Page 73 - 1960-07
P. 73
PR O LETA R I M N TO A TE Ţ Ă R IL E , U N IŢ I-V Ă !
mmmmm Marea sărbătoare a
poporului frate polonezE Â W
WmmmM.
® In luptă pentru traducerea
in viaţă a angajam entelor (pag.
2-a). La 22 iulie, poporul frate po lectrîcă, 6,2 milioane tone oţel,
lonez sărbătoreşte cea de-a 16-a 23,2 mii strunguri, au fost ex
o In slu jba sănătăţii (pag. aniversare a eliberării ţării sale trase 99,1 milioane tone huilă,
3-a). de sub jugul fascist, aniversa etc. Au fost construite întreprin
o A 16-a aniversare a elibe
rării Poloniei (pag. 3 -a).
® Com unicatul privitor la în- rea întemeierii Poloniei populare deri uriaşe ca uzinele „Lenin“
tîln irea dintre Nifcita H ruşciov cel mai de seamă eveniment în din Nowa Huţa, „Brobek“ şi
Anul Xil Nr. 1734 şi Râul Gastro (p ag. 4 -a ). istoria statului şi poporului po altele.
lonez, începutul unei ere lumi In anii puterii populare, au
noase, era construirii socialis apămit noi ramuri industriale
mului. ca industria navală şi chimică,
Cu 16 ani în urmă, pe pămîn- industria constructoare de loco
tul pîrjolit de hoardele fasciste, motive electrice, industria apa
în satele şi oraşele distruse de ratelor electronice şi altele. în
focul războiului, a început o via urma cercetărilor geologice
ţă nouă. fructuoase, au fost descoperite
în urma victoriei obţinute de bogate zăcăminte de sulf, căr
eroicii ostaşi sovietici alături de bune brun, gaze naturale, căr
Gafa pentru treieriş Fruntaşi pe care au luptat şi unităţi armate bune cocsiîicabil şi preţioase re
poloneze renăscute, la 22 iulie zerve de minereu de fier care
Intovărăşiţii din Bărăbanţ, ra- ria electrificată din Bărăbanţ comună 1944, a fost constituit guvernul au contribuit la dezvoltarea ba
ionul Alba, îndrumaţi de orga- este înzestrată cu două batoze naţional purtînd denumirea de zei de materii prime pentru in
nele locale de partid şi ale sfa- în stare de funcţionare, pompă Colectiviştii din G .A.C. B îrcea M are, Comitetul polonez al eliberării dustrie.
tului popular comunal, au pre- de intervenţie în caz de incen- raionul H unedoara, silit oam eni ha r naţionale, al cărui prim act de
gătit din vreme aria pentru tre- diu, butoaie cu apă, post pentru nici şi pricepuţi. E xecu lin d la timp şi guvernămînt a fost proclamarea Numai în perioada 1349—
ieriş. observator, gazetă de perete, in bune condiţiuni lucrările din cam puterii populare. In aceste con 1959, producţia industriei con
chioşc pentru biblioteca mobilă pania agricolă d e prim ăvară, ei au diţii, muncitorii şi ţăranii po structoare de maşini a crescut
Amplasată în imediata apro- etc.' In cursul zilei de astăzi, ei primii drapelul de fruntaşi pe com ună. lonezi, sub conducerea partidu de 7,6 ori, iar producţia indus
piere a celei mai mari suprafeţe vor începe treierişul. lui clasei muncitoare au înce triei chimice (fără industria
de pe care s-a secerat grîul, a- O m are atenţie au dat colectiviştii put să vindece rănile adînci cauciucului) de 6,8 cri.
recoltării la timp şi fără pierderi a cu l pricinuite de război şi să con
Colectiviştii din Sîntandrei au turilor păioase. O rganizindu-şi bine struiască o ţară nouă. Rezulta Paralel cu dezvoltarea indus
m unca, ei au reuşit să term ine ieri tele muncii lor sînt cunoscute. triei grele a crescut, deşi în-
recoltatul griului de pe întreaga su tr-un ritm mai lent, şi produc
prafaţă d e 60 ha. Făctnd la tim p lu ţia industriei uşoare. In 1959
terminat recoltatul crările din această cam panie, ei se Polonia de pe vremuri, cu o in întreprinderile industriei uşoare
menţin fruntaşi pe comună. dustrie şi o agricultură înapo poloneze au produs între altele
Luorînd la recoltatul griului parte din suprafaţa cultivată cu La term inarea la tim p a recolta iată, ţara milioanelor de şo 653,6 milioane metri ţesături de
cu combina şi cu coasele, colec grîu a fost recoltată manual, tului la griu, o m are contribuţie şi-au meri şi ţărani flămînzi, nu mai bumbac, 895.000 tone da zahăr,
tiviştii din G.A.®. Sîntandrei, trebuia dată o deosebită atenţie adus-o cosaşii Pătru Popa Păsăroiu, există. Ea s-a transformat în- 971.000 tone carne etc.
raionul Hunedoara, au terminat amenajării grabnice a ariei şi Augustin Haiduc, G heorghe Ştirb, Pe t-r-o ţară cu o industrie dezvol
în cursul zilei de ieri strîngerea începerii treierişului. Conducerea tru A nghel Ţopu, loan A nghel M icu, tată,cu o agricultură înfloritoa In anii puterii populare o
recoltei de pe toate cele 230 ha. gospodăriei nu s-a ocupat însă P etru M arca şi echipele de la sirius, re, în care cultura şi arta au dezvoltare însemnată a cunos
De asemenea, ei au recoltat şi cu răspunderea cuvenită de pre legat snopi şi făcut clăi, conduse de devenit un bun al poporului. cut-o şî producţia agricolă.
orzul care a fost cultivat pe o gătirea ariei. Dacă aria era a- colectivistele Ileana Ştirb, Susana Popa Creşterea numărului de tractoa
suprafaţă de 24 ha. menajată, se putea începe treie- şi Elisabeta Anghel. în cei 16 ani, poporul polo re şi maşini agricole moderne,
rişul încă din ziua de 20 iulie. nez nu numai că şi-a reconstruit utilizarea unor cantităţi mari
Din cele 12 vagoane de grîu Este necesar ca conducerea LA B IR C E A M IC A Tovarăşul Adam patria, dar a depăşit cu mult de îngrăşăminte chimice produ
contractate cu statul, colectiviş G.A.G. să ia măsuri de organi nivelul economic antebelic. In se de industria poloneză, au
tii de aici au transportat la baza zare a muncii la arie, astfel ca D eniian, rabotor, 1959, producţia industrială a contribuit la creşterea cu 50 la
de recepţie, în primele 3 zile ale la batoză să se lucreze în două fost de 6,3 ori mai mare, iar pe sută a producţiei agricole Ia ha.,
acestei săptămîni, 26.000 kg. schimburi şi treierişul să se ter prim it nu de mult cap de locuitor de 7,5 ori mai In prezent pe ogoarele polone
mine cît mai grabnic. mare decît în perioada dinainte ze se folosesc 58.000 de trac
grîu. H o tă ră sc una swi fa c alta deoarece aparatul de legat trebuie în Ci candidat de partid, de război. Pe baza planului le toare şi multe mii de alte ma
Tinînd seama că cea mai mare locuit. D ar nici aşa nu a m ers. Seceră- se numără printre ninist al industrializării socialis şini agricole moderne.
Consiliul de conducere al gospodă toarea îm prăştie grîul, deci nu poate te, în Polonia a fost dezvoltată
riei ag ricole colective din satul B îrcea fi folosită. m uncitorii fruntaşi ai Ateliere cu precădere industria grea. Realizări deosebit de impor
M ică, comuna Gristur, raionul Hune tante au fost obţinute în dome
doara, analizînd în seara zilei de 19 Conducerea S.M -T. Q răştie deşi a lor cen trale din G urabarza. In anul 1959, industria polo niul culturii şi artelor. In Polo-
iulie mersul secerişului a hotărît ca a fost sesizată de această stare de lu neză a produs, printre altele,
doua zi să .m obilizeze toate forţele la cru ri, nu a luat m ăsuri pentru în locui In clişeu : Tovarăşul Adam 26,4 miliarde kvvh. energie e- ( Continuare In pag. 3-a)
recoltat şi ei să fie în frunte. A şa au rea acestei secerători. Este necesar ca
Muncesc cu entuziasm hotărît seara, dar dim ineaţa au făcut Deniian, lucrînd la rabotarea -----------------¦CdÎSS!L-------------------
tocm ai pe dos. Preşedintele gospodă a ce a sta să privească cu răspundere
riei tov. K iss Ludovic, care trebuia unei m atriţe pentru confecţionat
sarcinile ce-i revin în actuala cam pa
nie. inele şi flanşe la conductele
La gospodăria colectivă din de pe o suprafaţă de 100 hec de aer subterane.
Cristur, raionul Hunedoara, se tare din 177. S-a recoltat şi tre
munceşte cu mult entuziasm. ierat mazărea de pe două hec
Intre brigăzi şi echipe se des tare, obţinîndu-se o producţie
făşoară o susţinută întrecere medie de 1.950 kg. la ha. să coordoneze întreaga tnuncă, a ple ¦oo- La sfârşitul a două decade
pentru terminarea grabnică a cat să cosească nişte fîn luat la lici »K«TCED3xoainofan»ni
secerişului şi începerea treieri Fruntaşi la recoltat sînt co taţie. Din această cauză, în ziua de 20 Ieri, torii Marian Axente, Iulian Is şi mai mare, ca urmare a însu
lectiviştii din echipele conduse iulie, nu s-a secerat, pierzîndu-se o zi Siderurgişîi i pas, Teodor Karamalis, de la o- fleţirii cu care muncitorii de aici
şului. de tov. Iosif Korody, Peter Va foarte bună de lucru şi nu s-a tra n s în regiunea noastră ţelăria Martin nr. 2, Simion Mă- au primit sarcinile trasate ds
Munca tot mai susţinută şi lentin, Balog Francisc, Nicolae portat nici un car de trifoi şi fîn aşa din Hunedoara nlăilă, Klusch Osvald, Constan cel de-al IlI-lea Congres al par
Satmari, Ana Furca, Gheorghe cum se hotărîse. D atorită proastei or Angajament îndeplinit tin Mogonea, de la oţelăria tidului.
întrecerea însufleţită a dus la ganizări a m uncii, la această gospo Păşind în semestrul II, colec Martin nr. 1 şi alţii.
obţinerea de rezultate îmbucu Murar şi cei din brigada Il-a F u rn a liştti de la uzina tivul Combinatului siderurgic Printre echipele fruntaşe se
rătoare. Colectiviştii au recoltat a lui David Peter. dărie s-au recoltat pînă în ziua de 20 din Hunedoara a hotărît să mun Nici laminatorii n-au rămas numără cele conduse de turnă
pînă în ziua de 20 iulie grîul „V ic to r ia “ d in C â la n s - a u cească cu şi mai mult entu în afara avîntului general. Spo torii Gheorghe Ciubuc, Traian
iulie num ai 16 ha. din cele 106 ha. ziasm pentru a da viaţă sarci rind viteza de laminare, încăl Sîrbu şi Constantin Creţu.
wm mmm. w angajat ca in cinstea zi nilor stabilite de cel de-al III- zind lingourile la temperatură
cultivate cu grîu. lei de 23 A u g u st să p ro lea Congres al partidului. Pen optimă, cei de la laminorul blu- C. TEODOR
Wm - A ceastă stare de lucruri trebuie să ducă p este sarcinile p la tru aceasta, ei şi-au îndreptat ming şi-au depăşit planul cu a-
n u lu i a n u a l la zi, 10.000 atenţia înspre sporirea indicilor proape 3.300 ton e; laminatorii corespondent
dea de gindit conducerii gospodăriei tone fo n tă cenuşie de b u de utilizare ai agregatelor, cale care deservesc laminorul de 650
colective, com itetului de partid com u nă calitate. P entru în d e sigură de îndeplinire a sarcini mm. de asemenea au produs Cărbune eocsificabi!
nal şi comitetului executiv al sfatu plinirea acestui ang a ja lor de plan. peste plan 591 tone laminate.
m en t, ei au lu a t o serie peste plan
lui popular com unal. de m ă s u r i care a u d u s la Desfăşurînd larg întrecerea Succesele turnătorilor
sporirea indicelui de u ti socialistă pe profesii, luptînd Minerii Văii Jiului desfăşoară
Mai mult stă d ecît secer® lizare al furnalelor. D rept pentru introducerea tehnicii noi, In primele două decade ale în aceste zile o însufleţită în
urm are, au depăşit planul furnaliştii, oţelarii şi laminato- lunii iulie, turnătorii de la uzi trecere pentru extragerea unei
In baza contractului încheiat cu In fieca re lună. na „Victoria" din Călan au ob producţii sporite de cărbune.coc-
rii combinatului au reuşit să ţinut succese deosebit de valo sificabil. Eforturile lor sînt în
G.A .C. „D rum nou" din B îrcea M ică, In cursul d im in eţii zilei producă în intervalul 1—20 iu- cununate de succes. Astfel, mi
de ieri, ei au p ro d u s cea roase. Astfel, cei de la sortimen nerii de la Uricani au extras
S.M .T . O răştie a trim is din ziua de } d e -a 10.000 to n ă fo n tă î lie inclusiv însemnate cantităţi peste plan, în primele 20 de zile
\ peste plan, Inăeplininău-şi tul radiatoare, au depăşit pla din luna în curs mai mult de 900
18 iulie, o secerăto are-leg ăto are. D at a stfel cu o lună m ai d e de metal peste plan. tone cărbune, iar cei de la sec
vrem e ang a ja m en tu l hiat Aşa bunăoară, furnaliştii au nul cu aproape 8 la sută, iar Cei
fiind executarea proastă a reparaţiilor în cin stea celei de-a 16-a
aniversări a eliberării p a elaborat cu 351 tone fontă mai de la sortimentul sanitare cu 17
la această secerătoare-Iegătoare, ea triei.
n-a putut fi folosită in prima zi decît
numai 2 ore, după care sa defectat.
M arţi toată ziua, m ecanicii s-au necă
jit să o repare. M iercuri dim ineaţa,
cînd au pornit-o, după 10 minute de
H» fu n cţio n are s -a d efectat din nou. Au
Cu seceră to a rea -leg ă to a re, la reco lta tu l cerealelor păioase. vrut să secere cu ea fără să mai lege,
Să, a s ig u ră m p r e lu a r e a Sa tim p O contribuţie însem nată mult decît prevedeau sarcinile la sută. Turnătorii de la sorti torul II Vulcan, 1.082 tone căr
a cerealelar c o n t r a c t a te de plan. Cele mai frumoase re mentul tuburi au realizat planul bune eocsificabi 1. La mina Lu-
la obţin erea a cestu i succes zultate le-au obţinut furnaliştii în proporţie de 102 la sută. peni, după două decade, în frun
In acest an unităţile coopera lor raionale şi ale cooperative ale cooperativelor de consum au aduŞ-o tovarăşii loan care deservesc furnalele 1—4. tea întrecerii socialiste se gă
ţiei de consum din regiunea lor de consum trebuie să verifice trebuie să asigure la fiecare arie Stăniloiu, E ronim Foroy, 1 Oţelarii, consecvenţi tradiţiei, Succesele obţinute se datoresc sesc colectivele sectoarelor II şi
noastră au desfăşurat o activi dacă au fost aplicate indicaţiile vînturătoare şi trioare şi să În V asile- Voica, lo a n T eliş- au reuşit să dea patriei în a- unei mai bune organizări a lu III, care au extras peste, plan
tate intensă pentru a încheia cu cu privire la organizarea mun drume producătorii să condiţio că, G heorghe A ncuţa şi ceastă perioadă 2.149 tone oţel crului, care a dus la folosirea 114 şi respectiv 513 tone cărbu
unităţile socialiste ale agricultu cii de preluare la arii, dacă au neze cerealele pentru a primi alţii. Martin şi electric peste plan. din plin a celor 480 minute ale ne cocsiîicabil.
rii, cu ţăranii muncitori, con fost recrutaţi şi instruiţi achizi astfel un preţ mai bun. In fruntea întrecerii s-au situat zilei de munGă. De asemenea,
tracte pentru cantităţi cît mai tori care să asigure, împreună T. COŞTIUC echipele conduse de prim-topi- în această perioadă, întrecerea C. MORARU
mari de cereale. Sub îndruma cu delegaţii de la batoze, pre Produsele preluate din con socialistă a căpătat o amploare
rea permanentă a organelor şi luarea cerealelor contractate, tractări, trebuie depozitate pe corespondent corespondent
organizaţiilor de partid şi cu dacă s-au pregătit peste tot do arii, separat de produsele pre
spijinul efectiv al comitetelor e- cumentele necesare pentru bato luate în contul altor obligaţii. M eci amical La şa n tie ru l n aval O lteniţa a fo s t la n sa t la a p ă în cin stea C ongresului al IlI-le a al P .M .R.
xecutive ale sfaturilor populare, ze etc. Nu trebuie neglijat ni Transportul lor la bazele de re v a su l flu v ia l de p a sa g e ri p e n tr u c u rsă lu n g ă „ O lte n iţa “.
s-a reuşit ca în acest an să se mic din ceea ce poate contribui cepţie să se facă zilnic, în con E chipa de fo tb a l C orvi-
contracteze cu peste 70 la sută la'buna dsfăşurare a muncii de voaie organizate. Convoaiele să nvl H unedoara, prom ovată In fo to : V a su l „ O lteniţa“.
mai mult grîu şi secară ca în a- preluare. Trebuie în acelaşi timp fie însoţite de delegaţi numiţi de în acest an in 'p r im a ca te
nul trecut. Creşterea cantităţilor combătută cu tărie tendinţa unor cooperative pentru transportul gorie a ţării, a în cep u t să
contractate se datoresc mai a- lucrători din cooperaţie de a nu produselor preluate de la înto su sţin ă jocuri de pregătire
les unităţilor din sectorul socia lua în consideraţie organizarea vărăşiri şi ţărani cu gospodării pentru alcătuirea unei
list al agriculturii. Astfel, gos muncii de achiziţii la arii. individuale, iar transporturile fo rm a ţii cit m ai bine p re
podăriile agricole colective din produselor preluate de la gospo g ă tite în vederea ca m p io
regiunea noastră au contractat Multă atenţie trebuie acorda dăriile colective şi întovărăşirile ni n a tu lu i.
de peste 2,5 ori mai mult grîu tă întocmirii planului de treie care fac predările în comun să
şi secară, iar întovărăşirile de riş. Comitetele executive ale sfa fie însoţite de delegaţi din a- ieri, pe stadionul „Ce
2,4 ori mai mult ca în anul turilor populare comunale, îm ceste unităţi. ta te “ din D eva, echipa
preună cu preşedinţii cooperati C orvinul H unedoara a în-
trecut. velor de consum, trebuie să ur Pentru evitarea aglomeraţi tiln it in tr-u n m eci am ical
Preluarea la timp a acestor mărească ca membrii întovără ilor la bazele de recepţie şi pen form aţia R apid Deva, ca
şirilor agricole care au încheiat tru folosirea raţională a mijloa re a ctivea ză .în ca m p io n a
produse constituie o sarcină de contracte să treiere la rînd în celor de transport, uniunile ra tu l regional de fotbal, in -
mare răspundere pentru unită vederea într-aiutorării la treie ionale ale cooperativelor de-con tîlnirea a lu a t sfîrşit cu
ţile cooperaţiei de consum. In- riş şi lă predarea la bazele de sum .trebuie să întocmească îm
truoît cerealele trebuie predate recepţie a produselor contrac preună cu bazele de recepţie şi r e z u l t a t u l d e 2—2.
şi respectiv preluate direct de
la batoză, îndeplinirea acestei tate. mg. ALEXANDRI] BUTUC Prem ieră fe stiv ă l*
sarcini impune o organizare te Pentru preluarea de produse
meinică a muncii. şef de serviciu în cadrul U.K.G.G. Ieri la ora 21, a a v u t loc
de bună calitate, comitetele exe la c in e m a to g ra fu l de va ră
De aceea, conducerile uniuni cutive ale sfaturilor populare si H u n ed oara-D eva din Deva, prem iera festivă
a film e lo r r o m în e ş ti .,F u r
(C ontinuare în p ag. 2-a) tu n a “ şi „ H om os s a p ie n z “.
R ecenziile film elor au fo st
su sţin u te de tovarăşul
Teodor C hira, preşed in te-
l ie co n siliu lu i sin d ica tu lu i
{ local — oraş D eva şi tov.
( Ernest U skar, m etodist
• !rrincipal la C asa reg io
nală a creaţiei populare.