiei care rezultă de chisă organizaţiilor tineretului tal în Bundeswehrul vest-ger- muncitor care studiază în Ber
tare radiotelevizată. El a ex care se spunea că Uniunea So reşti în America Latină. Dacă democrat din Berlinul occidental. man şi „legiunea străină“, să linul occidental.
plicat de ce Cuba a adresat Con vietică va acorda sprijin Cubei S.U.A. îşi arogă dreptul de a aici. După incidentul cu avionul In scrisoare se propune activiş
siliului de Securitate al O.N.U. în cazul săvîrşirii unei agresi reafirma doctrina Monroe, noi tilor şi membrilor acestor orga L.a î n c h i d e r e a e d i ţ iei
iar nu Organizaţiei statelor a- uni împotriva ei, a fost pentru proclamăm doctrina libertăţii „U-2“ ele şi-au dat seama cu nizaţii de tineret să înceapă un
mericane, plîngerea împotriva aceştia un pretext pentru a tre popoarelor din America Latină. schimb de păreri în problemele ca Consiliul de Miniştri a l
acţiunilor agresive ale S.U.A. ce de partea agresorului, pentru groază unde poate duce crearea Republicii Congo cere ajutorul
O.N.U., a spus F. Castro, este a sprijini acţiunile agresive ale re preocupă în prezent tineretul.
un organ internaţional mult mai S.U.A. Aceşti conducători, a su bazelor militare americane în U.R.S.S. pentru alungarea
larg decît Organizaţia statelor bliniat Castro, nu au nimic co ţările lor'* trupelor belgiene
americane. In O.N.U. sînt re mun cu popoarele, ei sînt con
prezentate statele din lumea în duşi de Washington. Ei vor ca Vorbind despre trădarea lui PARIS 20 (Agerpreş). TA SS anunţă : Corespondentul din
treagă. Intrucît este vorba des noi să renunţăm la sprijinul ca Leopoldville al agenţiei France Presse anunţă că la 20 iulie
pre un litigiu cu Statele Unite re ni se acordă, să ne vîrîm gî- Chevedo, directorul revistei Consiliul de Miniştri al Republi cii Congo a hotărit să ceară
trebuie să se aibă în vedere in tul în ştreangul pe care ni l-a U.R.S.S. sau oricărei ţări din blocul aîro-asiatic să vină în
fluenţa pe care acestea o exer pregătit puternicul vecin din „Boemia“, care s-a refugiat la P arodia con greselor celor două sprijinul Republicii Congo şi să o ajute să alunge trupele bel
cită asupra cercurilor guvernan nord. giene care se află acolo.
te din America Latină. In cazul ambasada Venezueiei, Fidel Ca
discutării acestui litigiu în Or Uniunea Sovietică, a spus în In cadrul unei conferinţe de presă, primul ministru al Re
ganizaţia statelor americane, continuare Castro, nu a atacat partide principale din S. U. A.stro a subliniat că împotriva re publicii Congo, Lumumba a dat citire declaraţiei adoptate la
Cuba s-ar afla într-o situaţie ne niciodată nici o ţară din Ame 20 iulie de Consiliul de Miniştri, ir. declaraţie se spune că
favorabilă, intrucît în această rica Latină, în timp ce nume voluţiei s-au ridicat numai acei WASHINGTON 20 (Ager- cu alegerea preşedintelui lor, ei Consiliul de Miniştri a hotărit să ceară U.R.S.S. sau oricărei
situaţie Statele Unite pot să pro roase ţări din America Latină, care şi-au pierdut aici latifun pres). — David Lawrence, co pot numai să aleagă pe unul din ţări din blocul aîro-asiatic să vină in sprijinul Republicii Con
fite şi profită de întreaga lor printre care Guatemala, Repu diile lor. privilegiile lor. mentator al ziarului „New York cei doi candidaţi, dintre care go şi să o ajute să alunge tru pele belgiene aflate acolo.
influenţă. Tocmai de aceea, a blica Dominicană, Nicaragua, nici unul nu a fost propus de
spus Castro, Statele Unite cau etc., au fost în ultimele decenii Noi nu puiem avea nici un fel Herald Tribune“ demască într-o toţi alegătorii în ansamblu. Consiliul de Miniştri al Republicii Congo subliniază că ru
tă să transfere discutarea pro victime ale agresiunii S.U.A. A- gămintea de ajutor nu implică cîtuşi de puţin stabilirea de le
blemei de la O.N.U. în cadrul gresorii se află pe continentul de probleme litigioase cu Uniu corespondenţă din Los Angeles Aceasta nu este o procedură gături politice ale Congo-ului cu un bloc sau altul.
Organizaţiei statelor americane. nostru. împotriva lor trebuie democratică. Gînd auzi astăzi
luate măsuri, intrucît ei au în nea Sovietică. intitulată „O parodiere a siste expresia „drepturile cetăţeneşti“ ?
Fidel Castro a subliniat apoi care ar trebui să însemne „drep NEW Y O R K 20 (Agerpreş). TASS anunţă : Corespondentul
că în timp ce acţiunile agresive ceput agresiunea împotriva Cu Oare Uniunea Sovietică a a- mului congreselor partidelor“ tul la vot“, te cuprinde un sen din Washington al agenţiei As sociated Press anunţă că prima
ale S.U.A. împotriva Cubei con bei. tacat Cuba, oare ea a vrut să maşinaţiunile de culise ale con timent deprimant. Atîta timp cît ştire despre hotărîrea guvernului Republicii Congo de a invita
tinuau una după alta, nici unui lase Cuba fără petrol, oare ea a greselor celor două partide prin se va menţine sistemul actual al trupele sovietice să dea ajutor pentru alungarea trupelor bel
dintre conducătorii unor ţări din Castro a arătat că reafirmarea elaborat un plan de agresiune cipale din S.U.A. convocate în desfăşurăr ? congreselor partide giene a constituit pentru persoa nele oficiale de la Washington
în momentul de faţă de către ajunul alegerilor. El scrie: „O lor, nimeni nu trebuie să folo o „surpriză uluitoare“. Conducă torii Departamentului de Stat,
America Latină nu au rostit nici Statele Unite a doctrinei Mon sească acest termen cu inima arată corespondentul, au convo cat în grabă o şedinţă pentru a
roe, intrată în putrefacţie, con economică ? In prezent unii în parodie şi o tragedie, o privelişte uşoară. Pretutindeni în ţară discuta noua situaţie. Ei refuză deocamdată să comenteze hotă
măcar un cuvînt în legătură cu stituie o ofensă la adresa po membrii tuturor partidelor tre rîrea primului ministru Lumumba.
faptul că aceste acţiuni trebuie poarelor Americii Latine, Cu a- cearcă să acuze Uniunea Sovie care trebuie să iacă pe ameri buie să aibă dreptul de ă'-şi ale
ge candidaţii lor şi nu trebuie
tică. Insă acei care fac acest lu cani să roşească de ruşine — să se întîmple ca lor să li se
cru mizează pe infanteria mari acesta este sistemul actual de
nă americană ; dar ei vor pier desfăşurare a congreselor parti propună doi candidaţi aleşi de
delor în cadrul cărora principa
clicile politice, oricît de puter
de miza datorită noilor legi re lele partide politice îşi aleg can
nice şi de bine finanţate ar fi
voluţionare. didaţii la posturile de preşedinte
ele“.
In încheiere, Castro a subli şi de vicepreşedinte al Statelor
niat că poporul cuban nu poate Unite.
Majoritatea alegătorilor —
fi îngenunchiat. Poporul Cubei membri' ai oricărui partid din
a spus ei nu se predă şi nu se America — nu pot spune nimic
j sau aproape nimio în legătură
vinde. •*
R e d a c ţia şi ad m in istra ţia z i a r u l u i : str. 6 M artie nr. 9. T elefo n : 188; 189 j 75. T a x a p lătită în n u m erar c o n fo rm aprobării D irecţiu n ii G en erale P .T .T .R . nr. 2 6 3 ,3 2 0 din 6 noiem brie 1949. — T i p a r u l: în trep rin d erea P o lig r a f ic ă „1 M a i" Deva.
