Page 75 - 1960-07

Nr. 1734
3 fi ilaţJm Lanataţii
Noţiunea de spital, în ochii
unora, mai îmbracă forme care
dau senzaţii de înfiorare. Unită­
ţile spitaliceşti de odinioară au
lăsat amintiri triste, confundate
cu loc de supliciu, de înfometa­
r e . . . Aceasta fiindcă spitalele
particulare de altădată, cît şi
puţinele de stat existente pe
atunci, prost utilate şi insufici­
ent aprovizionate cu medica­
mente şi alimente, fără spaţiul
necesar cerinţelor, cu un perso­
nal medico-sanitar redus, nu
puteau nici pe departe face faţă
valului de oameni care se ce­
reau tămăduiţi. Cei mai mulţi
suferinzi se înţelege că erau oa­
menii nevoiaşi, care şi aşa rar
puteau pătrunde în spitale, ta­
xele cerute întrecîndu-le cu mult
posibilităţile. Nu sînt puţine ca­
zurile cînd bolnavii aduşi cu
chiu cu vai pînă la poarta spi­
talului de la mari depărtări, îşi
dădeau sfîrşitul pe treptele sale,
omul neputînd achita nici taxa
minimă cerută internării sau
pentru executarea primelor in­
tervenţii care să-i salveze viaţa.
In Romînia burghezo-moşie-
rească şi spitalul era un loc
unde omul sărac era batjocorit
de cel avut. Bogatul îşi permitea
cu impertinenţă luxul de a reţi­
ne medicul numai în preajma
sa, chiar şi cînd nu-i simţea ne­
voia, oprindu-1 de a-şi face dato­
ria uneori cînd poate într-un
salon vecin un nevoiaş în luptă
cu moartea, îi cerea ajutorul.
Spitalul din Deva este înfiin­
ţat cu mulţi ani în urmă. Con­
diţii pentru a smulge bolii pe
cei suferinzi ca în anii regimu­
lui democrat-popular — cînd
spitalizarea şi tratamentul se
fac gratuit — n-au existat însă
aici niciodată. Făcînd doar o
sumară trecere în revistă a
„zestrei*' actuale a acestei uni­
tăţi spitaliceşti, ne putem da
seama de aceasta.
In anul 1938 acest spital dis­
punea doar de 180 de paturi şi
. . . un singur aparat Roent­
gen, pe cînd în prezent spitalul
dispune de 552 paturi, trei apa­
rate Roentgen obişnuite şi unul
terapeutic, trei oftalmoscoape, o
instalaţie de sterilizare centrală
Kamson, patru avioane sanitare
pentru rezolvarea situaţiilor
grave şi urgente, 6 autosalvări,
două maşini pentru asistenţă la
domiciliu, trei camioane pentru C în tă o rch estra de m uzică populară ta b ă ra stu d en ţească“ ; 20,20 Noapte
/ Mp oEaMrutitiTTBnBe!HBFICE
23 IU L IE 1960
D E V A : F urtuna (sală şi gră ­
dină) ; ALBA IU L IA : R e­
întoarcerea ; A facerea P ro ta r;
BRAD : ştren g a rii; H AŢEG :
Inim ă de m a m ă ; HUNEDOA­
RA : O si de o d ih n ă ; IL IA : A-
la rm ă la g r a n iţă ; O R Ă Ş T IE :
V a lurile D u n ă r ii; Spioana din
H ong K ong ; P E T R O Ş A N I: B la­
na de b iz o n ; G eneralul D ella
R o v e re ; SEBEŞ : V alurile D u­
nării ; SIM E R IA : C easul s-a
o p rit la m iezu l n o p ţii; LO N E A :
B ăieţii n o ş tr i; TEIU Ş : T oren­
tu l ; Z L A T N A : D ragoste p e n o ­
te ; APOLDUL DE S U S : In cău­
ta rea com orii. v.
'*-**•**<
Cooperativa „Viată nouă“ Praştie
Sediul cen tra l s fr . 23 August nr. 1
Execută pentru deservirea populaţiei
prin centrele sale:
© Confecţii de croitorie după comandă ]
rentru femei, bărbaţi şi copii, cu ma- ]
terialul cooperativei şi al clientului; t
© încăţăminte comenzi, încă^utări şi re- «
paraţii;
¦
i © Lucrări de artă fotografică ;
© Reparaţii de radio;
i © Reparaţii de biciclete;
J © Pictură de firm e;
t Lucrări de blănărie şi cojocărie;
t t- cupă un teritoriu de 311,7 miiment, extracţia huilei.
t
¦ © Coafură, frizerie, manichiură ;
* ţză la aproximativ 29,5 milioane In Polonia se produce mai 2.900.
t Garantăm calitatea lucrărilor noastre
1 •*•*-•*»#¦ >¦»»»<¦«>¦-<#»-»•-«-a « » ifn ». I . C. •-*» r •0, 1 «, ?
întreprinderea de Gospodărie Orăşenească
O RĂ ŞTIE — Piaţa Republicii nr. 20
EXECUTA:
«s C o n stru c ţii ş i r e p a r a ţii de c o n s tr u c ţii
mZugrăveli şi vopsitorie
i in sta la ţii electrice interioare
şi exterioare.
Piaţa în numerar s&u viram ent. Pentru sa la ria ţi
se efectuează aceste lu cră ri şi cu piaţa în ra te.
gospodărie, fără a mai pune la
socoteală existenţa unui colţ ro­
şu, a unei săli de lectură, a sta­
ţiei de radioamplificare etc.
Dacă în 1938 la acest spital
funcţionau doar 6 medici, 20
cadre medii şi 24 persoane din
cadrul administrativ-gospodă-
resc, care deserveau doar trei
secţii, în acest an, cele 11 secţii
existente sînt deservite de 52
medici, 151 cadre medii şi un
personal administrativ de peste
două ori mai mare decît în tre­
cut.
In mod special merită să fie
consemnat faptul că în ultimii
ani, în cadrul acestui grup spi­
talicesc s-a înfiinţat cea mai
importantă bibliotecă documen­
tară medicală din regiune, cu
un fond de aproape 8.000 cărţi,
în mai multe limbi. Medicii şi
cadrele medii din întreaga re­
giune găsesc aici pentru studiu
volume de mare valoare, cum
ar fi cele 60 enciclopedii medi-
co-chirurgicale (în valoare de
circa 300.000 lei), 17 tratate de
medicină, nenumăratele tratate
de tehnică chirurgicală, 7 volu­
me de medicină internă etc.
Statul nostru acordă 11 mi­
lioane lei numai pentru acest
spital în fiecare an — fapt sufi­
cient să ilustreze marea grijă
acordată în anii noştri sănătăţii
celor ce muncesc.
Condiţiile optime create în
acest spital pentru însănătoşi­
rea oamenilor muncii, fac pe cei
suferinzi să-i păşească azi în­
crezători pragul. Bolnavii ştiu
că prin străduinţa celor puşi
aici de veghe sănătăţii lor, boa­
la este înfrîntă, iar ei redaţi
societăţii muncii. . .
I. STRĂUT
m PW8UAMULSE
23 IU L IE 1960
PRO G RA M U L 1 : 5,10 Em isiune pen­
tru s a te : C arnet ştiin ţific; 6,10 „M e­
lodie şi ritm “, m uzică uşoară ; 7,30
Sfatul m ediculu i: D u od en ita; 8,30
Sim fonia nr. 29 în L a m ajor de M o-
zart. Interpretează orchestra sim fonică
a Festivalelor de la Perpignan, d iţi-i,
jor Pablo C a s a is ; 9,30' Un tăciune
şi-un că rb u n e : „R ăsplata îm păratu­
lui p ăsărilor" — basm c o re e a n ; 10,30
a ansam blului de cîntece. şi dansuri bună, c o p ii: „Poveste despre iepura­
„G iocîrlia“ ; 11,03 Frag m en te din ope­ şul C ch ii-S a şii de M arin S ib ir ia k ;
ra „Tristan şi Isolda" de W a g n e r;
13,05 „G înt pentru tin e“, m uzică uşoa­
ră ; 14,20 L ucrări m uzicale inspirate
din lupta p artid u lu i; 15,50 A ctualita­
tea literară în revistele n o a s tre ; 16,15
V o rb eşte M o s c o v a !; 17,45 Ş tiin ţa în
slu jba p ă c ii; 19,05 P e teme interna­
ţionale ; 20,30 La m icro fo n : Satira şi
U m o ru l; 22,30 M uzică de dans.
P E N T R U 24 O RE
Vrem e instabilă, cu cerul schimbător.
Local vor cădea averse de ploaie înso­
ţite de descărcări electrice. Tem peratu­
ra în u şo ară s c ă d e r e ; ziua în tre 2 5 — 3U
grade, iar noaptea între 14— 20 gra­
de. V înt potrivit de la nord-veşt.
». ... ......
La sfîrşit
de frimesiru
Meşteşugarii cooperativei „Mu­
reşul“ din Alba Iulia, luptă pen­
tru deservirea populaţiei cu
produse tot mai multe, mai
bune şi mai ieftine. Ei muncesc
cu mult elan pentru ca lună de
lună să-şi îndeplinească şi să-şi
depăşească planul de produc­
ţie.
Numai în trimestrul II, dato­
rită conştiinciozităţii cooperato­
rilor, planul producţiei globale
a fost depăşit cu 43 la sută,
din care planul pentru deser­
virea populaţiei a fost depă­
şit cu 38 la sută. Planul la li­
vrările către comerţul socialist
a fost depăşit cu 15 la sută,
productivitatea muncii a cres­
cut cu 2 0 la sută, iar cîştigul
mediu cu 18 la sută. La încasări
numerar, planul a fort realizat
în proporţie de 107 la sută.
In realizarea acestor succese,
cea mai mare contribuţie au a-
dus-o secţiile de croitorii.
M. BOLDURĂ
corespondentă
In Editura tehnică
AU APĂRUT:
S. L IP S C H U T Z : Econom ia de
m etale în construcţia de m a­
şini
1. V . N IC O L E S O U , V. A B A B I,
G. K U L S C A R : Tehnologia chi­
m ică generală
1. Al. M A R K O V IC I: S iste m e
energetice. Regim uri de func­
ţionare
T ra d . din 1. ru să după ed iţia
a Il-a revăzută şi com pletată
M. BRAŞOVAN , E. SERAGIN ,
N. B O G O E V IG 1 : A cţio nări e-
lectrice. Problem e şi aplicaţii
industriale
Su b redacţia prof. dr. S.D . PO -
NOM ARIOV : Calculul de rezis­
tenţă în construcţia de m a­
şini voi. 1.
P R O G R A M U L I I : 14,30 „P lecăm
în excu rsie“ m uzică u ş o a r ă ; . 15,35
L u crări m uzicale inspirate din cap o­
dopere ale literatu rii u n iv e rsa le ; 16,15
M uzică de estrad ă ; 17,00- C întece de
dor şi jocuri populare ro m în cşti; 18,45
,C în tă o rch estra de m uzică u şo a ră di­
rija tă de A lexandr V arlam ov 19,00
Noi în registrări de m uzică populară
românească ; 19,30 R a d io rep p rtaj: „In
21,05 S criso ri din ţară ; 21,50 Citind
pagina culturală a unor ziare regio­
nale; 22,38 .Ciclul „C vartete de H aydn“.
23,15 M uzică de dans.
BU LETIN E DE Ş T IR I: 5,00; 6,00;
7 ,0 0 ; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00;
19,00; 2 0 ,0 0 ; 2 2 ,0 0 ; 23,52 (p ro gra­
mul I) 14,00; 16,00; 18,00; 21,00;
23,00 (program ul II).
I.U.T. SFXŢIA EXPL.
UTILAI ŞI FORAJE
TIMIŞOARA — str. Dema-
triade, nr. 1 ; telefon 59-15
(gara Fabric., peste liniile
C. F.R.)
execută:
LUCRĂRI DE FORAJE
uscate şi hidraulice, de fîn-
tîni şi iîntîni arteziene,
precum şi
DEN1S1PARI DE FIN-
TîNI, în regiunile Timi­
şoara, Oradea, Cluj, Baia
Mare şi Hunedoara.
VEDERE DIN PORTUL GDANSK (R. P. POLONA)
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
A 16- a a n iv e rs a re a e lib e ră rii P o lo n iei
Combinatul siderurgic „Lenin“
izvorul de oţel ai Poloniei
In anul 1950 de ţevi. Lami-
cînd a început de A. CHECHOWICZ noarele livrează
construcţia com­ anual peste un
binatului, toate m inistru adjunct al Industriei milion tone de
uzinele siderur­ produse. In plus
Grele a R. P . Polone
gice din ţară combinatul are
produceau la un loc 2,3 milioane o serie de secţii auxiliare ; uzina
tone oţel. In 1960 industria si­ de materiale refractare, turnăto­
derurgică poloneză a produs 6,5 ria de fontă şi de piese turnate
milioane tone, din care 1,5 mi­ de oţel, atelierele mecanice pen­
lioane tone oţel reprezintă con­ tru reparaţii, fiecare din ele prin
tribuţia Uzinelor „Lenin“. In proporţiile sale fiind cît o mare
prezent combinatul livrează 20 fabrică modernă.
ia sută din producţia internă de Planurile de extindere a com­
cocs, 30 la sută din producţia binatului prevăd că pînă în
de fontă, peste 50 la sută din anul 1965 aici se vor construi
producţia de tablă groasă, circa încă 6 baterii de cocsificare, 2
80 la sută din producţia de tablă furnale, 2 cuptoare Martin, o
subţire. ’ In anul 1965 Uzinele nouă oţelărie oxido-converti-
„Lenin“ vor da o producţie de zoare înzestrată ' cu converti-
3,5 milioane tone oţel, ceea ce zoare de 90 tone, o instalaţie de
va reprezenta aproape 40 la sută oxidare industrială, un laminor
din întreaga producţie de oţel a pentru profilurile mici, un lami­
Poloniei. nor pentru sîrmă, o uzină pentru
Uzinele „Lenin“ mai joacă un profilurile îndoite, un mare la­
rol important în industria side­ minor pentru tablă de transfor­
rurgică poloneză şi în calitatea matori. In anul viitor va fi gata
lor de centru al' tehnicii siderur­ construcţia instalaţiilor pentru
gice moderne. Fireşte, Polonia cositorit şi zincat, a unor noi
n>U ar fi putut visa să poată instalaţii pentru uzina de ţevi
construi cu puterile sale proprii şi o serie de obiective mai mici. mmm
un combinat de proporţii atît de In total, în decurs de cinci ani In R.P. Polonă, se fabrică multe aparate de m ăsură, dinire cele m al
com plicate şi de m are precizie.
mari şi cu soluţii tehnice atît de se vor ridica aici 60 de obiective
In c liş e u : se face ultima verificare a tuburilor de m ăsurare a radia­
moderne fără ajutorul Uniunii industriale mari. ţiilor ionizate ( indicatoare electronice pentru posturi de telegrafie fără fir).
Sovietice. După terminarea acestor lu­
Prima etapă a construcţiei crări, în anul 1965, Uzinele
combinatului a fost terminată. „Lenin“ vor da economiei naţio­
Atît proiectul uzinelor, cît şi in­ nale 3,5 milioane tone oţel şi Regiunea carboniferă Rybnice
se dezvoltă în ritm rapid
stalaţiile principale sînt opera aproape 2,5 milioane tone lami­
inginerilor şi muncitorilor sovie­ nate. Fiecare convertizor va da
tici. Pînă în prezent au fost con­ o tonă şi jumătate oţel pe minut.
struite şase baterii de cocsifica­ Paralel cu uzina va creşte şi Industria carboniferă a R.P. Polone noi mine, In 1965 extracţia cărbunelui
este in continuă dezvoltare. O m are va creşte în această regiune cu 3 mi­
re cu o producţie anuală de 2 oraşul Nowa Huţa, care numără dezvoltare va cunoaşte regiunea car­ lioane tone în com paraţie cu anul
boniferă Rybnice, bogată în cel mai curent. Totodată, în bazinul carboni­
milioane tone, trei furnale — în—prezent 100.000 locuitori. In preţios cărbune co csificab il. A stfel, în fer Rybnice se vor construi printre a b
lele 50.000 de cam ere de locuit, 70 km.
cele mai mari din ţară, insta­ decurs de cinci ani locuitorii perioada 1961-1965 în bazinul carbo­ de drumuri, 20 km. de reţea de ape­
ducte, un spital modern şi m ulte alte
laţii de aglomerare cu 6 benzi oraşului vor primi peste 32.000 nifer R ybnice se vor desfăşura în obiective.
de producţie, o oţelărie cu opt camere. ritm rapid lucrările de construire a 7
cuptoare Martin puternice de In încheiere trebuie să adău­
370 si 185 tone, un laminor — găm că în acelaşi timp au loc
presă, un laminor continuu pen­ lucrări şi cercetări în vederea
tru tablă la cald, un laminor dezvoltării şi extinderii Uzinelor
pentru tablă, la rece şi o ,uzină „Lenin“ şi după anul 1965. M l ACTIVITATEA
Marea sărbătoare a poporului OAM ENILOR de ŞTIIN ŢA
frate polonez Recent, Consiliul ştiinţific al rioadă îndelungată. In prezent
Institutului de cercetări nuclea­ prof. Karpinski lucrează la pu­
re a decernat premiul întîi pro­ nerea la punct a unei noi ma­
fesorului Kowalski pentru rea­ şini de calculat cu tranzistori
lizările sale în domeniul radio- de dimensiuni mici oare va
biologiei. uşura analiza analogică.
( Urmare din pag., l-a) rea politicii de coexistenţă paş­
nică Polonia populară a cîşti- Printre problemele abordate ?
nia populară, a fost introdus în- gat o largă simpatie nu numai de acest om de ştiinţă se nu­
văţămintul general al copiilor în rîndurile statelor socialiste, mără şi cele în legătură cu coa­ Metoda de detectare ultraso-
în vîrstă de 7-13 ani. Numărul dar şi în ochii popoarelor iubi­ gularea sîngelui. Sub îndruma­ nică la metale a defectelor in­
institutelor de învăţămînt supe­ toare de pace din lumea întrea­ vizibile cu ochiul liber se apli­
rior este de 2,5 ori mai mare gă- rea lui, la Institutul de hemato­ că acum şi la construcţiile din
decît înainte de război, iar nu­
mărul studenţilor — de 3 ori Succesele remarcabile ale logie din Varşovia s-a descope­ beton. Dr. Filipozinski a pus la
mai mare. R. P. Polone contribuie la întă­
rirea lagărului socialist, a for­ rit un element din sînge necu­ punct un aparat pe oare l-a
Aceste realizări minunate se ţelor păcii şi subliniază încă
datoresc în mare parte ajutoru­ odată superioritatea orînduirii noscut pînă acum — anti- denumit betonoscop. Acesta a
lui preţios a! Uniunii Sovietice socialiste faţă de cea capita­ fost încercat cu succes la nume­
şi colaborării multilaterale cu listă. trombina VI, care frînează for­
ţările lagărului socialist. Uni­ roase construcţii, fiind folosit
tatea frăţească dintre Polonia Intre popoarele romîn şi po­ marea de chiaguri noi.
şi ţările lagărului socialist cîş- lonez există o veche prietenie între altele la controlarea pilo­
tigă un rol din ce în ce mai în­ care în condiţiile construirii so­ In prezent prof. Kowalsld stu­
semnat pentru dezvoltarea eco­ cialismului şi existenţei lagăru­ nilor noului pod de la Varşo­
nomiei naţionale poloneze pen­ lui socialist a dobîndit un con­ diază influenţa iradiaţiilor asu­
tru menţinerea păcii. ţinut nou. Alianţa, pentru care via. Anul acesta Polonia va în­
au militat popoarele noastre, a pra formării hemoglobinei, a-
Republica Populară Polonă devenit azi o realitate vie, cînd cepe să exporte betonoscoape.
constructoare a socialismului sub conducerea partidelor mar­ supra procesului de coagulare
dorind sincer menţinerea păcii xist leniniste ele păşesc umăr
îşi aduce aportul la lupta împo­ la umăr spre un viitor luminos. şi asupra fibrinolizei.
triva iorţeior războiului. In ur­ Roadele relaţiilor de tip nou,
ma politicii sale consecvente de consfinţite cu peste 11 ani în In urma reuşitei experienţe a O nouă expediţie ştiinţifică
pace poziţia şi prestigiul inter­ urmă prin Tratatul de prietenie, profesorului Przesmycki şi a co­ poloneză condusă de prof. Sta­
naţional al R. P. Polone s-a în­ colaborare şi asistenţă mutuală laboratorilor săi în domeniul nislav Siedlecki şi cuprinzînd
tărit în mod considerabil. Prin romîno-polonă, devin din ce în obţinerii vaccinului antipolio- 18 savanţi şi tehnicieni a ple­
aportul său ia asigurarea secu­ mielitic, la fabrica de seruri şi cat spre Spitzbergen. Noua ex­
rităţii în Europa, prin promova- ce mai bogate. vaccinuri de la Lublin a înce­ pediţie polară, care se va sta­
Cu prilejul marii sărbători a put producţia In serie a aces­ bili la Stpitzbergen pentru trei
tui vacoin. Vaccinul obţinut de luni, va efectua un ciclu de
poporului frate polonez, poporul prof. Przesmycki nu este cu ni­ cercetări în baza programului
nostru îl felicită călduros, urîn- mic inferior celor din alte ţări. Anului Geofizic Internaţional.
du-i noi şi mari succese pe ca­ încă în anul acesta, fabrica din Savanţii polonezi întreprind' a-
lea comună a construirii socia­ Lublin va putea satisface pe de­ ceste cercetări de ciţiva ani în
lismului şi apărării păcii. plin necesităţile Poloniei de regiunea fiordului Hornsund. In
vaccin antipoliomielitic. cursul anului acesta vor fi con­
tinuate lucrările mai ales în do­
Profesorul J. Karpinski a con­ meniile în care au fost obţinute
struit o maşină analogică care
va permite stabilirea previziu­ rezultatele cele mai interesante
nilor meteorologice pe o pe­
— glaciologie, geomorfologie,
observaţii asupra ionosferei şi
altele.
C I F R E şi F A P T ItIj—11—1/—' ' r'"1/—1 r
H
---^ -K— ^ w -• *>--«- -ffl- JL J
L1
t Republica Populară Polonă o-lectrică, oţel, acid sulfuric, ci- plare in 1938, la 92 milioane in J
1957. Numărul cinematografelorJ
jjkm.p. Populaţia ţării se cifrea- a crescut de la 809 ia peste1
1
locuitori. mult oţel pe cap de locuitor de­ 1
tt'r'.iinndîncuosmtr1ni9aa5lr9ea, taievocclruuemsncuiuvltelupdlreoddi6uncaţioiner-ii cît în Italia şi mai multă huilă 1
decît în Franţa.
In R.P. Polonă, există în mo-1
Producţia agricolă la 100 ha.
mentul de faţă 78 de teatre, î
9d,intre. care 49. teat;t1'ree de dramăM, 1
Lrte" cdoemrPăazrbaoti-i.e cu nivelul dinam pămînt a crescut în Polonia 21 des ™monete şi 8 dej
de 5- 0 -la sută în comparaţie cu
^ cu *0S Li 3, JCIci.’1j 3cLCOSt/Gt03L rSlll-
l Directivele cu privire la dez- P^cada antebelică. In prezent r az057 artişti. 3
pe ogoare se folosesc 58.000
t voltarea economiei naţionale a tractoare. ]
UR.P. Polone pe anii 1959-1965, Pentru o serie de oraşe polo- 1
L adoptate de Congresul al III-lea In Polonia populară a fost neze, anul 1960, primui an a! ,J1
[¦: r ‘p“MTTU; “*nnrirea mileniului statului polonez, va
rnrrvrlnrtiiM inrhicUrinlp pmiii h8o0 mla introdus mînvioăţţoăţţinuînutuiil gcenueoriail ufi udveuoasceubiiit, udce dsoulidemjiinij. .Anuceeasit:e,1
sută, ceea ce înseamnă o de- al 7 “ 13 af ora.?e f . V0I s ™ o r i diferite
Lpăşire a nivelului antebelic de ^ m arul instituţiilor de invă- amversărn După Kallsz, oare 1
Q 0 ’ori ţamint superior este de 2,5 ori se situează primul pe lista, î m- )
[ , mai mare decît înainte de răz- plinind 18 secole de existenţă, j
[ boi, iar numărul studenţilor — urmează Puck care numără 800 ]
[ R.P. Polonă a depăşit con- de trei ori mai mare. de ani, Tozew — 70Q, Szczytno,)
[siderabil R.F. Germană, Franţa * Olsztynek şi Myslowicw _ 600 )
[şi Italia în ce priveşte ritmul Tirajul general al cărţilor a de ani; Slupsk, Frombork şi)
Lsporirii producţiei de energie e- crescut de la 29 milioane exem- Szczecinek — cîte 650 de anî. )
1\J \-r'uJUv J \ [ \ I V—/mlUmi u—/u j lmJ U—I \ ' 1 ! u J 1—' 7 I t U-7V /lJ u7«-/u 7u /b, i