Page 76 - 1960-07
P. 76
Pa?. 3 DRUM UL SO CIALISM U LU I Nr. 1734
Comunicatul privitor la întîlnirea TELEGRAMA Plenara C.C. şî a Com isiei
dintre Nikita Hruşciov şi Râul Castro Dom nului P atrice Lumumba Centrale de control ale
MOSCOVA 21 (Agerpres). — sarcina de a asigura pe deplin Totodată s-a subliniat că ase Preşedintele Consiliului de M iniştri P . C. Italian
TASS anunţă: La Moscova a Cuba cu toate mărfurile necesa menea declaraţii nu pot înlătura
fost dat publicităţii comunicatul re pe care i le refuză actualmen neliniştea poporului Cubei şi a al R epublicii Congo ROMA 21 (Agerpres). — La lismului pe care o duc toate po
privitor la întîlnirea dintre Miki- te S.U.A. şi alte state capitaliste. popoarelor altor ţări şi nu con Roma işi continuă lucrările ple poarele lumii.
ta Hruşciov, preşedintele Consi Guvernul Uniunii Sovietice, a stituie o garanţie împotriva a- LEOPOLDVILLE nara comună a Comitetului Cen
liului de Aliniştri al U.R.S.S., spus N. S. Hruşciov, este gata tentatelor la dezvoltarea paşni tral şi a Comisiei centrale de Enrico Berlinguer, membru al
şi Râul Castro, ministrul Forţe să-şi asume sarcina de a livra că şi la suveranitatea naţională In numele guvernului Republicii Populare Romîne şi al în control ale Partidului Comunist secretariatului C.C., şeiul secţiei
lor Armate Revoluţionare ale petrol şi alte mărfuri în canti a Republicii Cuba. Faptele din tregului popor romîn, adresăm dv., şi prin dv. guvernului şi po Italian. pentru probleme organizatorice,
Republicii Cuba. tăţi care să satisfacă pe deplin ultimul timp demonstrează că porului Republicii Congo, expresia sentimentelor noastre de so a arătat că pentru prima dată
necesităţile Cubei, în schimbul anumite cercuri din S.U.A. n-au lidaritate cu lupta dreaptă a poporului congolez pentru apăra In cuvîntarea sa, Giorgio A- după zece ani un guvern reac
In cursul vizitei sale în mărfurilor cubane. renunţat Ia planurile unei in rea libertăţii şi independenţei sale recent dobîndite prin luptă mendola, membru al secretaria ţionar a fost răsturnat direct şi
U.R.S.S., între Râul Castro şi cursiuni armate în Cuba. şi nenumărate jertfe. tului C.C., a subliniat uriaşa în imediat de mişcarea largă a ma
N. S. Hruşciov a avut loc un N. S. Hruşciov a spus că gu semnătate a mişcării populare selor.
schimb de păreri în problemele vernele ţărilor latino-americane Ministrul Râul Castro a trans Guvernul Republicii Popula re Romîne condamnă agresiunea antifasciste de protest care a
relaţiilor sovieto-cubane şi în trebuie să ţină seama de voinţa mis din nou lui N. S. Hruşciov colonialistă împotriva independenţei, suveranităţii şi integrităţii dus la răsturnarea guvernului Berlinguer a menţionat de a-
alte probleme internaţionale ac fermă a popoarelor lor şi să invitaţia de a sosi în Cuba în- teritoriale a Republicii Congo şi se pronunţă în modul cel mai Tambroni. Lupta antifascistă a semenea că în primele 6 luni
tuale. nu permită ca împotriva Cubei tr-o vizită oficială. N. S. Hruş ierni pentru aplicarea consecvenlă a hotărîrilor Consiliului de poporului italian, a spus Amen-
să fie înfăptuite uneltirile negre ciov a confirmat că este de a- Securitate, pentru imediata retra gere a trupelor belgiene din doîa, este strîns legată de lupta ale anului 1960 rîndurile parti
N. S. Hruşciov a confirmat că Congo. pentru pace, împotriva imperia-
dului comunist au crescut cu
Guvernul Republicii Popula re Romîne aşteaptă ca O.N.U.
încă 121.000 de noi membri.
Uniunea Sovietică va face totul ale monopolurilor şi militarişti- cord să viziteze Cuba şi a asi să dea dovadă de eficacitate şi promptitudine în acţiunile sale EOO=
pentru a nu admite o interven for americani. gurat că va întreprinde această pentru respectarea independenţei, suveranităţii şi integrităţii Opinia publică democrată din Franţa
teritoriale a Republicii Congo.
ţie armată a S.U.A. împotriva In cursul schimbului de păreri călătorie.
Republicii Cuba. asupra situaţiei internaţionale La rîndul său, preşedintele Guvernul şi poporul Republicii Populare Romîne sprijină luptă pentru încetarea războiului
acţiunile întreprinse de Republica Congo pentru triumful cau
Sîntem profund convinşi, a care s-a creat în legătură cu Consiliului de Miniştri al
zei juste a poporului congolez şi a guvernului său legal şi-şi
declarat N. S. Hruşciov, că re Cuba au fost menţionate decla U.R.S.S. a transmis din nou pri exprimă totodată încrederea că lupta poporului congolez pentru colonia! din Algeria
laţiile de prietenie dintre state raţiile guvernului S.U.A., potri mului ministru al Cubei Fidel
libertate şi independenţă va fi încununată de succes.
le noastre, dintre popoarele ţări vit cărora, aşa cum s-a spus în Castro invitaţia de a vizita U- PARIS 21 (Agerpres). — O- cat un articol de fond semnat-
lor noastre, care se bazează pe declaraţia Departamentului de niunea Sovietică. CHIVU STOICA pinia publică democrată din de Leon Felx, membru al C.C.
neamestec, egalitate deplină în Stat din 14 iulie, primejdia unei Preşedintele Consiliului de Miniştri, Franţa luptă pentru încetarea al Partidului Comunist Fran
drepturi şi respect reciproc se agresiuni armate a S.U.A. îm După cum se menţionează în războiului colonial din Alge cez, care atrage atenţia asupra
vor întări şi dezvolta tot mai potriva Cubei este iluzorie, adi comunicat, schimbul de păreri al Republicii Populare Romîne ria pe calea tratativelor cu re faptului că guvernul francez
mult. că inexistentă. Întreaga opinie dintre N. S. Hruşciov şi Râul prezentanţii poporului algerian. încearcă să se folosească de ac
publică mondială, se spune în ____ . ¦¦ ¦¦— (!,<]•= —: = = tualele evenimente internaţio
Râul Castro a subliniat că ho- comunicat, a apreciat această Castro a decurs într-o atmos Senatorul comunist Raymond nale pentru a abate atenţia o-
declaraţie ca fiind o obligaţie a Succese ale oamenilor muncii Guyot a făcut în senat o inter piniei publice de la războiul din
tărîrea poporului cuban de a feră de înţelegere deplină şi sin pelare ministrului Afacerilor Algeria. „Cercurile oficiale ş.
S.U.A. de a nu înfăptui inter ceră prietenie. polonezi în cinstea sărbătorii Interne, în legătură cu interzi presa care reprezintă aceste
lupta pentru apărarea libertăţii venţia împotriva Cubei. cerea de către autorităţi a Con cercuri, scrie Feix, se ocupă pe
şi independenţei sale, a tuturor La acest schimb de păreri a naţionale de azi gresului naţional pentru pace în larg de evenimentele interna
participat Anastas Mikoian. Algeria, fixat pentru 12 iunie. ţionale pentru a vorbi cit mai
cuceririlor revoluţiei cubane, puţin despre Algeria. Dar răz
este neclintită şi tare ca grani ==?)?= VARŞOVIA 21 (Agerpres).—• — darul nostru oferit oamenilor Subliniind că aceasta consti boiul continuă...“.
tul. In ajunul zilei renaşterii — săr
O gafă psihologică44 bătoarea naţională a Poloniei — muncii 1“. tuie „un nou atentat grav îm Leon Feix subliniază că in
In numele guvernului sovie colectivele din numeroase între potriva libertăţilor publice“, prezent nu există altă ieşire din
tic şi al poporului sovietic, N. S. prinderi industriale raportează ic Raymond Guyot a amintit că în situaţia creată In afară de „tra
despre realizările lor în produc acelaşi timp autorităţile per tative cu guvernul provizoriu
Hruşciov a declarat că sprijină ţie. Minerii polonezi salută a- VARŞOVIA 21 (Agerpres). - mit să se organizeze adunări ai Republicii Algeria, cu privire
ceastă sărbătoare prin depăşirea ale diferiţilor complotişti şi ul-
cu căldură lupta nobilă dusă de planurilor de producţie. Indus In prezent se construiesc în Si- tracolonialişti. la condiţiile încetării focului şi
poporul cuban. tria cărbunelui — ramura prin în acelaşi timp cu privire la
LO N D R A 21 (A g e rp re s). — com paniilor petro lifere stră i cipală a economiei Poloniei — lezia inferioară 15 noi aşezări Raymond Guyot a criticat gu
Forţele ţărilor lagărului socia ne este sa lu ta tă cu bucurie a dobîndit succese grandioase în vernul pentru că „se eschivea condiţiile înfăptuirii dreptului
list, a spus N. S. Hruşciov, sînt Ziarul londonez „Tim es" p u de popoarele la tin o -a m erica anii puterii populare. muncitoreşti care, prin importan ză de Ia tratative adevărate“. la autodeterminare“.
blică u n a rtico l p riv ito r la ne care consideră com paniile
atît de mari în prezent şi atît p o litica S.U .A. fa ţă de C uba p etro lifere am ericane ca un Peste 30 de uzine construc ta lor. vor depăşi an iimrab oraşe Ziarul „l’Humanité“ a publi-
în care califică anunţarea in sim bol al „ im perialism ului e- toare de maşini livrează baveze
de puternice din punct de vedere grabă din partea W a shing co n o m ic“. F a p tu l că o c o m rapide, combine miniere, maşini ale regiunii respective. La Wro-
to n u lu i a un u i nou plan de panie p etro liferă am ericană a de încărcat, diferite utilaje pen
economic încît ele îşi pot asuma a sisten ţă econom ică p en tru a n u n ţa t consecinţele pe care tru automatizarea şi mecaniza clav, în cartierul Huby, se con
A m erica L atină, din care se le-ar ţm tea avea înscrierea rea complexă a minelor carboni
o«. exclu d e C uba, d re p t „o g a fă pe lista neagră a p ro p rieta fere. Ca rezultat al mecanizării struieşte un oraş nou care va
psihologică". „Acest gest, sp u rilor de vase petroliere care muncii aplicării unor noi meto
Apelul Com itetului ne ziarul, adaugă o nouă tră tra n sp o rtă ţiţei în Cuba. con de în producţie, al creşterii in avea peste 20.000 de locuitori. E0 ©J
să tu ră la im a g in ea pe care stitu ie p en tru popoarele la vestiţiilor în minele Poloniei
provizoriu al e lib e ră rii latino-am ericanii şi-au fă tin o -a m erica n e o dovadă in creşte necontenit productivitatea Oraşul Gajowice. care de ase
plus a in flu en ţei sin istre e- muncii.
din Franja cut-o despre Statele u n ite — xercita te ăe aceste firm e". menea se află în construcţie, va B a ze le m sisfare a m e ric a n e — o prim ejdie
In aceste zile pe liniile de ca g ravă penflru poporui jap o n e z
PARIS 21 (Agerpres). — Cu care sîn t interesate de bu De asem enea, ziarul scoate le ferată şi căile de comunicaţie avea 13.000 de locuitori. Lucră
prilejul împlinirii in august a.c. năstarea acestora n um ai a- în evid en ţă p o p ularitatea de pe apă din ţară pot fi văzute tre
a 16 ani de la eliberarea capi tunci cînd sîn t a m en in ţa te care se bucură guvernul revo nuri şi şlepuri cu cărbune care rile de construcţie în aşezarea
talei franceze de sub cotropito p ro p riile lor in terese". Z ia lu ţio n a r al lui F idel C astro se îndreaptă spre toate colţurile
rii hitlerişti, Comitetul provi ru l a r a tă că „o d o v a d ă s im i în rîn d u rile m a selo r largi alo minieră Piaskowa Gora de la
zoriu parizian al eliberării, care lară de in teres şi a ten ţie din po p o ru lu i cuban. „Fidel C as ţării. Ele poartă panouri cu in
a condus răscoala, parizienilor partea S ta telo r U nite a e x is tro îşi m en ţin e fid elita tea scripţia : „Cărbune peste plan Walbrzyth se află deja într-un TOKIO 21 (Agerpres). — ma de aceasta, numeroşi japo
in 1944, a adresat tuturor lo ta t şi acum doi ani după ce m arii m ase a populaţiei Cubei TASS anunţă: Intr-un amplu nezi, care nu sînt comunişti sau
cuitorilor Parisului un apel. N ixon a fo st p rim it cu p ie stadiu înaintat: aici vor locui articol de fond consacrat relaţii nu simpatizează cu torţele de
tre in V enezuela". şi îndeosebi a ţăranilor, d e lor japono-amer.icane cu privire stînga, consideră atît noul tra
In apel se arată că în acest 15.000 de mineri. > la evenimentele recente din Ja tat de securitate japono-ameri-
an se împlinesc de asemenea Subliniind solidaritatea po oarece el face pen tru ţărani ? ponia, ziarul burghez „Asahi can, cit şi bazele militare din
2 0 de ani din momentul cotro poarelor A m ericii L atine cu Evening News“, scrie printre
poporul cuban, articolul sp u lucruri pe care n im eni nu VARŞOVIA 21 (Agerpres). - altele : „Existenţa bazelor mili Japonia, drept o calamitate pen
ne că „acţiunea în trep rin să tare americane pe teritoriul ja
de guvernul C astro îm p o triva le-a fă cu t". In Republica Populară Polonă ponez implică primejdia ca Japo tru ei“.
nia să fie tîrîtă într-un război
se acordă mare atenţie pregătirii atomic şî distrusă. Dîndu-şi sea- Ziarul se pronunţă pentruO
modificarea actualului tratat
şcolare a tinerei generaţii. In
militar japorio-american.
ultimii ani a fost introdus învă-
tămîntul general pentru copiii în
vîrstă de 7 la 13 ani. In 1959
numărul şcolilor a crescut la
17.948 faţă de 4.434 cit a fost s««;
în anul şcolar 1937— 1938. Ci
fra absolvenţilor clasei a 7-a P.S.D.G. s-arupt organiza
pirii ţării de către trupele hi- este de două ori mai mare decît
tleriste, care au statornicit un
în perioada antebelică. Această Uniunea studenţilor
regim de ocupaţie sălbatic, în creştere se datoreşte nu numai
timpul căruia mii de francezi
au pierit de mina naziştilor. „Izvestia“ despre focul periculos al puterilor construirii unul număr mare de BONN 21 (Agerpres). — Un studenţilor socialişti din Ger
şcoli dar şi intensificării pregă reprezentant al Partidului so mania occidentală.
Chemind1 locuitorii Parisului im p e ria liste So C o n g o şi p o ziţia ciu d ata tirii cadrelor didactice. cial-democrat din Germania a
să sărbătorească aniversarea declarat la 2 0 iulie în cadrul Trebuie subliniat faptul că
Invăţămîntul superior 'a cu unei conferinţe de presă care
eliberării Parisului sub semnul noscut dc asemena o dezvoltare a avut loc la Bonn că la şedinţa încă la începutul lunii mai a.c.
însemnată. Numărul institutelor
unităţii in lupta pentru pace, a secretarului general al O . N. U. de învătămîn* superior a crescut din 19 iulie a conducerii aces cu ştirea şi aprobarea conduce
libertate şi progres, Comitetul de la 32 'cit era în 1937— 1938 rii Partidului social-democrat
la 78. Tn ultimii ani aceste in tui partid a fost adoptată ho
parizian al eliberării sublinia MOSCOVA 21 (Agerpres). — rat că nu este necesar să se tri Italiei şî Canadei, adică ţări ca stitute au fost absolvite de a- din Germania, în Uniunea stu
ză : „trebuie să fim vigilenţi TASS anunţă : Intr-un articol mită imediat trupe guineeze in re fac- parte din gruparea mili tărî rea de a se rupe orice re denţilor socialişti din Germania
această ţară. In această ordine tară N.A.T.O. şi, prin urmare,
pentru a menţine pacea şi secu apărut sub semnătura „Obser de idei, „Izvestia“ arată mobi ascultă nu atît de instrucţiunile laţii cu organizaţia studenţeas occidentală a avut loc o sciziu
vator“, în ediţia de seară a zia lele care l-au îndemnat pe ne. Elementele de dreapta au
ritatea Franţei în momentul rului „Izvestia“ din 20 iulie, se O.N.U. cit de cele ale statului ieşit din această uniune, şi au
cînd în Germania occidentală
au loc întruniri ale S.S.-iştilor, proape 120.000 de studenţi. că social-democrată, Uniunea creat a.şa-numita „Uniune so
cial-democrată a instituţiilor
care-şi formulează din nou pre atrage atenţia asupra jocului Hammarskjoeld să facă această major ai trupelor N.A.T.O. Este de învăţămînt superior“.
tenţiile teritoriale şi care pro periculos pe care anumite declaraţie. Chestiunea este că semnificativ, faptul că în Con
clamă credinţă trecutului În cercuri ale puterilor imperia armata guineeză este una din go au sosit şi militari ameri Această organizaţie scizionis-
tunecat“. liste îl pun la cale în jurul Con- armatele africane care s-au eli cani, deşi staţionarea lor în
goului nu fără sprijin din par Congo nu era cîtuşi de puţin ‘u M M M P & Â A M E tă a declarat imediat că ea
„Sintem indignaţi, se spune tea unor cercuri conducătoare berat întrutotul de influenţa prevăzută.
In continuarea apelului, că ale O.N.U. puterilor colonialiste şi dispune sprijină întrutotul programul
printre aceşti huligani fascişti In articol se' spune în conti partidului social-democrat clin
Se subliniază printre altele de cadre de comandă proprii. nuare că trupele belgiene nu
acţionează călăul Oradourului, numai că nu părăsesc teritoriul PARIS. — După cum trans mis un salut în numele poporu Germania, în special în proble
faptul că seoretarul general al Poziţia lui Hammarskjoeld ne congolez ci şi continuă să pri mite corespondentul din Leo lui sovietic şi cele mai bune urări mele militare. Conducerea
fostul general Lammerding, ca O.N.U., Hammarskjoeld, răs- mească întăriri. Pe măsura so poldville al agenţiei France poporului prieten irakian. Adu P.S.D.G. a fost nemulţumită în
punzînd la propunerea guvernu pune cu atît mai mult pe gîn- deosebi de faptul că Uniunea
re trebuia să fie arestat, pre Presse, la 20 iulie, în provincia narea s-a desfăşurat sub sem studenţilor socialişti din Ger
duri, subliniază ziarul, cu cit Kivu s-a prăbuşit un avion mi nul întăririi continue a colabo mania occidentală a luptat cu
dat autorităţilor franceze şi lui Guineei de a-şi trimite uni el a anunţat concomitent apro sirii trupelor O.N.U. în Congo, litar de transport de tip rării dintre popoarele irakian hotărire împotriva înarmării
tăţi militare în Congo, a decla piata sosire în Congo a trupelor acestea ocupă regiuni care erau „S-i 19“, folosit pentru opera Germaniei occidentale şi s-a
condamnat in Franţa“. înainte ocupate de trupele bel ţiuni de debarcare şi pentru şi sovietic. pronunţat pentru contacte cu
transportarea încărcăturilor. In LONDRA. — Marinarii din R. D. Germană Reprezentan
giene. Cu toate acestea, unită urma catastrofei au pierit 36 tul Partidului social-democrat,,
de persoane, iar alte persoane Liverpool, centrul grevei care
ţile belgiene nu sînt evacuate a paralizat porturile principa luînd cuvîntul în cadrul confe
au fost rănite. le din nordul Angliei au hotă-
P re sa occidentaSâ com entează din ţară, ci sînt transferate în rit la 2 0 iulie să reia lucrul, rinţei de presă, a încercat să
alte regiuni din Congo care-şi MOSCOVA. — La 21 iulie, dind sindicatului sarcina de a
Râul Castro, ministrul Forţelor lupta pentru a obţine satisfa justifice ruptura cu Uniunea
pe la rg evenimentele din Congo păstrează loialitatea faţă de gu
vernul congolez. Armate revoluţionare al Repu cerea revendicărilor lor. Dacă studenţilor socialişti din Ger
Din aceasta rezultă că trupele patronii nu vor consimţi să în
blicii Cuba, a părăsit Uniunea deplinească revendicările cu mania occidentală prin „influ
PARIS 21 (Agerpres).—Pre gurată la Elisabethville abia în li s-au alăturat şi cercurile din O.N.U. nu sînt folosite pentru Sovietică plecînd la Fraga. privire la majorarea salariilor, enţa comunistă“, care, chipu
apărarea independenţei şi suve rile, se observă în această u-
sa occidentală comentează pe 1957. O adevărată politică de se Rhodezia britanică precum şi ranităţii Congoului, aşa cum o TOKIO. — Ţăranii japonezi marinarii vor relua greva la 27
larg evenimentele din Congo. gregaţie era pusă în aplicare, unele monopoluri americane, ca prevede rezoluţia Consiliului de din jurul bazei militare aerie
ne americane Johnson din ora iulie. niune.
în decembrie 1958, congolezii nu grupul Rockefeller, care deţine Securitate, ci acordă ajutor tru
Reîerindu-se la situaţia din a- aveau dreptul să circule noap o largă participaţie în provincia pelor belgiene care întreprind o şul Sayama, din prefectura Sai-
ceastă ţară „France Observa tea în cartierele europene ale o- Katanga. „France Observateur“ agresiune împotriva Congoului.
teur“ scrie că aducerea de trupe raşului Leopoldville. In timp ce relevă că de fapt separarea pro tc.ma, au prezentat autorităţilor
belgiene aeropurtate a consti refuză să pregătească cadre ne vinciei Katanga a fost anunţată In articol se menţionează de
tuit violarea suveranităţii Gon- cesare dezvoltării actuale, ad la mai puţin de 24. de ore după asemenea că Van Horn, co o cerere în care cer despăgubiri 3 victorie convingătoare a forţelor
gou-lui. Trupele belgiene, re mandantul trupelor O.N.U., che în valoare de 8 milioane de
patriotice in alegerile din Ceylon
mate să apere independenţa şi yeni, pentru daunele provocate
de zborurile avioanelor cu reac
marcă ziarul, au tost trimise în ministraţia colonialistă belgiană intervenţia militară belgiană. suveranitatea Congoului nu a ţie americane de la această ba COLOMBO 21 (Agerpres). — care a întrunit 75 mandate în
ză. Potrivit datelor statistice, Rezultatele alegerilor parlamen Camera reprezentanţilor a par
Congo fără să îi tost solicitate se complace de minune în men Ocupîndu-se de profiturile mo stabilit pînă în prezent legături tare din Ceylon vădesc o victorie lamentului, inclusiv 6 membri
de guvernul congolez. „In telul ţinerea structurii tribale, scrie nopolurilor străine din Katanga cu guvernul Congoului şi şi-a in cursul anului trecut Ia aceas
acesta, subliniază „France Ob revista în continuare. „New Statesman“ scrie că ac tă bază s-a înregistrat o me
servateur", guvernul belgian a ţiunile principalelor societăţi stabilit primele contacte cu co die de 17 decolări sau aterizări convingătoare a forţelor patrio numiţi, dispune de majoritatea
violat prevederile tratatului bel- O problemă de seamă care se belgiene „Union Miniere du mandamentul trupelor belgiene
go-congolez înainte chiar de ra pune în prezent în Congo - este Haut Katanga“ şi „La Compag şi cu generalul englez Alexan- pe oră, iar 34 de minute din- tice ale ţării. absolută şi poate forma un gu
menţinerea unităţii Republicii der, comandantul trupelor gha-
tr-o oră nu au putut fi folo După cum reiese din rezulta vern dintr-un singur partid
neze. site de ţărani pentru muncile tele anunţate, blocul electoral
Congo. „France Observateur“ nie du Katanga“ au înregistrat In lumina acestor fapte, scrie agricole. din care iac parte partidui Sri In dimineaţa zilei de 21 iulie,
tificare“. Lanka Freedom, partidul Nava primul ministru Dudley Sena-
Revista reaminteşte că colo aminteşte că încă la; conferinţa o creştere spectaculoasă cînd s-a ziarul, nu se poate să nu se ma BAGDAD. — La 20 iulie a a- Lanka Sama Samaj şi partidul nayake (liderul partidului naţio-'
nialiştii belgieni au maltratat, mesei rotunde, care s-a ţinut în ivit posibilitatea „apărării“ pro nifeste nelinişte in legătură cu vut Ioc la Bagdad o adunare Comunist, au obţinut 75; 12 şi nai unit), şi-a dat demisia.
ianuarie a. c. la Bruxelles. Lu jocul primejdios pe care statele festivă consacrată celei de-a
umilit şi batjocorit timp de 75 mumba a denunţat manevrele vinciei Katanga, după cum în imperialiste îl duc în jurul Con doua aniversări a Republicii Oliver Gunetilleke, guvernato
de ani poporul congolez. Ei au unor politicieni din provincia ultimii ani cursurile acestor ac goului. S-ar părea de asemenea Irak. La adunare au luat parte respectiv 4 mandate.
făcut tot ce le-au stat în putinţă congoleză Katanga, care sub ţiuni şcăzuseră catastrofal. Pare că profitînd de poziţia mai mult rul generai ai Ceylonului, a in
să împiedice dezvoltarea cultu pretextul apărării „autonomiei“ evident că cei care au tăcut in
rală a congolezilor, interzicîn- acestei provincii, ţinteau de tapt vestiţii, scrie „New Statesman“, decît ciudată a lui Hammarsk reprezentanţi ai vieţii publice Alegerile s-au desfăşurat pre vitat pe doamna Imavvo Banda-
du-le chiar să vină la studii în
contează încă pe trupele de pa- joeld, ele se străduiesc să folo din capitală, precum şi dele tutindeni într-o atmosîeră de ranaike (văduva fostului prim-
sească rezoluţia Consiliului de
gaţia guvernamentală sovietică calm şi iără incidente, in capi ministru S. Bandaranaike), li
Belgia. Prima universitate con la separarea ei de Congo. A- Securitate pentru ca sub acest în. frunte cu M. D. Iakovlev, vi tala Ceylonului s-a simţit o at derul partidului Sri Lanka Free
goleză a tost înfiinţată la Leo ceastă acţiune separatistă a tost paravan să sprijine agresiunea
poldville în 1955, iar prima u- de altfel susţinută de' cercurile rasutişti belgieni pentru a sta belgifmă împotriva Republicii cepreşedinte al Consiliului de mosferă sărbătorească, deşi era dom, şi a conferit cu ea în le
niversitate de stat a tost inau- financiare din Bruxelles, cărora bili relaţii comerciale „speciale“
cu Katanga „independentă“. Congo. Miniştri al R.S.F.S.R. Şe- i zi de lucru. gătură cu iormarea noului gu
ful delegaţiei sovietice a trans- ' Partidul Sri Lanka Freedom, vern.
" R e d a c ta şi a d m in istraţia z i a r u lu i: str. 6 M artie nr. 9. T e le fo n : 1 8 8 ; 1 8 9 ] 7 5. T a x a p lă tită in nu m erar c o n fo rm aprobării D irecţiun ii G en erale P .T .T .R . nr. 2 6 3 .3 2 0 din 6 noiem brie 1949. - T ip a r u l: Întreprind erea P o lig r a fic ă „1 M a i“ - D eva.