Page 77 - 1960-07

Consfătuirea
Amii XS1 Nr. 1735
Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn
şi a Consiliului de Miniştri al R. P . Romîne cu privire
ia pregătirea şi promovarea cadrelor tehnice, economice şi de
cercetare ştiinţifică, precum şi la îmbunătăţirea salarizării lor
Com itetul Gentral al Partidului M un­
citoresc Rom în şi Consiliul de M iniştri
au adoptat o H otârire privind îm bu­
nătăţirea pregătirii şi salarizării cadre­
lor tehnice, econom ice şi de cercetare
ştiinţifică. In Hotârire se a r a tă :
H otărîrile Congresului al IlI-lea al
Partidului M uncitoresc Rom în cu pri­
vire la planul econom ic de şase ani
şi la program ul de dezvoltare a eco­
nom iei n aţion ale în perspectivă pun în
fa ţa ca d re lo r teh n ico-econ om ice şi de
cercetare ştiinţifică sarcini de m are
răspundere în legătură cu introducerea
tehnicii noi în toate ram urile econo­
m iei naţionale, m ecanizarea şi auto­
m atizarea treptată a proceselor tehno­
logice din industrie, transportu ri şi
construcţii, creşterea producţiei şi pro­
ductivităţii muncii şi sporirea eficien­
ţei econom ice a investiţiilor.
Prin m ăsurile luate de partid şi
guvern, au fost pregătiţi în anii 1949—
1960 în institutele de învăţăm înt su­
perior 49.000 ingineri şi peste 14.000
cad re cu studii superioare econom ice.
In această perioadă, m ii de cadre
cap abile şi cu o îndelungată experien­
ţă în producţie, care in trecu t nu au
avut posibilitatea să se califice în şcoli
superioare, au fost îndrum ate să ur­
meze form ele de învăţăm înt tehnic şi
econom ic seral şi fără frecvenţă,
creîndu-li-se condiţiile necesare pen­
tru studii.
Introducerea sistem ului de salariza­
re pe funcţii pentru personalul tehnic-
adm inistrativ şi de sp ecialitate — prin
H otărîrea C onsiliului de M in iştri din
1956, care a stabilit condiţiile de stu­
dii şi stag iu n ecesare pentru ocuparea
diferitelor funcţii — a contribuit la o
m ai bună utilizare şi repartizare a c a ­
drelor tehnico-econom ice, le-a stim ulat
să-şi ridice nivelul cunoştinţelor pro­
fesionale şi să-şi îm bunătăţească acti­
vitatea. Pe baza prevederilor indica­
toarelor de pregătire şi de stagiu a-
probate de C onsiliul de M iniştri, mulţi
conducători de întreprinderi şi institu­
ţii au p ro m o vat în posturi de răsp u n ­
dere, tehnice şi econom ice, cadre cu
pregătire superioară, corespunzătoare
sarcinilor com plexe ce le reveneau.
M ai ju sta rep artizare şi. prom ovare
a cadrelor, ca urmare a aplicării aces­
tei H otărîri, a influenţat în mod favo­
rabil im portantele realizări obţinute în
ultimii ani în ce priveşte creşterea con­
tinuă a producţiei şi productivităţii
m uncii, reducerea preţului de cost şi
îm bunătăţirea calităţii produselor.
Cu toate rezultatele obţinute în pre­
gătirea cadrelor cu ' studii superioare,
faţă de am ploarea sarcinilor care se
pun tuturor ram urilor economiei naţio­
nale, numărul absolvenţilor institutelor
superioare tehnice şi econom ice nu este
pe m ăsura nevoilor. Totodată, se co n ­
stată că m inisterele nu s-au preocu­
pat în mod sistem atic de ju sta repar­
tizare în producţie a cadrelor tinere
provenite din învăţăm în tu l superior, de
creşterea şi prom ovarea lor în munci
de răspundere, în conform itate cu apti­
tudinile lor şi cu progresele în regis­
trate în activitatea lor.
Ţinînd seam a de im portantele obiec­
tive ale dezvoltării econom iei naţionale,
H otărîrea trasează Com itetului de S ta t
al Planificării, M inisterului Invăţăm în-.
tului şi Culturii şi m inisterelor econo­
m ice sarcina de a elabora UN P R O ­
GRAM DE PERSPEC TIV A PENTRU
PREGĂ TIREA CADRELOR CU STU ­
DII SU PER IO A R E TEH N IC E ŞI E-
C O N O M IC E, A S T F E L CA PIN A LA
FIN E LE ANULUI 1965 SA A SIU U R E,
IN CEA MAI M A RE P A R T E , O C U ­
PAREA CU CADRE CORESPUN ZĂ­
TOARE A PO STU RILO R CARE CER
PREGĂ TIRE SU PERIO A RA .
De asem enea, se vor prevedea ne­
voile de cadre cu pregătire medie teh­
nică şi eco no m ică pe sp e cia lită ţi, în
toate dom eniile de activitate, in aşa
tel incit în urm ătorii 5— 6 ani să poa­
tă fi acoperite cerin ţele de astfel de
cadre.
In ved erea stim u lării a ctiv ităţii în
producţie, pentru realizarea sarciniloi
m ari şi com plexe ce decurg din planul
de 6 ani şi din program ul de pers­
pectivă, precum şi a intensificării rit­
mului de pregătire a cad relor tehnice
şi economice, C O M ITETU L G E M RAL
AL PA RTID U LU I M U N CITO RESC
ROM IN ŞI C O N SIL IU L D E M IN IŞ­
TRI AL R EPU B L IC II PO PULARE RO-
M1NE CON SIDERA NECESARA MA­
JORAREA SA LA RIILO R IN G IN ER I­
LOR, M A IŞTRILO R, TEH N IC IEN I­
LOR, CADRELOR ECONOM ICE, DL
CON DUCERE TEH NICA Şl ECONO­
MICĂ, PRECUM Ş l A CADRELOR
DE CERCETARE ŞTIIN ŢIFIC A Şl
DE PRO IECTA RE, CU ÎN C EPERE
DE LA 1 A U G U ST 1960, IN M ED IE
CU 20 LA SUTA.
C re şte re a sa la riilo r va fi d iferen ţiată,
Sîmbătă 23 iulie 1960
EaeaaEa
H O T A R I RJK E A
ţinînd seam a de im portanţa ram urilor,
precum şi de m ărim ea şi com plexita­
tea întreprinderilor. Prin creşterea sa ­
lariilor m aiştrilor şi cadrelor tehnice
se va asigura o m ai justă corelare a
salariilor lor cu cele ale muncitorilor
din sectoarele pe care le conduc.
In vederea stim u lării în m ai m are
m ăsură a creşterii producţiei agricole
vegetale şi anim ale şi reducerii costu­
rilor de producţie, este necesar ca în
gospodăriile agricole de stat şi în alte
unităţi agricole de stat productive să
se introducă salarizarea proporţionala
cu re a liz a re a şi d epăşirea planului de
producţie m arfă.
Sistem u l de prem iere a personalului
tehnic-adm inistrativ din unităţile eco­
nom ice, aprobat de C onsiliul de M i­
niştri în anul 1958 şi aplicat in mod
experim ental începînd din anul 1959, a
d at rezu ltate pozitive. F iin d le g a t de
realizarea şi depăşirea principalilor in­
dicatori calitativi ai planului, îndeo­
sebi de reducerea preţului de cost şi
cu condiţia realizării producţiei m arfă
livrată şi recepţionată, sistem ul de pre­
m iere a m obilizai cadrele tehnico-ad-
rainistrative la realizarea şi depăşirea
sarcinilor de plan.
In vederea sco aterii la iveală în
mai m are m ăsură a însem natelor
rezerve existente în toate ram urile
econom iei naţionale, începînd cu tri­
m estrul al Ill-le a al anului 1960 va fi
sporit fondul de prem iere a persona­
lului tehnico-adm inistrativ.
O dată cu m ajorarea salariilor tari­
fare ale cadrelor de cercetare ştiinţi­
fică, se va îm bunătăţi şi modul de pre­
m iere a acestor cadre pentru realizarea
unor lucrări' de calitate superioară le­
gate de dezvoltarea econom iei, ştiinţei
şi culturii, lucrări cu eficacitate econo­
m ică rid icată, precum şi pentru pune­
rea în practică a soluţiilor propuse.
Fondurile de premiere a cadrelor de
ce rce ta re ştiin ţifică vor 1T sp o rite in
aceeaşi proporţie cu cele ale cadrelor
tehn ice şi de sp ecialitate din unităţile
econom ice productive.
Totodată, indem nizaţiile lunare pen­
tru titlurile de candidat în ştiinţe şi
doctor în ştiinţe — care în prezent se
acordă numai cadrelor cu titluri ştiin­
ţifice din învâţăm întu! superior — vor
putea fi acordate şi cadrelor de cerce­
tare ştiin ţifică, precum şi celor din
producţie, a căror activitate se des­
făşoară în specialitatea pentru care de­
ţin titlul ştiin ţific şi ale căror lucrări,
prin nivelul lor în alt, reprezintă o con­
tribuţie deosebită.
6 a urm are a acestor m ăsuri, sporul
veniturilor din salarii a le in gin erilo r,
m aiştrilor, tehnicienilor, cadrelor eco­
nom ice, de conducere tehnică şi econo­
m ică, ale cadrelor din domeniul proiec­
tă rii şi cercetă rii ş tiin ţilice , ob ţin u t pe m urile econom iei naţionale.
baza actualei Hotărîri privind creşte­
rea salariilor ta r ta r e şi fondurilor de
prem iere, va fi de A R R O A FE 1 M I­
LIARD L EI ANUAL.
In scopul ridicării nivelului de pre­
gătire, mai justei promovări şi îm bu­
nătăţirii salarizării cadrelor tehnice,
econom ice şi de cercetare ştu n ţilicâ,
Comitetul Gentral al Partidului M un­
citoresc Rom în şi C onsiliul de M iniştri
al Republicii Populare Rom îne hotărăsc:
1. — Pentru asig u rarea conducerii
calificate a activităţii lehnico-econom i-
ce la nivelul cerinţelor sporite ale dez­
voltării economiei naţionale, cu înce­
pere de la ( au g u st 1960 p osturile de
conducere tehnică şi econom ică: direc­
tor tehnic., inginer şef, şef de serviciu
(organ izarea producţiei, planificare,
investiţii, constructor şef, tehnolog şei,
m ecan ic şef, co n trol tehnic e tc .), şef de
secţie producţie, şef de birou din în ­
treprinderi, trusturi, m inistere şi din
alte org an e cen trale econom ice vor li
ocupate numai de cadre cu studii su­
perioare tehnice sau econom ice.
2. — De la aceeaşi d ată, posturile
de ingineri, ingineri principali, precum
şi posturi cerînd studii su p erioare eco ­
nom ice vor fi prevăzute numai în lo­
curile unde specificul muncii necesită
studii superioare tehnice sau econo­
m ice şi vor putea fi ocupate numai
de cadre avîud studiile prevăzute de
indicatoarele de pregătire şi stagiu.
P o stu rile de teh n icien i vor fi prevăzute
numai acolo unde caracterul muncii
cere studii m edii tehnice şi vor ti o-
ciipate num ai de cadre avîud pregătire
medie tehnică.
3. — H otărîrea prevede îm bunătăţi­
rea nom enclatoarelor de funcţiuni, ţi­
nînd seam a de profilul întreprinderilor,
de nivelu l teh n ic şi o rg a n iz a to ric al medie cu 10 la sută pentru cele eco­
producţiei, de com plexitatea acesteia,
de c a ra c te ru l teh n olog iei, g rad ul de care vor fi m enţinute pe posturi fără
m ecanizare şi autom atizare a procesu­
lui de producţie, precum şi de sarcin ile
de dezvoltare în perspectivă.
4. — M inisterele, celelalte organe
econom ice centrale şi com itetele exe­
cutive ale sfaturilor populare regionale
şi unităţile subordonate lor vor acorda
0 atenţie perm anentă promovării în
posturi tehnice, econom ice şi de con­
ducere a cadrelor tinere de ingineri şi
econom işti, cu p ractică de producţie şi
pe baza rezu ltatelo r obţin ute în m uncă.
5. — In cazuri cînd, în urma mă­
surilor specificate m ai sus, unele pos­
turi pentru care indicatorul prevede
sfudn^superioare nu pot fi ocupate de
ingineri sau cadre cu pregătire eco­
nom ică superioară, vor putea .fi m en­
ţinute cadre cu experienţă îndelungată
în producţie care şi-au însuşit cunoş­
tinţele necesare pentru îndeplinirea în
bune condiţiuni a funcţiei ce ocupă,
cu aprobarea, de Ia caz la caz, a m i­
nistrului, conducătorului organului cen­
tral sau preşedintelui sfatului popular
regional.
6. — Salariaţii care ocupă în pre­
zent posturi care necesită studii supe­
rioare tehnice sau econom ice, fără a
avea studiile cerute de indicator, vor
fi trecuţi pe posturi corespunzătoare
pregătirii lor, cu excepţia cazurilor
prevăzute în articolul 5.
7. — /Ministerul In v ăţăm în tu lu i şi
Culturii şi Comitetul de S ta t al P la ­
nificării, îm preună cu celelalte organe
cen trale interesate, vor elabora pînă
cel tîrziu la 15 augu st a. c. planul de
şcolarizare m ărit, pentru pregătirea
cad relor tehnice pe anul şco lar 1960/61,
ia r pînă Ia 15 a p rilie 1961 vor p rezenta
Comitetului Gentral al Partidului M un­
citoresc Rom în un plan de măsuri care
să asigure adm iterea în facultăţile
tehnice şi econom ice a unui număr
cre scu t de studenţi şi să perm ită a co ­
perirea în cea m ai m are parte, pînă
la fin ele anu lui 1965, a n e cesa ru lu i de
cadre tehnice şi econom ice cu studii
superioare şi medii pentru toate ra ­
8. — Cu începere de la data de 1
august 1960 se m ajorează salariile ta­
rifare ale urm ătoarelor categorii de
salariaţi care îndeplinesc cond iţiile de
studii şi stagii prevăzute de indicator:
— IN GIN ERI, M A IŞTRI, TEH N I­
C IEN I, CADRE DE CONDUCERE
TEH N IC Ă — în medie cu 25 la sută ;
— C A D R E DF. C E R C E T A R E Ş T II N ­
Ţ IF IC A Ş I D E P R O IE C T A R E _ în
medie cu 25 la sută ;
— CADRE CU PREG Ă TIRE ECO­
NOM ICĂ SU P E R IO A R A - în medie
cu 15 la s u tă ;
— CADRE CU PREG Ă TIRE M ED IE
ECONOAUCA — in m edie cu 10 ia
sută ;
— CADRE TEH N ICE Şl ECONO­
M IC E DIN A PA RA TU L ŞI UN ITĂ ŢI­
LE IN SU B O R D IN E A SFA TU RI­
L O R P O P U L A R E — în m edie cu 18
Ia su tă.
9. — Cu începere de la 1 august
1960 se m a jo re a z ă in m edie cu 25 la
sută salariile tarifare ale IN G IN ER I­
LOR, M A IŞTRILO R, TEH N IC IEN I­
LOR, CADRELOR DE CONDUCERE
T EH N IC A şi cu 15 la sută ale CA­
DRELOR CU ST U D II ECONOM ICE
SU PER IO A R E ŞI CADRELOR DE
C O N D U C E R E E C O N O M IC A DIN A-
GR1 CULTURA.
In scopul stim u lării în m ai m are
m ăsură a luptei pentru creşterea pro­
ducţiei agricole vegetale şi anim ale,
al îndeplinirii planului de livrări şi re­
ducerii costurilor, se introduce în g os­
podăriile ag ricole de sta t şi în alte
unităţi agricole de stat productive (fer­
me, în g răşătorii etc.), sa la riz a rea pro­
porţională cu realizarea şi depăşirea
planului.
Salariu l tarifar se va acorda în în­
treg im e la rea liz a rea planului de pro
d u cţie ; la depăşirea planului se va
acorda — fără nici o plafonare — eite
1 la sută din salariu l ta rifar pentru
fiecare procent de depăşire ; în caz de
iierealizare a planului, salariul tarifar
se va acorda în proporţia realizării a-
ce.-m ia, fără a putea fi m ai mic de 85
la sută din noul salariu tarifar m a­
jorat.
4 pagini 20 bani
10. — S e m a jo re a z ă in m edie cu 15
la sută pentru posturile tehnice şi în
nom ice, salariile tarifare ale cadrelor
a îndeplini co n d iţiile de studii ¦ceru te
de indicator.
11. — începînd cu trim estrul al III-
lea al anului 1960, se m ajorează în
medie cu 50 la sută fondul de prem ie­
re a personalului tehnic-adm inistrativ
din u nităţile econom ice şi a persona­
lului de cercetare din institutele de
cercetări ştiinţifice.
Com itetul de S fa t pentru Problem ele
de M uncă şi S alarii va supune spre
aprobare C onsiliului de M iniştri, pînă
Ia dala de 1 au g u st 1960, co m p lectă-
rile şi precizările la criteriile şi co n ­
diţiile de premiere a personalului teh­
nic-adm inistrativ, rezultate ca necesare
în urm a exp e rim en tă rii în cepîn d din
anul 1959 a acestor criterii.
S e introduce prem ierea cad relor de
cercetare ştiinţifică pentru realizarea
unor lucrări de înaltă calitate, legate
de dezvoltarea econom iei, ştiin ţei şi cul­
turii, lucrări cu eficacitate econom ică
rid icată, precum şi pentru ap licarea în
practică a soluţiilor propuse.
12. — Indem nizaţiile lunare pentru
titluri ştiin ţifice se vor putea acorda
cu începere de la 1 augu st 1960 ca­
drelor de cercetare şi celor din produc­
ţie, cu condiţia ca activitatea (or să
se desfăşoare în , specialitatea pentru
care deţin titlul ştiin ţific şi ca ei să-şi
valorifice la locul de muncă cunoştin­
ţele ştiinţifice.
13. — Salariaţii cărora li se m a­
jorează salariile tarifare pe baza pre­
vederilor prezentei H otărîri beneficia­
ză în continuare de alocaţia de stat
pentru copii şi de celelalte drepturi
care se acordă în funcţie de nivelul
s a la riilo r ta rifa re , ch ia r d acă, •în urm a
m ajorării salariilor, depăşesc plafoane­
le de salarii stabilite prin reg lem entă­
rile în vigoare.
14. — Pentru funcţiile la care, con­
form prevederilor prezentei H otărîri,
se m ajorează salariile, recom pensa
(sp o ru l) de vechim e se m enţine la n i­
velul absolut avut pînă la 1 august
1960 pe baza reglem entării în vigoare.
? ha. grîu. Nefolosirea tuturor forţelor
M iniştrii, conducătorii celorlalte or­
gane centrale, precum şi com itetele
executive ale sfaturilor populare regio­
nale vor lua, împreună cu Comitetul
de S t a t pentru P rob le m ele de M u ncă
şi Salarii, toate m ăsurile necesare
pentru aplicarea în cele mai bune con­
diţiuni a sarcin ilo r ce decurg din H o­
tărîrea de faţă.
Ţinînd seam a de rolul sindicatelor
în perfecţionarea org an izării produc­
ţiei, în introducerea tehnicii noi, în
creşterea nivelului tehnico-profesional
al cadrelor, în organizarea întrecerii
socialiste şi ridicarea continuă a nive­
lului de trai al celor ce m uncesc, Con­
siliul Central al Sindicatelor şi com i­
tetele centrale ale uniunilor sindicate­
lor de ram ură vor sp rijin i m inisterele,
celelalte organe centrale şi com itetele
executive ale Haturile:" populare în a-
plicarea prevederilor din prezenta Ho-
tărîre.
Comitetele regionale, raionale şi o-
răşeneşti de partid vor controla înde­
plinirea sa rcin ilo r ce d ecu rg din pre­
zenta H otârire privind în cad rarea în
posturi de cond ucere, tehnice şi eco n o­
mice a cad relor cu studii, folosirea mai
judicioasă a cadrelor tehnice şi econo­
m ice şi aplicarea întocm ai a m ăsurilor
de îm b u n ă tă ţire a s a la riz ă rii în vede­
rea creşterii nivelului tehnic şi o rg a n i­
zatoric al întreprinderilor, obţinerii linei
producţii de c a lita te su perioară şi eu
.maximum de eficienţă econom ică. .
CO M ITETU L CENTRAL AL PAR­
TID U LU I M U N C ITO RESC ROM ÎN Şl
CO N SILIU L DE M IN IŞTRI AL RE­
P U B LIC II PO PU LA RE ROM ÎN E ÎŞI
E X P R IM A C O N V IN G ER EA CĂ IN G I­
N ERII, M A IŞTRII. TEH N IC IEN II, CA­
D RELE ECO N O M ICE, DE PR O IEC ­
TARE Ş l CERCETĂ TO RII ŞT IIN Ţ I­
FICI VOR DEPU N E O MUNCA Şl
MAI SU SŢ IN U T A . ÎM PR EU N A CU
FOŢI OAM ENI] M UN CII, PEN TRU
IN TRO DU CEREA PROGRESULUI
TEH N IC IN E C O N O M IE ,. D E Z V O L ­
TAREA PRO D U C ŢIEI, CREŞTEREA
PRO D U C TIVITĂ ŢI! M UN CI! ŞI R E ­
DUCEREA CH ELTU IELILO R MATE­
RIA LE DE PR O D U C ŢIE - BAZA
Si'G U RĂ A R ID IC Ă R II N ECO N TEN I­
TE A N IV E L U L U I D E TRA I M A TE­
RIAL ŞI CU LTU RA L AL ÎN TR EG U ­
LUI PO PO R M UN CITOR.
H o tărîrea este. se m n a tă de tovarăşu l
OH. G H EO RG H IU-DE.1. prim -secretar
al Com itetului Central al Partidului
M uncitoresc Rom în, şi de tovarăşul
GHIVU STO IC A , preşedintele Consi­
liului de M iniştri al Republicii Popu­
lare Romîne.
inovatorilor
Din iniţiativa Consiliului sindical re­
gional, Ieri a avut loc la Deva o con­
sfătuire pentru analizarea rezultatelor
obţinute de întreprind erile din regiune
în munca de inovaţii şi raţionalizări,
pe primul sem estru al acestui an.
Din referatul prezentat la consfătui­
re, a reieşit că în primul sem estru al
anului, în întreprinderile din regiune
au fost în re g istra te un num ăr de
1.743 propuneri de inovaţii şi raţiona­ Iu lia n Isp a s este p r im -to p ito r la cu p to ru l nr. 1 al oţelăriei
lizări, din care au fost ap licate 1.007 M a rtin nr. 2 d in C.S. H u n ed o a ra. O o n ă u cîn d cu p ric e p e r e
şl care au adus economii post calcu­ echipa, reu şeşte să elaboreze în fieca re zi în sem n a te ca n ti­
late pe prim ele 6 luni de peste tă ţi de oţel p este plan.
16.210.000 lei.
Cele mai bune rezultate au fost ob­
ţinute de U .M . Gugir, care a primit
„D rapelul de în trep rin d ere fru n ta şă pe
regiune in m unca de inovaţii“, C. S.
H uned oara, F a b r ic a ?VKvitoJ O răştie,
l.G .S. Hunedoara, uzina „V ictoria“-6 ă -
lan şi altele.
In cuvîntul lor, participanţii, ino­
v atori fru n ta şi, resp o n sab ili de. cab in ete
tehnice, activişti sindicali, au făcut pro­
puneri valoroase pentru rid icarea la
un grad mai în alt a m işcării de ino­
vaţii în regiune.
Nici i i bob risipit Iii nonapecoită
Au terminat secerişul Rămaşi în urmă
De îndată ce griul de pe cele 21 iulie, colectiviştii de aici au G osp od ăriile a g ric o le co lectiv e de pe
180 ha. a dat în pîrgă, colecti­ recoltat griul de pe o suprafaţă raza comunei Mărtiineşti, raionul O-
viştii din Bobîlna, raionul Orăş­ de 160 ha. In cursul zilei de ieri, râştie, au cultivat grîu pe suprafeţe
tie, avînd la dispoziţie şi o com­ ei au terminat de secerat şi res­ întinse. Secerişu l griului a început şi
bină de la S.M.T., au început aici. Ritm ul in care se desfăşoară re­
secerişul. Pînă în seara zilei de tul de 20 ha. coltatul este însă m ult prea lent. La
M ărtineşti, de pildă, unde se lucrează
M uncă rodnică la Şea Ieşti de vreo săptăm înă m anual şi cu 2 se-
cerăto ri de la S .M .T ., din cele 121 ha.
La G.A.G. „30 Decembrie“ din păioaselor se face manual. Cul­ însăm înţate cu grîu au tost secerate
Şeuleşti, recoltatul păioaselor se tivat în bune condiţiuni, griul numai 80 ha.
află în toi. Colectiviştii, mobili­ colectiviştilor din Şeuleşti va da
zaţi de către organizaţia de bază o producţie de peste 1.600 kg. O situaţie asem ăn ăto are există şi la
au recoltat pînă în prezent peste la hectar. G.A.G. din Jeled in ţi, unde, secerindu-se
50 ha. din cele 102 ha. cultivate m anua! şi cu o secerătoare, s-au sece­
cu cereale păioase. Recoltatul M.PADUREAN rat num ai 90 ha. din 240 cîte sin t cu l­
tivate cu grîu.
corespondent
întovărăşiţi]' din T ăm ăşasa, secerînd
numai m anual, au recoliat griul de pe
o su p ra fa ţă de 60 ha. dt'n totalu l de
Cu forţe proprii 120 ha.
D oar la G-A.C. Turrnaş, colectiviştii
Folosind numai forţele exis­ Hăşdat speră să termine în scurt au term inat recoliarea griului.
tente în gospodărie, colectiviştii timp seceratul griului ce le-a
din Hăşdat au secerat pînă a- mai rămas. După aprecierile fă­ Secerişul trebuie să
cum 45 ha. din totalul de 80 ha. cute, ei vor obţine aproximativ fie intensificat
cîte au fost însămînţate cu grîu.
Muncind intens, colectiviştii din 1.800 kg. grîu la ha. Zilele acestea, secerişul a început în
m u lte din g o sp o d ă riile co le ctiv e din
In două zile raionul H aţeg. C olectiviştii din Ruşi
au recoliat păioasele de pe 30 ha., cei
din B erthelot de pe 20 ha., iar cei din
Nălaţi, Reia, Toteşti şi P iclişa au re­
Griul colectiviştilor din raio­ recoltatul a început abia în ziua coltat 90 ha, griu.
nul Haţeg a dat în pîrgă ceva de 19 iulie. In numai două zile,
mai tirziu decît.în alte raioane aici s-au secerai manual 25 ha. Cu toate acestea, în cam pania de
ale regiunii. De aceea, la gos­ cultivate cu grîu. se ce riş nu sin t fo lo site to a te forţele
podăria colectivă din Haţeg, de ca re ' dispun g ospod ăriile colective,
şi nu e folosit in în tregim e timpul
prielnic de lucru. Aşa se face că gos­
podării co lectiv e cum sin t cele din
Plopi, Fărcăd in, Boita şi altele, ab ;a
ieri au început secerişu l, iar Ia B retea
Strei, deşi se lucrează cu secerătoarea,
iii două zile au fost recoltate abia 10
in cam pania de seceriş este dovedită
Necazul colectiviştilor
printre altele şi prin aceea că din 2.364
ha. însăm înţate cu păioase în cele 29
G.A.C., pînă în seara zilei de 20 iu­
din Bejan 3A A A A A A A A .A A A - lie nu fuseseră recoltate declt 519 ha.,
iar la în to v ărăşirile ag rico le din 2.192
ha. a fo st se c e ra t g riu l doar de pe
320 ha.
Harnicii colectivişti din Be­ nu pot să înceapă treierişul.
C onsiliile de conducere ale G.A.C.
jan au avut in ultima vreme De ce ? Pentru că tractoris­ şî com itetele întovărăşirilor, sub îndriţ-
numai bucurii. Au terminat tul Ioan Popa care trebuia să rtiarea o rg an izaţiilor de partid, trebuie
intr-un timp record secerişul lucreze cu batoza la gospodă­ să dovedească mai m ultă preocupare
griului de pe toate cele 61 ha. ria colectivă, din Bejan, a lă­ în m obilizarea tuturor colectiv iştilor şi
în tovărăşiţilo r la seceriş avînd in ve­
cîte au fost cultivate cu a- sat totul baltă şi a plecat.
dere că orice zi bună de lucru, neto-
ceastă plantă, au amenajat c Unde a plecat, colectiviştii nu
losită din plin, aduce pagube în sem ­
arie model, au transportat ştiu. Sîntem informaţi însă nate.
aici şi au aşezat în stoguri din sursă sigură că este ple­
mare parte din griul recoltat cat tocmai, la Abucea, acasă.
etc. Are omul treburi mai impor­
Mai mult, cu aproape 10 tante 1 Puţin îi pasă lui că
batoza stă, că membrii aces­
zile în urmă, S.M.T. Dobra tei gospodării pierd zile în­
le-a trimis o batoză cu care tregi, prielnice de lucru.
să poată treiera intr-un timp
scurt tot griul care, după e- Credem că este cazul ca to­
valuările făcute, va da în varăşii din conducerea S.M.T.
medie aproape 2 .0 0 0 kg. la Dobra să ia măsuri împotri­
ha. După cit se vede, numai va unor asemenea atitudini şi
prilejuri de bucurii. să tragă la răspundere pe
cei care nu se achită conştiin­
Au însă oamenii de aici şi cios de sarcinile încredinţate.
un mare necaz. Deşi le-a
sosit batoza de atîta vreme,
¦ •V' V'V-vA/\ 'VXnXV'V'“'
Âu recoltat griul
de pe ultimele
hectare
Membrii întovărăşirii agricole
din salul Brănişca, raionul Ilia,
au terminat de recoltat, în ziua
de 20 iulie, griul de pe ultimele
hectare din cele 130 cultivate
cu griu şi 6 cu orz.
In dorinţa de a nu pierde nici
un bob din noua recoltă, la aria
din marginea satului s-a început
imediat treierişul.
Fruntaşi în munca de recolta­
re sînt comuniştii Roman Olaru,
Augustin Iancu, Petru Moţ şi
alţii. Aceştia, pe lîngă faptul că
au muncit din zori şi pînă noap­
tea la strînsul recoltei, au mo­
bilizat şi pe ceilalţi întovărăşiţi
la seceriş.
U tem istu l P etru M işcoi, deşi tin ă r, este u n u l din cei m a i buni
frezori, de la A telierele ce n tra le din G urabarza. D ornic de a -şi
com plecta stu d iile teoretice, el u rm ea ză şcoala m edie serală.
In c liş e u : T în ă ru l P etru M işcoi, tre zin d o m a triţă p e n tru
c o n fe c ţio n a t cirlige de tr a c ţiu n e la va g o n e ţii de m in ă .