Page 78 - 1960-07

Pag. 2
C r lf ă p e n t r u c a l i t a t e a Scade consumul
c e lo r ®e s o lic ita
p rim ire a in p artid
în ultima perioada, organiza­
ţiile de partid din Valea Jiului
şi-au întărit mult nodurile prin
primirea de candidaţi şi noi
membri de partid. Numai în a-
cest an au fost primiţi peste 600
candidaţi de partid din rînduf
celor mai buni, mai înaintaţi oa­
meni ai muncii, care au dove­
dit prin activitatea desfăşurată
că sînt devotaţi cauzei partidu­
lui, holărîţi să lupte în primele
rînduri pentru victoria deplină
a socialismului în patria noastră.
Călăuzindu-se după indicaţiile
date de conducerea partidului la
primirea în partid, organizaţi­
ile de partid din raionul Petro­
şani acordă cea itiai mare aten­
ţie calităţilor politice, profesio­
nale şi morale ale celor ce so­
licită primirea în partid.
Printre organizaţiile de partid
care au muncit bine, cu simţ de
răspundere, se numără şi cele de
la minele Aninoasa şi Petrila.
La mina Aninoasa au fost pri­
miţi în rîndul membrilor de par­
tid oameni de nădejde ca mine­
rul Vasile Mănăilă, tehnicianul
Ioan Mărincan, ing. Dan Cocota
şi mulţi alţii, care se găsesc în
fruntea luptei pentru traducerea
în viaţă a hotărîrilor partidului.
In acest an. organizaţia de
bază nr. 1 de Ia mina Aninoasa
a primit 16 candidaţi, toţi mun­
citori care lucrează direct în
producţie, printre care se gă­
sesc tovarăşii Alexandru Dobre,
Crăciun Cosma şi alţi mineri
fruntaşi în producţie. Întărirea
rîndurilor organizaţiei de bază
a avut influenţă pozitivă asu­
pra întregii munci desfăşurate
în cadrul sectorului.
Membrii şi candidaţii de par­
tid au mobilizat întreaga masă
de oameni ai muncii Ia îndepli­
nirea şi depăşirea sarcinilor de
plan, la înfăptuirea angajamen­
telor luate în întrecerea socia­
listă.
Pînă în prezent, colectivul
sectorului I a reuşit să-şi depă­
şească angajamentul cu privire
la realizarea de economii la
preţul de cost cu peste 40.000
Iei, realizînd totodată randa­
mentul cel mai ridicat pe ex­
ploatare.
In general, la toate organi­
zaţiile de partid din Valea Jiu­
lui a crescut exigenţa faţă de
calităţile politice, profesionale şi
morale ale celor care doresc să
intre în partid. Nu de mult, a-
dunarea generală a organizaţiei
de bază de partid din sectorul 1
al minei Petrila a hotărît pre­
lungirea stagiului de candidat
ai tov. Mihai Roliozneanu, pen­
tru că n-a folosit în măsură su­
Studenţi la practica
După sesiunea de exam ene, care a
fost un prilej de verificare a cunoş­
tinţelor teoretice asimilate in decursul .
unui an şcolar, studenţii Institutului
de m ine „Gh. Gheorghiu-Dej" din P e­
troşani ist efectu ea ză practica in pro-
duefie.
P este 50 de studenţi din anii III şi
IV , din secţiile m ineri şi electrom eca­
nici, sini in practică la exploatarea
m inieră Barza. Aici, studenţii işi ve­
rifică in practică, la şcoala producţiei,
cunoştinţele teoretice.
Cursul de exploatare a zăcămintelor
de m inereuri, unul dintre cele mai in­
teresante cursuri prin varietatea posi­
bilităţilor şi m etodelor ce le oferă, îşi
găseşte elucidarea pentru studenţii
practicanţi aici, la locul de m uncă. Stu­
denţii urm ăresc cu atenţie procesul de
producţie, discută, pun întrebări pen­
tru a clarifica cit m ai bine problem ele
multiple ce le ridică exploatarea zăcă­
m intelor.
Interesul deosebit al studenţilor pen­
tru problem ele practicii in producţie
se m anifestă şi prin discuţiile aprin­
se ce se poartă în orele libere, fie la
m asă, la plim bare sau in dorm itoare.
Fiecare a invăţat ceva, s-a edificat asu­
pra unui proces tehnologic, a văzut
cum se efectuează, a contribuit şi el
prin m uncă la îndeplinirea lui.
Cunoştinţele teoretice asimilate de
către studenţi la cursul de preparare
se fixează m ai bine acum , in prac­
tică, unde pot urm ări circuitele tehno­
logice de la anlezdrobire, flotaţie,
ştampare, decantare ele.
D e a sem en ea , un viu in teres îl m a ­
nifestă studenţii practicanţi de la IM .
Barza faţă de m etodele de înaintare
in steril, de am plasare a găurilor de
puşcare, metode ce sînt deosebite de
cele aplicate la cărbune. M inerii, teh­
nicienii şi inginerii d e la Barza îm ­
părtăşesc cu drag din experienţa lor,
viitorilor in g in eri: P^este iot, la ţoale
ficientă perioada stagiului de
candidatură în vederea însuşirii
calităţilor cerute unui membru
de partid.
In cadrul adunării generale,
au luat cuvîntul 10 tovarăşi.
Toţi au apreciat că tov. Rohoz-
neanu este un miner care în
cîmpul muncii îşi face datoria
în mod conştiincios însă acest
lucru nu este suficient spre a-i
acorda titlul de membru de par­
tid. Tov. Roliozneanu a neglijat
ridicarea nivelului său politic şî
ideologic, la învăţămîntul de
partid a participat doar de trei
ori în cursul anului, la adună­
rile generale a dat dovadă de
pasivitate. Avînd în vedere fap­
tul că nu este îndeajuns de pre­
gătit spre a deveni, membru de
partid, adunarea generală a ho­
tărît în mod just prelungirea
stagiului cu 6 luni.
Paralel cu creşterea exigenţei
faţă de calitatea celor care so-
iicită primirea în partid, a spo­
rit şi grija pentru educarea can­
didaţilor şi noilor membri de
partid. Aceştia sînt încadraţi în
învăţămîntul de partid, Ii se în­
credinţează sarcini concrete şi
sînt ajutaţi şi controlaţi în du­
cerea lor la îndeplinire. Cei mai
buni comunişti au sarcina de a
se ocupa de 1-2 candidaţi de par­
tid, în adunările generale ale or­
ganizaţiilor de bază se anali­
zează activitatea candidaţilor, li
se arată lipsurile, ceea ce con­
tribuie la educarea lor partinică.
In raionul Petroşani, există
toate condiţiile pentru ca mun­
ca de primire în partid să se
ridice la un nivel şi mai înalt.
Aici lucrează mulţi oameni care
prin fapte dovedesc ataşamen­
tul lor faţă de partid, sînt
demni de a purta titlul de mem­
bru de partid. Cu aceştia tre­
buie intensificată munca politi­
că şi organizatorică, pentru a
primi în partid — aşa cum se
arată în Raportul tovarăşului
Gh. Gheorghiu-Dej la cel de-al
Ul-lea Congres al P.M.R. — pe
cei mai buni dintre cei mai buni
oameni ai muncii care se dove­
desc demni de înaltul titlu de
comunist.
Acordînd şi în viitor toată a-
tenţia calităţii celor care cer
primirea în partid, muncind cu
tot simţul de răspundere pentru
întărirea rîndurilor organizaţii­
lor de partid, în Valea Jiului se
vor obţine cu siguranţă succese
tot mai de seamă în traducerea
în viaţă a măreţelor sarcini tra­
sate de Congresul al IlI-Iea al
partidului nostru.
I. PAUL
secto a rele, studenţii sinii prim iţi cu
căldură tovărăşească, sini ajutaţi să-şi
îmbogăţească cunoştinţele practice.
Zilele petrecute de studenţi in m ijlo­
cul m inerilor d e la I.M . B arza, sint
zile pline d e învăţătură. Ei nu vor
uita niciodată ajutorul ce il p rim esc
aici din partea m uncitorilor pentru
desăvirşirea calificării lor profesionale.
A cest lu cru ii va m obiliza şi m ai m ult
pe viitorii ingineri să studieze cu sirg
pentru a deveni cadre tehnice capa­
bile să conducă, procese de producţie
dintre cele m ai com plicate şi m ai im ­
portante.
S. RADULESCU
corespondent
Succesele turnătorilor
Luptînd pentru traducerea în
v;aţă a prevederilor Congresu­
lui al 111-lea al- partidului nos­
tru, colectivul sectorului turnăto­
rii de la G.S. Hunedoara des­
făşoară larg întrecerea socialis­
tă. Conducerea sectorului îm­
preună cu comitetele sindicale
din secţii, sub îndrumarea per­
manentă a organizaţiilor de par­
tid, sprijină din plin colectivul
de turnători în realizarea pla­
nului lunar de producţie, în ob­
ţinerea de economii şi reducerea
rebutului sub procentul admis.
In consecinţă, planul de pro­
ducţie pe sector a fost depăşit în
primul semestru al anului cu cir­
ca 15 la sută, iar rebutul a fost
redus cu mult faţă de admis.
Ca sector fruntaş în obţinerea
de economii şi realizarea planu­
lui de producţie s-a clasat turnă­
D R U M lll ¦SpCIAîrŞMUf-Ul
httîWsaes^ă^mL^ iwi^arorr-'v:xtva+vut^A"^âc^^'®e*sEca^ aBcaangtfaanaa^fMKH^
COCS
Timp de mai multe luni, la
furnalele Combinatului siderur­
gic- din Hunedoara s-au făcut
încercări pentru folosirea gazu­
lui metan care înlocuieşte în
bună parte cocsul la elaborarea
fontei. După terminarea experi­
mentărilor, în cursul cărora s-a
verificat în practică, o instalaţie
proiectată şi construită în ţara
noastră şi s-au adus diferite mo­
dificări instalaţiilor de preîncăl-
zire a aerului introdus în fur­
nal, s-a trecut la utilizarea cu­
rentă a acestui valoros combus­
tibil. Rezultatele obţinute arată
că prin introducerea gazului
metan se asigură o funcţionare
uniformă a agregatelor, iar con­
sumul specific de cocs scade
pînă la peste 100 kg. pe tona
de fontă elaborată. Totodată, in­
dicele de utilizare a furnalelor
şi productivitatea au sporit sim­
ţitor.
Pentru a îndeplini sarcina
trasată de cel de-al III-lea Con­
gres al P.M.R., care a indicat
reducera consumului de cocs
prin extinderea folosirii gazului
metan în furnale, siderurgiştii
fac în prezent pregătiri intense.
Astfel, în curînd se va trece la
folosirea gazului metan în fur­
nalele de la Gălan. De asemenea,
noile furnale care se află în con­
strucţie la Hunedoara şi cele de
la Reşiţa sînt prevăzute cu in­
stalaţii speciale necesare utiliză­
rii acestui combustibil.
-o -
Sporesc producţia
de laminate
Colectivul de m uncitori, ingineri şi
tehnicieni de la secţia blum ing 1.000
mm. a Com binatului siderurgic Hune­
doara, intensificind întrecerea socialis­
tă, obţin zi de zi rezultate de seam ă
în sporirea producţiei de lam inate.
N um ai în p erio ad a de la 1 la 18
iulie a.c,, acest colectiv a lam inat cu
3.398 tone blum uri mai mult decît pre­
vedeau sarcinile de plan. O bţinerea a-
cestor rezultate se datoreşte folosirii
cu p ricep ere a în tre g ii ca p a c ită ţi de
producţie, m ăririi vitezei de lam inare,
sporirii indicelui de utilizare, precum
şi îm bunătăţirii încălzirii lingourilor la
tem peraturile optime.
P rin tre cei care au m uncit m ai bine
se - număr,ă ^.tovarăşii Ilie. V isirjn ,. m a-
nevrant. Constantin Vlădoianu, m aca-
ragist, V a sile ’ M oise, electrician, ing.
Ilie M arcu, tehnolog, Viorel Neag,
m anevrant, Florian B olea, şef de echi­
pă la cuptoare şi alţii.
Vacanţă plăcută şi folositoare
Utemiştii din tabără
în excursie
Colectivul de conducere al ta­
berei regionale de instruire a
cadrelor U.T.M. din şcoli, care
funcţionează la Haţeg, a orga­
nizat pentru utemişti o excusie
de 4 zile în masivul Retezat.
In cursul excursiei, elevii,
străbătînd potecile munţilor Pă­
puşa, Peleaga, Retezat şi ad-
mirînd frumuseţea lacurilor de
munte Galeşul, Bucura şi alte-
le, şi-au verificat şi îmbogăţit
cunoştinţele de geografie şi de
ştiinţe naturale. De asemenea,
excursia a constituit un minu­
nat prilej de recreere.
M1RCEA GOLCEA
corespondent
Muncă şi destindere
Pionierii şi şcolarii aflaţi în
tabăra regională „Casa de co­
pii“ din Baia de Criş, raionul
Brad, şi-au petrecut vacanţa în
chip plăcut şi folositor. Ei au
prestat aproape 240 ore de mun­
că voluntară la gospodăriile a-
gricole colective din Baia de
Criş şi Lunca, ajutlnd la plivi-
tul culturilor şi la săpatul gro­
pilor pentru siloz.
toria de fontă, care a realizai
planul de producţie în proporţie
de 120,56 la sută şi a sporit pro­
ductivitatea muncii pe cap de
muncitor la 117,78 kg. piese tur­
nate. Turnătorii acestui sector au
dat o atenţie deosebită şi calită­
ţii pieselor turnate. In acest sens
au făcut propuneri conducerii
sectorului în ce priveşte asigu­
rarea din timp cu materialele
necesare. Avînd condiţii optime
de lucru, ei au redus rebutul în
semestrul I la zero.
Rezultate frumoase a obţinut
şi colectivul turnătoriei de oţel.
Datorită preocupării permanente
a conducerii sectorului privind a-
provizionarea turnătorilor cu ce­
le necesare şi organizării locu­
rilor de muncă, planul de pro­
ducţie în primul semestru a fost
depăşit cu 124,32 tone piese tur­
i p tfiil
Z i de zi. de la cocseria C o m b in a tu lu i sid eru rg ic din H u n e­
doara, fucrnaliştii p rim esc în se m n a te c a n tită ţi de cocs m e ­
ta lu r g ic .
In clişeu: T u r n u l d e s t i n g e r e a c o c s u lu i, d e la u z in a
cocsochim ică.
Putem redwe©
consumul de exploziv
In primele cinci luni de acti­
vitate din acest an echipa noa­
stră a depăşit consumul specific
de exploziv. In acelaşi timp, u-
nele echipe din sectorul nostru,
printr-o bună organizare a mun­
cii, au reuşit să economisească
însemnate cantităţi de exploziv,
să lucreze cu randamente spo­
rite şi să extragă însemnate
cantităţi de minereu peste plan.
Aşa de pildă, echipele conduse
de tovarăşii Miron Iuga, Ioan
Igreţiu, Ioan Avram şi alţii,
realizează lunar economii de ex­
ploziv şi extrag minereu de ca­
litate superioară. •
Dornici de a traduce în faple
sarcinile trasate de cel de-al
III-lea Congres al partidului,
noi am analizat posibilităţile de
care dispunem şi am ajuns la
concluzia că printr-o mai bună
organizare a muncii, prin apli-
carea metodelor înaintate de iu-
cru şi prin respectarea mono-
grabc.e,. de puşcare. vom„ p,u,,tea
reduce consumul specific de ex-
De asemenea, au prestat un
număr de aproape 1 .0 0 0 ore de
muncă voluntară la construirea
unui nou local în curtea casei
de copii.
Cei mai mici nu s-au lăsat
nici ei mai prejos. Ei au cules
plante medicinale şi au îngri­
jit florile din curtea taberei.
Printre cei ce s-au evidenţiat
în mod deosebit în aceste ac­
ţiuni patriotice sînt pionierii
Nicolae Moldovan, Vladimir
Giurgiu, Gheorghe Moldovan şi
u__t_e__m__işt_ii Viorel Lăscău, secre-
tarul organizaţiei de bază, ioan
Bebeşelea. Aurel Stricat, Nico-
lae Rib, Constantin ipate, Ghe­
orghe Dane şi alţii.
In timpul şederii lor în ta­
bără, elevii, au participat la in­
teresante excursii făcute în îm­
prejurimi, au organizat între­
ceri sportive, au vizionat filme
şi diafilme adecvate vîrstei lor,
au mers în grupuri organizate
la ştrand, au învăţat cîntece şi
dansuri.
La încheierea programului de
tabără, pionierii şi şcolarii au
plecat într-o excursie cu o du­
rată de o Iurta, timp în care
vor vizita numeroase localităţi
pitoreşti, din ţară.
E. CRÂC1UNESCU
corespondent 168 p a g .,+ , o planşă în afara textu­
nate de bună calitate, obţinîn-
du-se şi importante economii la
preţul de cost.
Şi colectivul turnătoriei de tu­
buri a obţinut succese în mun­
că. Trecui(i peste greutăţile ivite,
avînd sprijinul tehnicienilor şi
desfăşurînd larg întrecerea între
echipe, turnătorii de tuburi şi-au
depăşit planul de producţie pe
semestrul' I cu 276,481 tone tu­
buri montate, reducînd totodată
rebutul cu 1,50 procente faţă de
admis.
In fruntea întrecerii la ’turnă­
toria de. fontă s-a situat echipa
condusă de comunistul Nicolae
Mytusiss. De la turnătoria de
oţel se evidenţiază echipa con­
dusă de Tosif Aruncuteanu, iar
de la turnătoria de tuburi cea
condusă de Ioan Harapciuc.
I. DUAAITRU
..............ş.’.mW.MŞB'm.H'.VHO.m.T.Wss"........... ..
' ţ , -i, ţXi» ' S.,.:5ş.-'..¦.v.SVsj 55$ ssK' g -iî
MMHHV
ploziv, vom putea obţine randa­
mente sporite şi astfel vom ex­
trage tot mai mult minereu
peste sarcinile de plan.
Printr-o burare mai bună a
găurilor de puşcare putem eco­
nomisi cel puţin un patron la
fiecare gaură. Lucrînd în acest
fel, noi am reuşit în ultimul
timp să ne încadrăm în consu­
murile specifice planificate şi să
economisim 1 kg. de exploziv.
Putem însă reduce şi mai mult
consumul de exploziv. Pentru
aceasta, este necesar ca condu­
cerea întreprinderii noastre să
ia unele măsuri pentru elimina­
rea deficienţelor existente în ce
priveşte asigurarea echipelor cu
exploziv de calitate corespunză­
toare pentru fiecare loc de mun­
că. Aşa, de exemplu, în cursul
lunii iunie, la-echipa noastră şi
la majoritatea echipelor din sec-
lor, a lipsit dinamita mai mult
de două decade. Acest lucru a
făcui să puşcăm cu astralită,
ccoanrse(Jacjrneţăuncoenfseucmt umrailie
muiţ m a j m a r j ca ţn cazul puş­
cării cu dinamită.
Dacă aceste neajunsuri vor fi
înlăturate, atunci în mod sigur
vom recupera pierderile înregis­
trate în semestrul I, iar pînă la
sfîrşitul anului vom economisi
însemnate cantităţi de exploziv.
IOAN VASIU
prim -m iner Ia sectorul
„Ilie Fintilie"
I. M. Barza
cărţi apărute
K A RL M A R X : Războiul civil din F ra n ­
ţa (reeditare)
(„Biblioteca m arxist-leninistă“)
90 pag. — i ,40 lei
I. F . IVA.Ş1N : C o n trib u ţii la istoria
politicii externe a U .R .S .S .
4-528 pag. XVI pag. text introduc­
tiv — 13,30 (ei.
GH. CON STA N TIN ESCU , E. N EGREA-
NU şi a l ţ i i : A m pelografia Republicii
Populare Roinîne, voi. III
— Soiurile raionate (1-2)
092 pag. + ’ 37 planşe şi num eroa­
se tabele — 49,50 lei pergam oid
®* • Studii şi cercetări — Ş tiin ­
ţe tehnice 1-2, tom V II — 1900
lui 6 lei
LA
: D inspre colinele îm p ă d u rite
f ale C iulului adie u n v în t
ţ răcoros spre întinsa Va-
l le a M u reşu lu i. în fio r a ­
ţi te , la n u r ile n e s f î r ş i t e a le
(. c o l e c tiv iş tilo r s e le a g ă n ă s u b
l greutatea spicului pîrguit. Soa-
[ rele n u -şi trim isese încă su-
t liţele pe boltă cînd pe uliţele
l G ecagiului începu forfota. Oa-
t m en ii ieşeau din curţi, îşi
[¦ s t r i g a u v e c in ii şi p o r n e a u g r ă -
L biţi spre cim p.
I Ora 6 d im in ea ţa i-a găsit
[_ p e c o le c tiv iş tii d in G e o a g iu în
L m ijlo cu l holdelor aurii.
Tarlaua de care răspunde
f brigada l-a condusă de can-
j- ă id a tu l d e p a r t i d Io a n C în d e a ,
se în tin d e de o p a rte şi de
[ a lta a M ureşului. D in ceie 320
[ ha. cu grîu cîte are colectiva,
i 96 ha. îi re v in brig ă zii lui C în-
t- d e a . U n d e m a i p u i c ă m a i a re
L în grija sa zeci de hectare cu
\ porum b, sfe c lă , tu tu n , vie şi
(• a lte le . D a r b r ig a d a lu i C in d e a
¦ e brigadă fru n ta şă şi n-a ră-
l m as cu nici una din lucrări
l ’Jy__I i__/v.J \ __Tu
Nr. 1735
WWNA
S a rcin ile celui d e -a l III-le a C ongres al P .M .R. p riv in d m a i'
'. b u n a g o s p o d ă r ir e a m a t e r i a l e l o r p e ş a n tie r e ş i r e d u c e r e a co n -'-
¦s u m u l u i s p e c i f i c d e f i e r b e t o n ş i c h e r e s te a , a u m o b iliz a t şi e - ;
) ch íp ele de co n stru cto ri ai n o u lu i oraş m u n cito resc C ălan. C u ,
{ p rileju l analizării rezu lta telo r o b ţin u te în cinstea C ongresului, ‘
¦m a jo rita tea echipelor şi-a u luat a n g a ja m en te sproite in in tre- ?
} cerea socialistă. Succesele o b ţin u te dovedesc că a n g a jam entele >
I luate vor deveni fa p te. L
> Ia tă ce n e -a u re la ta t cîţiva co n stru cto ri de pe acest, şa n tier ?
Z despre m u n ca şi re zu lta tele' lor. !>
ww>yv
Lucrăm fără deşeuri
Congresul partidului ne-a tra­ losim. Din ele. confecţionăm ar­
sat sarcina de a reduce consu­ mătura pentru boiandrugi şi
mul de fier-beton cu cel puţin plăci pentru canal.
20 la sută, Despre acest lucru
am discutat cu tovarăşii din e- Ca să putem -folosi aceste ca­
chipa ce o conduc. Şi angaja­ pele de fier-beton cit mai raţio­
mentul nostru a fost să lucrăm nal, noi le sortăm după dimen­
fără deşeuri la confecţionarea siuni, în fiecare zi după termi­
fierului beton pentru armătura narea orelor de lucru. Mergind
blocurilor. Acest lucru am reu­ pe linia reducerii consumului de
şit să-l facem. fier-beton, noi am reuşit să re­
cuperăm circa 3.000 kg. fier-
In primul rînd, noi dăm o beton, care era aruncat lingă a-
mare atenţie sortării materialu­ telier de echipele ce lucraseră
lui după dimensiuni. Cînd în­ mai înainte, considerat de.unii
cepem confecţionarea armături­ ca nerecuperabil.
lor, mai întîi lucrăm cu dimen­
siunile mari şi apoi cu cele mici. Astăzi echipa ce- o conduc,
Desigur că în timpul tăierii fie­ datorită grijii ce o acordă re­
rului beton la dimensiunile ce­ ducerii consumului de fier-beton,
rute, din capete cad bucăţi de lucrează fără deşeuri.
dimensiuni mai mici. Acestea,
pentru unele echipe, sînt consi­ MARIN CIUNGULESCU
derate fier vechi. Noi însă le fo­
şeful unei echipe de fierari-
betonişti
O economie de 7.000 lei
Sarcini mari revin şi echipe­ cru ne-a frămîntat pe noi toţi
lor de dulgheri de pe şantierele cei din echipa de dulgheri. Ne­
de construcţii. Aşa cum prevede am gîndit să prelungim cît
Rapoiiul prezentat de tovarăşul mai mult viaţa schelelor. Solu­
Gh. Gheorghiu-Dej la cel de-al ţia nu a întîrziat să vină. Ast­
III-lea Congres al P.M.R., con­ fel, ani trecut la folosirea sche­
sumul de cherestea trebuie să lei formată din panouri. Monta­
scadă pînă în 1965 cu 40 la su­ rea de la un bloc la altul se
tă. Deşi marc, această, sarcină face prin demontarea contravîn-
este realizabilă, deoarece la ba­ turilor şi podinii. Stîlpii sînt fi­
za ei stau calcule bine întocmi­ xaţi cu scoabe. Bineînţeles, că
te, experienţa cîştigată pînă a- montarea şi demontarea stîlpilor
cum. o facem :u multă grijă (cu frîn-
ghii) pentru a nu deteriora che­
'Şi ¦pe şantierul noului oraş resteaua. In felul acesta am reu­
muncitoresc din Călan, în ulti­ şit să folosim o schelă de patru
mul ii mp, datorită eforturilor şi şi chiar de mai multe ori. Noi
a preocupărilor de fiecare zi, e- am folosit schele demonfabile la
chipele de dulgheri au reuşit să tencuirea a 11 blocuri. Do re­
realizeze însemnate economii da marcat este şi faptul ca în luna
material lemnos. iunie noi nu am scos din ma­
gazie nici un cui şi nici o scoa­
Noi, de pildă,' (o echipă de 9 bă. Toate acestea ne-au permis
că kă economisim, cjrea 7.000
oameni) lucrăm la montarea lei.
schelelor exterioare la blocuri. AUGUSTIN 1NDRECAN
Aşa cum prevăd normele în vi­ dulgher
goare, o schelă trebuie să fie
folosită la 3 blocuri. Acest lu­
mic; în
au fost
Economii de materiale rea lizează şî alte echipe de pe şan­
tierul oraşului muncitoresc Că Ian. Rău este că economiile nu
se urmăresc operativ pe fiecare echipă în parte. Acest lucru se
întîmpiă din cauză că pe şantierul oraşului nou Călan nu s-a
introdus încă (deşi este necesar) fişa limită de materiale. Astfel,
echipele nu cunosc întotdeauna consumul specific planificat şi
cel realizat.
Este necesar ca în cel mai scurt timp să se ia măsuri co­
respunzătoare pentru introducerea fişei limită de materiale, lu­
cru ce va stimula iniţiativa oamenilor în lupta pentru reali-
zarea de economii.
Investiţie fără eficienţă
Pentru a asigura furnalelor Trecînd insă peste faptul că
din Călan minereu de bună ca­ însăşi construcţia silozului a a-
litate, la întreprinderea minie­ vansat greoi, instalaţia se do­
ră Teliuc s-a hotărît acum doi vedeşte a fi de prisos. Ea n-a
ani să se construiască un siloz lucrat mai mult de o lună. De
de minereu, dotat cu un conca- ce ? Pentru că practic nu poa­
sor şi un ciur. Provenienţa fon­
durilor necesare acestei cons­ te fi folosită. Soluţia tehnică
trucţii _ peste 80.000 lei — ne
este arătată chiar de numele nu este cea mai indicată.
ce i s-a dat silozului: „Mică
mecanizare1. Pînă aici, totul e Acest lucru s-a constatat Încă
în regulă.
din anul trecut. Totuşi nu s-a
-r-—~ os a r
luat nici o măsură pentru repa­
rarea greşelii făcute. Ne între­
băm, care este eficienţa acestei
investiţii ?
S E C E R I Ş 'r-*r-s/—ir* r-> n
în urm ă. C olectiviştii sîn t har- io a n ş te f, de loc din G eoagiu, 11
nici. şi a u s p o r la m u n c ă . se plim bă cu com bina de par- )
^
Ia tă -i şi acum , în zorii ăi- că ar circula pe o şosea as- ţ
m in e ţii, p e s te 80 la n u m ă r , fa lta tă . In urm a com binei o J
luînd pieptiş lanul ce pare ne-
sfirşit. B ărbaţii cu coasele, fîşic la tă , tu n să ca p eria . ia l
culcă la p ă m în t brazde largi
m ereu p ro p o rţii, iar la stin g ă , -j
de cîte doi m etri. In urm a lor, şiruri drepte de paie se odih- }
n e s c ... )
fem eile a d u n ă spicele, leagă )
sn o p ii, îi aşează apoi în clăi, — S în t m u lţu m iţi colectiviş- )
fru m o s aliniate. )
tii de treaba fă cu tă cu corn- J
Cu u n a vans de cîţiva m e ­ bina ? )
tri fa ţă de ceilalţi cosaşi, lu -
creaza colectivistul Sim ion — A u fo s n eîn creză to ri la 1
Stoica. început — ne ră sp u n d e bri-
(Jadterul. în p rim a zi de re . )
— E ste fruntaşul nostru —
coltat, s-a u ţin u t cu zecile în ]
sp u n e şe fu l de brigadă. O ri- urm a com binei să vadă. rezul- i
u n d e -l pu i la m u n că , re a lize a ­ tutele. Au cerceta t m a i ales ]
pleava şi că u ta u prin ea boabe )
ză la zi a p ro a p e două norm e. de grîu. B oabele că u ta te, m a rt )
E voinic şi sp rin te n foc. )
şi curate, le-a u g ă sit n u m a i in )
D incolo de M ureş, In p a rtea sacii coboriţi de pe p la tfo rm a )
n u m ită „La Şeica‘ se aude
d u d u it de tra c to r. II ru g ă m com binei. S în t m u lţu m iţi şi .
pe brigadier să ne conducă ?e tra cto rist, şi de com bină.
la locul u n d e reco lta tu l se fa - j
G hicinău-ne parcă u ltim a
ce m ecanizat. Z ă rim din de- "[
p ă rta re com bina. P aletele sale întrebare, brigadierul C indea j
m ari, apleacă cu n esa ţ spicele n e-a asigurat că. colectiviştii
I
în fa ţa cuţitelor. Tractoristul din G eoagiu vor term in a în
oîteva zile secera tu l pe în trea -
L7« s u p r a f a ţ ă d e 320 ha.
GH LUPAN
V/' ! ' l<—J'-ll—/U.-J .I (__/I IU—/I--ll—J»__/! I¦ /t-/1 t' ţv_