Page 74 - 1960-07
P. 74
Pag. 2 DRUMUL 'SOCIALISMULUI Nr. 1734
msasuBxm azxme&ítssHxaí
IN VALEA JiULUi In lupta pentru traducerea
i.——— ô t a n
Pregătiri fu vederea noul tiran şc@lar r
în viaţâ a angajamentelorj. — Ce-ar fi,,liv ia , să propunem tA
? lí
1
zentanţi ai fiecărei şcoli a organizat 1
în învăfămînful de partid ., [ adunarea organizaţiei U .T.M . ca p e utemi'şti in brigăzi şi a stabilit 1
[ tim p de d ouă săptăm ini, noi toţi
L cei din anul IU , să m uncim pe criterii concrete d e întrecere. P e 1 Măreţul eveniment din isto De un real folos s-a dovedit
^ tarlalele gospodăriei de siai din baza criteriilor stabilite, celor mai t ria poporului nostru, cel de-al a fi aplicarea metodei Fillpov
Una din preocupările de sea răspundere în aparatul de stat cutp şi.. ă. unor tovarăşi din ac (_ O răştie la siriu su l recoltei ¦'/ Tot harnice şi m ai disciplinate brigăzi, du- ţ IlI-lea. Congres al P.M.R., a fost in Întrecerea pe profesii. Acest
mă ale organizaţiilor de partid şi economic. Aşa de pildă, au l sintem fn vacanţă. Acepsţa ca o fapt a scos în evidenţă, şi a
din raionul Petroşani este pre fost selecţionaţi ca propagan tivul fără de partid în diferitele ' L răsplată a grijii pe care partidul pă ce se laşe bilanţul m uncii de -j întîmpinat cu un entuziasm ge valorificat uriaşele posibilităţi
gătirea noului an şcolar al sis dişti tov. Victor Ardeleanu, di creatoare ale muncitorilor. Aşa,
temului învăţămîntului de par rectorul Preparaţiei Lupeni, Io- cercuri şi cursuri. ¦ o zi, li se lum inează drapelul de •) neral. In toate colţurile ţării, de pildă, brigada nr. 1 de la
brigadă fruntaşă a comitetului ra- -j oamenii muncii au întîmpinat
In acest scop s-au format pe ional U.T.M . j zilele Congresului cu realizări
organizaţii de bază comisii care C a re din ele l-au ciştigal piuă 1 deosebite în producţie. , furnale, care a cîştigat între
acum ? In prim ele două zile de in- T Muncitorii uzinei „Victoria“ cerea pe profesii în luna iunie,
tid. Aproape în toate organiza sif Ledrer, şeful exploatării mi stau de vorbă cu fiecare tovarăş [ şi statut ne-o poartă nouă, elevilor. trecere au fost declaraţi fruntaşi j şi-a depăşit angajamentul pe
ţiile de bază s-a îăcut analiza niere Lupeni, Gheorghe Miliţes- în parte, pentru a constata pre i. — Te.: ai , gin d ii bin e, M ariana. S ă utemiştii şcolii pedagogice din D eva, ^ din Călan şi-au exprimat en luna respectivă cu 6 tone, reali-
telului cum s-a desîăşurat învă- cu, directorul termocentralei Pa- ferinţa pentru un cerc sau altul L discutăm problem a in adunare. Sini I-au urmat însă foarte îndeaproape 1 tuziasmul prin adevărate aete zînd 799 tone peste plan.
ţămîntul de partid în anul şco roşeni, şi alţii. şi totodată gradul de pregătire a ţ sig u ră că toţi utem iştii d in a n u l colegii lor din Orăştie care in ziua ^ de eroism în muncă, intîmpi-
lar 1959-1960, luîndu-se mă fiecărui cursant. t nostru vor fi de acord. a treia nu num ai că i-au ajuns d ir ^ La secţia de turnătorie —
suri în vederea înlăturării lip Acei propagandişti care nu ^ F ericite că o iniţiativă atit d e i-au şi întrecut. D rapelul d e bri- ) nînd cel de-al IlI-lea Congres sortimentul radiatoare — echi
surilor care s-au manifestat în şi-au făcut datoria n-au mai La formarea cercurilor orga l preţioasă le aparţine lor, M ariana gârlă fruntaşă a trecut astfel in ^ al P.M.R. cu minunate reali pa lui Gheorghe Manolache, ca
activitatea cercurilor şi cursuri fost selecţionaţi. Printre propa nizaţiile de partid s-au orientat t Luca şi Lioia Hălălaie, eleve in posesia lor. Ş i in posesia lor a -j zări. Astfel, furnaliştii, care s-au re îşi luase angajamentul să-şi
lor. gandiştii care n-au mai fost se mai just, avînd în vedere rezul j anul III al şcolii pedagogice din stat trei zile in şir Au m eritat ¦] depăşească planul pe luna iunie
lecţionaţi se numără Dumitru tatele obţinute anul trecut. Aşa [ oraşul Deva, s-au îndreptat spre doar. Elena Torneanu, Mircea Cos- J angajat în primele zile ale a- cu 25 la sută, l-a depăşit cu
In prezent munca de pregăti Cîmpeanu de la Lonea, Grigore de exemplu, organizaţia de ba t ' locul unde urm a să aibă loc adu- tea, Em ilia Zapodeanu şi toţi cei- ^ nului să depăşească planul a- 81 la sută.
re a noului an şcolar se gă Doja de la Aninoasa, Rada To- ză de la C.C.V.J., apreciind că L narea. Le-au împărtăşii colegilor nual de producţie cu 1.400 to
seşte într-un stadiu destul de a- derici de la Lupeni, Lukacs Io- cercul de economie concretă în La uzina .„Victoria“ din Că
vansat, lucru ce dovedeşte că a sif de la Petrila şi alţii. cadrul instituţiei n-a dat rezul ne fontă au hotărît să dea pa lan, se obţin mereu noi succe
triei pînă la Congres 5.000 tone se. Muncitorii discută, studia
crescut grija organizaţiilor de tate practice, în acest an a ho- [ la ces-au gindit ele. Ş i, din piep- fontă peste plan.
partid faţă de educarea mar- tărît să creeze un nou cerc de ţ tarile tuturora, băieţi şi fete, s-a
xist-leninistă a membrilor şi studiere a problemelor de bază C auzit un răspuns ferm j „Sintem Muncitorii de la turnătorie
candidaţilor de partid. ale teoriei marxîst-leniniste. La
In adunările generale ale or fel, în cadrul organizaţiilor co de acord. Vom m erge să m uncim lalţi m em bri ai brigăzii s-au do- -j aveau înscrise în angajamentul ză şi folosesc toate mijloacele
A fo st terminată ganizaţiilor de bază s-a trecut merciale cu caracter raional s-au acolo". pentru a îmbunătăţi procesul
selecfionarea la confirmarea propagandiştilor organizat cercuri de economie vedit d e neîntrecut. După 11 zile 1 luat pe întreg anul în curs, 2 0 0 de producţie. Datorită acestor
selecţionaţi, urmînd ca în cel politică pentru tovarăşii cu o N u ştim in ce fel a ajuns şi in tone piese turnate din fontă, ne strădanii, la furnale, procentul
propagandiştilor mai scurt timp să fie confirmaţi mai bună pregătire, fără a-i alte şcoli din regiune această ves de întrecere situaţia este urm ăioa- j cesare pentru instalaţiile isa- de declasate a fost redus cu
şi de către Biroul comitetului mai încadra în acelaşi cerc pe te dar adevărul este că acum , pe 1,36 la sută sub cifra admisă.
Ţinînd seama de faptul că bu raional de partid. Confirmarea toţi cum a fost anul trecut. ( întinsele ogoare ale gospodăriei de r e a : elevii din O răşlie au avut in ^ nitare şi de încălzire centrală
na funcţionare a cercurilor şi propagandiştilor în adunările t stat din O răştie, m uncesc cu en- Indicele de utilizare a fost de
cursurilor depinde în cea mai •k L tuziasm de nedescris zeci de elevi posesia lor drapelul tim p d e şase j la construcţiile de locuinţe. Har păşit cu 5,2 la sută pe m.c.
mare măsură de munca propa generale, faptul că membrii bi ţ d e la şcoala p ed a g o g ică , d e la li- volum util, Iar reducerile con
gandiştilor, organizaţiile de par roului comitetului raional stau Felul în care se desfăşoară L cetii „D ecebal" din D eva şi de la zile, iar devenii 5 zile. ţ nicii turnători s-au angajat să sumului specific au înregistrat
tid s-au îngrijit să selecţioneze de vorbă cu fiecare propagan munca de pregătire a viitorului 98,3 la sută la cocs, şi 99.7 la
dist va contribui la creşterea ] dea peste plan numai pînă la minereu. Acest lucru a făcut
simţului de răspundere al pro posibilă înscrierea de noi suc
pagandiştilor faţă de importan In a 12-a zi 1 data inceperii Congresului, 200 cese pe luna iulie a.c. Astfel,
de întrecere 1 tone piese turnate din fontă.
f De asemenea, muncitorii u- la furnale, între 1 şi 17 iulie au
-] fost date 1.642 tone fontă peste
19 iulie, a douăsprezecea zi de zinel „Victoria“ au hotărlt să
-ţ reali:.i3ze economii în cinstea
întrecere. In această zi, drapelul ) Congresului în valoare de
roşu de brigadă fruntaşă este din ^ 500.000 Iei. (Angajamentul a-
nou in posesia elevilor din Deva. naal fusese de 604.000 lei).
cu simţ de răspundere propa ta sarcină ce li s-a încredinţat. an şcolar în învăţămîntul de [¦ Şcoala m edie „A urel Vlaicu" din înfipt la capătul tarlalei unde m un- 1 Exprimîndu-şi ataşamentul şi plan iar economiile operative
gandiştii pentru viitorul an şco partid, arată importanţa ce se l Orăşlie. dragostea neţărmurită pentru realizate pe întreaga uzină în
lar, orientîndu-se înspre cei mai S-a trecu t la organizarea acordă de către organizaţiile de ceau fruntaşii în trecerii, d ra p elu l !j conducătorul înţelept al clasei
pregătiţi membri de partid şi în partid învăţămîntului. Această I tre 1 si 15 iulie se ridică la
funcţie de numărul acestora să cerc urilor şi cursurilor muncă conştiincioasă dusR încă roşu, sim bol al hărniciei, ii în- ^ muncitoare, Partidul Muncito 316.765 'lei.
se organizeze cercurile şi cursu de pe acum va contribui la ob l Drapelul trece de la
rile. O dată cu selecţionarea pro ţinerea de noi succese în educa brigadă la brigadă dem na pe toţi să m uncească cu ~i resc Romîn, muncitorii din Că O contribuţie importantă la
pagandiştilor s-a trecut la or rea marxist-leninistă a oameni succesele obţinute de muncitorii
Pentru anul şcolar 1960/1961 ganizarea cercurilor şi cursuri lor muncii din Valea Jiului. M unca utemişiilor in gospodărie şi m ai m ult elan la siriusul recoltei. ^ lan au depus eforturi susţinu
au fost selecţionaţi peste 400 lor. In viitorul an şcolar în ra uzinei „Victoria“ a adus-o miş
propagandişti dintre care 138 ionul Petroşani vor funcţiona nu se desfăşoară la voia intîmplă- Cind au plecat să m uncească in te, înscriind succese remarca carea inovatorilor. In primul
sînt noi. Printre propagandiştii 130 cercuri de studiere a Isto gosp o d ărie ei au fost anim aţi d e 1 bile în munca lor. semestru al acestui an, au fost
selecţionaţi se numără munci riei P.M.R., 34 cercuri politice L rii. O comisie form ată din repre- Directivele celui de-al IlI-lea înregistrate 76 de propuneri de
tori fruntaşi în producţie ca tov. pentru mineri, peste 30 cercuri dorinţa d e a se dovedi cit m ai har- ^ Congres la P.M.R., care arată
Vasile Hriţcan de la mina Uri- de economie politică, cercuri de inovaţii dintre care 53 au fost
cani, Emil Jurca de ia mina studiere a Statutului P.M.R., a I. PAUL c" f\—’^—1 /¦—/i—/v ! , /i ! i >v !. /1 / u JiJt n ici, fru n ta şi, aşa cu m au fost şi perspectivele minunate ale dez acceptate. Aplicarea in practi
Vulcan, Gheorghe Croitoru de problemelor bazelor teoriei mar- :©0 s că a 33 de inovaţii dintre aces
la mina Petrila, Ştefan Voinici xist-leniniste şi altele. î la învăţătură, de a răspunde prin -j voltării economiei noastre na tea, au adus economii post cal
de fa U.R.U.M.P. şi alţii. De ( fapte grijii părinteşti pe care par- -j ţionale, a constituit pentru ei culate în valoare de 239.795 lei.
La mina Lonea, în oraşul Pe C Udul şi statul le-o poartă zi de zi. -j un nou imbold1 la fapte măreţe.
Toate aceste fapte ilustrează
V. PITAN Furnaliştii, care au depăşit
pînă la 30 iunie a.c. planul de concludent dragostea muncito
rilor şi devotamentul lor faţă
Ji—I' /', / \_f w uJ v—/w-/ /<—J*—Jv-/v——! producţie cu 8 . 1 1 0 tone fontă, de Partidul Muncitoresc Ro
s-au angajat ca pînă la 30 de mîn, faţă de nobila cauză a so
Grădina de legume cembrie 1960 să depăşească pla
nul de producţie cu Î4.000 tone
fontă. Turnătorii au realizat cialismului.
asemenea, din rîndul propagan troşani şi în alte localităţi s-a şi zarzavaturi aduce D. CRICOVEANU
diştilor fac parte tehnicieni, in trecut la încadrarea membrilor peste plan pînă la 30 iunie a.c.
gineri, tovarăşi cu munci de şi candidaţilor de partid, pre- venituri mari 229 tone piese turnate clin fon oc-
tă şi au hotărît ca pînă la 30
S i a sp rim preluarea Ia Avînd o bogată experienţă în cu lti decembrie. 1960 să dea peste C u aportul
a cerealelor oentractate varea legum elor şi zarzavaturilor, co plan 345 tone 'de piese turnate din c e tă ţe n ilo r
lectiviştii din M iceşti au pregătit şi
( U rm are din pag. t-a) tori care, să fie recrutaţi dintre în prim ăvara acestui an 12 ha. irigate fontă. Economiile realizate de In vederea gospodăririi şi în
oamenii cei mai cinstiţi şi cu şi 4 ha. neirigate, pentru cultura le muncitorii uzinei pînă la 30 iu frumuseţării oraşului, locuitorii
conducerile G.A.C. grafice deca- noscători ai problemelor de achi gum elor şi zarzavaturilor. nie a.c. se ridică la suma de din Simeria, mobilizaţi de către
dale şi zilnice de predare şi pre ziţii. Toţi lucrătorii din sectorul 671.000 lei. Plnă la sfîrşitul a- deputaţi, au împrăştiat prin
luare. Aceste grafice trebuie res de achiziţii trebuie să cunoască V eniturile m ari realizate în cursul cestui an ei s-au angajat să muncă voluntară balast, pe 5
pectate întocmai de către G.A.C. condiţiile referitoare la calitatea anului trecut, prin co n tractarea de realizeze 2.170.000 lei economii. străzi.
şi întovărăşiri. produselor şi mînuirea preţuri legum e cu U .R .C .C ., i-a d eterm inat pe
lor în funcţie de calitate. co lectiviştii din M iceşti să încheie şi Toate aceste minunate reali Ieri, s-a terminat şi împrăştie-
Uniunile raionale au apoi o- în acest an contracte cit cooperaţia. zări se datoresc avîntului nou rea balastului pe strada Mihai
bligaţia să analizeze periodic fe Activitatea de achiziţii trebuie Viteazul, lucrare la care şi-au
lul cum se desfăşoară predarea să fie organizată nu numai la Din produsele contractate şi livrate pe care l-a luat Întrecerea so adus contribuţia în mod deose
şi plata produselor. Cooperati arii dar şi în comune şi sate. ptnă acum cooperaţiei, cit şi din cele cialistă, elanului de care au bit pensionarii Vasile Grama şi
vele la rîndul lor trebuie să Centrele de achiziţii din sate tre vîndute pe piaţa neorganîzată, ei au fost cuprinşi muncitorii în Aron Văleanu, cetăţenii Gheor
facă această analiză zilnic, ur- buie să organizeze staţii cores în casat sum a de peste 150.000 lei. ghe Drăghici, Farago Alexan
mărindu-se ca plata produselor punzătoare de depozitare, să ai preajma şi după cel de-al III- dru şi alţii. Datorită faptului că
să se facă fără întîrziere. bă la îndemînă saci, cîntare ete., Ţinînd cont că recoltatul roşiilor, aceste lucrări s-au executat nu
iar la locurile vizibile să fie ,a- castraveţilor, verzeî. şi a altor pro lea Congres al P.M.R. mai prin muncă voluntară, ba
Paralel cu pregătirile pentru fişate preţurile de achiziţii. duse de grăd in ă abia a început, co O dbvadă grăitoare a aces lastul fiind procurat din cariera
preluarea cerealelor contractate lectiviştii speră să obţină în scurtă locală, s-a realizat o economie
trebuie începută şi munca pentru Pe tot timpul campaniei de- vreme venituri şi m ai importante. tui entuziasm colectiv este şi în bugetul sfatului de 8.000 lei.
achiziţionare. In acest scop, uni treieriş, comitetele executive ale întrecerea pe profesii. Dacă în
unile raionale şi cooperativele sfaturilor populare comunale şi luna iunie erau antrenaţi în a-
de consum, cu sprijinul şi sub uniunile cooperativelor de con
îndrumarea sfaturilor populare, sum trebuie s.ă organizeze un ceastă întrecere 156 de furna-
trebuie să achiziţioneze un vo control permanent şi calificat a- lişti şi 68 de turnători, în luna
lum cît mai mare de grîu, orz, supra activităţii de preluare din
secară şi ovăz. Cooperativele tre contractări şi achiziţii în vede iulie numărul acestora a cres
buie să asigure în acest scop un rea asigurării realizării sarcini cut la 192 furnaiiştl şi 196 tur
nători.
Staţiunea balneo
clim aterică V ata
este vizitată de tot O Infrecerea dinfre gospodăriile colective
mai mulţi oameni NOTA
ai muncii. Ei pe Gospodăria colectivă din Petreşti— Postul U.T.
trec aici zile da odihnă plăcu
tă şi folositoare.
In c liş e u : V edere din staţiu tot mai puternică de control tace
nea Vaţa.
număr corespunzător de achizi lor de plan. *•**•*—«-*•<•*»««***- ** Membrii gospodăriei agricole colec Producţii sporite o problemă de bază pentru sporirea
tive din P etreşti, raionul Sebeş, au de lapte, carne şi lină producţiei de lapte şi carne, şi acea
Comitetul executiv şi prin mun fost printre primii din regiun ea noa stă problemă a fost privită cu toată La oţelăria M artin nr. 2
ca voluntară a cetăţenilor a fost stră care au răspuns chem ării ta în o răspunderea la G.A.G. Petreşti. Gu cî-
înfăptuită. S-au săpat şi des trecerea lan sată de co lectiviştii din teva luni în urm ă, colectiviştii au în din C om binatul siderurgic
fundat astfel 2 km. de şanţ dis- satul Cîlnic, pentru dezvoltarea sec In centrul preocupării colectiviştilor ceput construcţia unui grajd care va
locîndu-se o cantitate de 3.000 de aici a stat continuu sporirea pro avea o capacitate de 50 capete vite H u n ed o a ra , p o stu l U .T.M .
m.c. pămînt. In telul acesta, au torului zootehnic. In răspuns ei s-au ducţiei de lapte şi carn e, unul din m ari. In momentul de faţă, grajdul
i n n u c a m s nomisii fost ferite de inundaţii circa 20 principalele obiective prevăzute în che este în faza de finisare. Pentru con de control desfăşoară o
ha. de păşune. a n g a ja t că vor realiza in întregim e mare. In acest scop, ei au acordat o struirea acestuia, a unei gropi beto
atenţie deosebită în grijirii şi hrănirii nate pentru siloz în care vor putea a ctivita te slabă. La acest
Bine muncesc şi comisiile obiectivele stab ilite, ba pe unele din anim alelor. Program ul de grajd , mi fi în silozate 20 tone fu raje şi a trei
In activitatea de fiecare zi pe tului popular comunal Sîntan permanente de pe lîngă Sfatul nuţios întocm it, a fost şi este respec remize, s-au cheltuit doar 75.000 lei, o p o st de control nu se gă-
care o desfăşoară corni telele e- drei le-a găsit bune şi a trecut popular al comunei Rapolt. De acestea şi-au propus şi le-au depăşit tat cu stricteţe, iar în hrana anim a m are parte din lucrările de constru c
xecutive ale sfaturilor populare la aplicarea lor. Prin mobiliza la începutul anului, acestea au lelor, a vacilor pentru lapte îndeosebi, ţie fiind executate prin m uncă volun < seşte nici m ăcar un m a-
în conducerea treburilor obşteşti rea cetăţenilor la muncă volun făcut propuneri privind execu chiar. Gîteva cifre sînt în m ăsură să au fost adm inistrate fu raje bogate în tară, In felul acesta, costul constru c > terial care să vorbească
şi a economiei locale, un spri tară, propunerile au prins via tarea de lucrări de îmbunătăţiri unităţi nutritive, mai ales porumb si ţiilor, faţă de deviz, a fost redus
jin de rnare însemnătate? îl dau ţă. Astfel, s-ău efectuat lucrări funciare, amenajarea unui dis ilustreze acest lucru. loz. Acest lucru a influienţat pozitiv în cu peste 40 la sută. l despre activitatea tin eri
deputaţii din cadrul comisiilor a căror valoare întrece suma de pensar, curăţirea păşunilor, în sporirea producţiei de lapte. S -a ajuns
permanente. Aceste comisii, în 8.000 lei. treţinerea drumurilor şi altele. La suta de hectare— ca în prezent, producţia ziln ică de Şi creşterea păsărilor lor oţelari în procesul de
urma ¦studiilor pe care Ie efec In urma propunerilor făcute, o încărcătură lapte pe cap de vacă furajată să fie este o activitate rentabilă
tuează în diferitele probleme ale O bună activitate desfăşoară s-au efectuat săpături pentru în m edie de peste 13 litri lapte, fapt producţie, despre d iferite
economiei locale, fac propuneri şi comisia permanentă de co îmbunătăţiri funciare cu un vo corespunzătoare care asigură realizarea unei producţii Am relevat cîtev a din su ccesele ob
preţioase de descoperire şi va merţ şi cooperaţie de pe lîngă lum de 1.500 m. c., ferindu-se de animale anuale de cel puţin 2.500 litri pe cap ţinute la G.A.C. din P etreşti în în tre le a c ţiu n i p a tr io tic e î.nr
lorificarea resurselor locale, pro Statul popular al comunei Că-, astfel de inundaţii peste 30 ha., de vacă furajată. Atenţie deosebită cerea dintre gospodăriile colective. T re
puneri de îmbunătăţire a mun lan, al cărei preşedinte este de s-a amenajat un dispensar me De la data cind au răspuns che s-a acordat şi în grijirii oilor. 6 a ur buie să arătăm însă că m em brii aces tre p rin se de ei. D im p o tri
cii comitetelor executive. putatul Alexandru Gătii. Stu dical cu două camere, s-au cu m ării, n-au trecut decît 4 luni şi ju m are. producţia de lapte a aju n s să tei gospodării nu s-au ocupat de loc
diind modul în care sînt deser răţit 60 ha. păşune, iar la lăr m ătate. In acest tim p însă, la gospo fie mai m are decît cea prevăzută în de realizarea unui im portant obiectiv vă. Pe fondul acestui post
In raionul Hunedoara, mulle viţi oamenii muncii din locali girea drumului s-au făcut să dăria colectivă din Petreşti s-au ob o b iectivele ch em ării la în trecere. In al întrecerii. E ste vorba de sectorul
din comisiile permanente de pe tate, a ajuns la concluzia că pături de circa 700 m.c. Mare ţinut realizări care m erită toată a- ceea ce priveşte producţia de lîuă, a- avicol, un sector de pe urm a căruia se găsesc doar pînze de
lîngă staturile populare comu numărul unităţilor de desfacere parte din lucrări s-au făcut prin tenţia. Bunăoară, dacă la începutul ei ar putea să realizeze m ari venituri.
nale, orăşeneşti şi raional, des a produselor alimentare este in muncă voluntară şi contribuţie acestui an colectiviştii din P etreşti dis ceasta întrece 3 kg. pe cap de oaie Deşi există condiţii pentru creşterea păianjen. S esiza t de a-
făşoară o rodnică activitate. suficient. Penlru lichidarea a- în muncă. puneau de numai 4 vaci de lapte, 8 tunsă. păsărilor, pînă în prezent nu s-a fă
Muncind pe bază de planuri de cestei deficienţe s-a propus în bol pentru m uncă, doi viţei şi 314 cut nim ic In a cea stă privinţă. Ar fi ceastă problem ă, tovară
muncă bine întocmite, avînd la fiinţarea a 5 chioşcuri. Comite Asemenea exemple de comisii oi, efectivul de anim ale num ără în pre D e subliniat că pentru a avea asi necesar să se studieze posibilităţile e-
bază sarcinile actuale ale sfa tul executiv a trecut la aplica permanente active sînt multe în zent 35 vaci de lapte, 8 boi pentru gurate furaje suficiente şi de calitate xiste n te pentru cre şte re a p ă să rilo r şi şul io n Scurtu, locţiitor
turilor populare, comisiile per rea acestei propuneri. raionul Hunedoara, Rodnica ac muncă, 26 capete tineret bovin, 32 pentru perioade de sfabulaţie, colec în cel mai scurt timp să se înfiinţeze
manente au venit cu propuneri tivitate desfăşurată de comisiile porci din ca re 16 scro a fe, 495 oi din tiviştii din P d re ş ti au cu ltivat pe la G.A.G. P etreşti o ferm ă de acest de secretar al C om itehilui
Tot în comuna Călan, o bună permanente se datoreste modu care peste 50 la sută sînt cu lină se- mari suprafeţe porumb siloz pe care fel.
preţioase. activitate desfăşoară şi comisia lui în care sfaturile populare au m ifină etc. După cit se vede, la a- l-au întreţinut în cele mai bune con- U .T.M ., a ră sp u n s că v i
Comisia permanentă de pe permanentă agricolă. In planul ştiut să mobilizeze deputaţii la c e a s tă g osp od ărie a că re i secto r zoo= diţiuni urmînd ca atunci cind va aju n M ergînd pe linia suceselor dobindite
său de muncă, această comisie tehnic era mult răm as în urm ă, s-a ge în faza de lapte-ceară să-l recolteze. pînă în prezent, gospodăria ag ricolă co n o va t se face tov. Ion Ne-
lîngă Statul popular al comunei şi-a propus s ă 1studieze starea realizat în prezent o în cărcătu ră cores Se presupune că se va obţine o pro lectivă din P etreşti se va dezvolta
Sîntandrei-, în cadrul întrecerii păşunilor în vederea îmbunătă punzătoare de anim ale ia suta de ducţie medie de aproxim ativ 50-55.0U0 continuu, va deveni o unitate puter ăelcu, responsabilul p o s
patriotice dintre sfaturile popu ţirii lor. Astfel, comisia perma hectare. Spunem acest lucru avînd în kg. m asă verde la hectar. In plus, nică cu un cuvînt greu de spus în
lare privind mai buna gospodă-, nentă agricolă a venit cu pro vedere că su prafaţa de teren a gos de pe acum au fo st strîn se şi depozi tu lu i U .T.M . de co n tro l c a
rire şi înfrumuseţare a comu punerea să se desfunde şanţul podăriei este doar de două sute şi tate în sem n ate can tităţi de fin trifoi,
nelor, a propus ca să se treacă de pe marginea şoselei naţiona ceva de hectare. In ce e a ce p riveşle re nu se preocupă de în
la îndreptarea străzilor. Aceas le Simeria-Petroşnni, deoarece efectivul de anim ale, am m ai putea lucernă şi alte furaje.
tă comisie a propus amenajarea în perioadele cu ploi abundente, ad ă u g a c ă în cel m ai scu rt timpi — deplinirea sarcinilor ce-i
unui parc în comună şi cons o suprafaţă însemnată din pă cum ne spunea preşedintele gospodă Adăposturi ieftine
trucţia unei punţi peste rîul şune era supusă inundaţiilor. riei agricole colective — acesta va creş pentru animale sîn t încredinţate. ¦
Cerna. Studiind propunerile fă te cu în că 15 vaci de lapte ce vor fi
cum părate din sum ete pe care sfatul Avînd în vedere că adăpostirea co Lucrurile nu sta u insă
le va împrumuta pc term en lung gos
cliiar aşa. S tin d de vorbă
cu tovarăşul A nton R oşea,
secretar ; al com itetului
U.T.M . pe c o m b in a t, a ces-
<, ta n e - a i n f o r m a t c u v in o -
^ va t se face tovarăşul M i
hai T irpescu secretarul or
g a n iza ţiei U .T.M . de la o-
ţelăria nr. 2 şi Ion S cu r
tu locţiitorul de secreta r, >
cărora li s-a a tra s a ten ţia
în rep eta te rin d u ri despre
a c t i v i t a t e a s la b ă ce o ăes>-
fă şo a râ p o stu l U .T.M . de >
control dar ei nu au lu a t
nici o m ă su ră h i această
p riv in ţă .
în treb ă m pe aceşti to
varăşi : P înă cind vor m a
n ifesta a tit a nepăsare fa
ţă de a ctivita tea postului
U .T.M . de co n tro l ?
cute, comitetul executiv al Sfa- Propunerea a fost acceptată de conducerea economiei locale.*’ podăriei colective. respunzătoare a anim alelor constituie cadrai întrecerii la care participă.
