Page 79 - 1960-07

Mr. 1735 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

Pentru o cît mai mare eficientă iineri ia odihnă TELEGRAM E E X T E R IE

economică a inovaţiilor S ta tu l dem ocrat-popular cree­ Opinia publică şi ziare din lumea îndeplinirea planului
ază condiţii de m uncă şi trai
Colectivul cabinetului tehnic tru anul acesta a inclus 50 de maiştri, tehnicieni şi ingineri în din ce în ce m ai bune tu tu ro r de staf al R. P. Polone
al C. S. Hunedoara, sub îndru­ teme. El a fost complectat pe mişcarea de inovaţii. oam enilor m uncii. D atorită a-
marea comitetului de partid şi parcurs cu încă 6 teme. cestui fa p t, şi in anul acesta, întreagă condamnă agresiunea pe primul semestru
cu sprijinul comitetului sindica­ Un sprijin preţios l-a primit m ii de oam eni au p o ­
tului, s-a preocupat îndeaproa­ In scopul antrenării unui nu­ cabinetul tehnic din partea co­ sibilitatea să-şi petreacă con­ imperialistă în Congo al anului 1960
pe de extinderea mişcării de ino­ măr cît mai mare de muncitori, mitetului sindicatului. Sub îndru­ cediile de o d ih n ă la m u n te
vaţii. In secţiile combinatului ingineri şi tehnicieni în mişca­ marea sa a, luat fiinţă cercul sa u la m a re. De la e x ­ BAGDAD (Agerpreş). Presa une făţişă împotriva Republicii VARŞOVIA (Agerpres). Zia­
s-au rezolvat prin inovaţii nu­ rea de- inovaţii, colectivul cabi­ inovatorilor, în cadrul căruia ploatarea carboniferă P etrila, de irakiană condamnă agresiunea Congo încercînd să înăbuşe in­ rul „Trybuna Ludu“, în numă­
meroase probleme de producţie. netului tehnic a ţinut un con­ s-au format grupe de inovptori. pildă, V ictor P eter, unul din colonialiştilor belgieni împotri­ dependenţa recent obţinută de a- rul său din 21 iulie, publică co­
Drept rezultat s-au dat peste tact permanent cu inovatorii din pe secţii. Astfel, mişcarea de ino­ cei m ai harnici m ineri, a hotă- va tinerei Republici congoleze. cest stat. Ziarul relevă că agre­ municatul Direcţiei centrale de
plan mii de tone fontă, oţel şi secţii, cunoscîndurle astfel preo­ vaţii a ajuns să cuprindă un r ît.s ă plece în a cest an la E fo ­ Ziarul „Al Ahali“ a publicat un siunea împotriva independenţei statistică a R. P. Polone cu pri­
laminate, s-au economisit mili­ cupările şi ajutîndu-i în formu­ număr mare de oameni a căror rie. S sa b o D ionisie, m in e r la editorial în care denunţă acea­ statului Congo nu poate fi în­ vire la îndeplinirea planului -de
oane de lei la preţul de cost. larea ideilor şi transpunerea lor activitate a putut fi îndrumată sectorul II, şi vagonetarul E m e- stă agresiune şi sprijină lupta găduită şi că popoarele întregii stat pe primul semestru al a-
Anul trecut, de pildă, prin cele in practică. Au fost organizate ric M oldovan, vor pleca la T e- dreaptă a poporului congolez lumi şi în primul rînd ale Asiei nului 1960.
270 inovaţii aplicate, s-au redus luni ale inovatorului, în care controlată îndeaproape. chirghiol. L ista celor care au împotriva imperialismului. şi Africii trebuie să acorde aju­
cheltuielile de investiţii la noile Faptul că în acest an mişca­ p leca t sa u u rm e a ză să p lece la torul lor poporului congolez. Potrivit comunicatului, prime­
agregate şi a scăzut preţul de Din exoerienţa rea de inovaţii a înregistrat un odihnă în diferite sta ţiu n i de Ziarul „Ittihad As-Saab“ con­ Belgia, scrie ziarul, nu are nici le 6 luni ale anului se caracte­
cost al produselor cu peste 24 cabinetelor tehnice progres simţitor se . datoreşte la m in a P etrila e ste m are. M i­ damnă rolul S.U.A. în agresiu­ ţin drept să trimită trupe în rizează printr-o creştere însem­
milioane lei. In cursul acestui preocupării susţinute a comite­ n erii Iosif M oldovan, P a m fil nea împotriva statului Congo. Congo şi trupele belgiene tre­ nată a producţiei industriale. In
an. numai în primul semestru, fruntaşe tului de. partid şi a birourilor Ziarul se referă în legătură cu buie să plece cît mai curînd po­ anul 1959, volumul total al pro­
numărul propunerilor de inova­ organizaţiilor de partid din sec­ C rainic, N icolae Popa şi Io sif aceasta la poziţia S. U. A. în sibil din Congo. ducţiei industriale a fost cu 8,9
ţii a ajuns la 252. Din acestea s-au realizat cele mai multe ino­ ţii pentru activitatea cabinetului Consiliul de Securitate, unde la sută mai mare decît în 1958,
s-au aplicat pînă în prezent 163. vaţii. O asemenea lună a fost tehnic. Lupta pentru introduce­ K adar. care şi-au petrecut con­ S.U.A. au sprijinit agresiunea DELHI (Agerpres). Gomen- iar în primele 6 luni ale anului
şi luna aprilie, în cursul căreia rea şi extinderea tehnicii noi .a Belgiei şi scrie că imperialiştii tind evenimentele din Congo, 1960 el a fost cu 9,9 la sută mai
Activitatea inovatorilor a îm­ s-au propus 77 inovaţii. De ase­ cediile la V asile R oaitâ, ; v a ­ americani sînt pregătiţi să tri­ ziarul „Assam Tribune“ subli­ mare decît în perioada cores­
brăţişat aproape toate aspectele menea, a fost organizată între­ constituit una din preocupările mită trupele lor în Congo, de niază că „Rusia doreşte ca Re­ punzătoare a anului trecut. In
producţiei, ceea ce a avut drept cerea socialistă pentru obţine­ lor de seamă, lucru ce reiese şi gonetarul Cornel Jurj, lăcătuşul la bazele lor militare din Ger­ publica Congo să-şi menţină in­ ceea ce priveşte agricultura, în
rezultat creşterea indicilor de rea titlului de cel mai bun ino­ din aceea că majoritatea inova­ Io a n M a te care s -a o d ih n it la mania occidentală. Ziarul subli­ dependenţa cucerită. Rusia aju­ comunicat se arată că rezulta­
utilizare a agregatelor, reduce­ vator şi pentru realizarea celei torilor sînt membri şi candidaţi Sinaia, sîn t n u m a i cîţiva din cei niază că imperialiştii americani tă statul Congo nu eu vorbe ci tele în această ramură vof fi
rea consumurilor specifice de mai bune inovaţii din combinat. de partid. 100 de m u n c ito ri de la e x p lo a ­ au sprijinit întotdeauna alte ţări cu fapte, ea trimite în Congo calculate după strîngerea recol­
materii prime, materiale, ener­ tarea m inieră P etrila care au imperialiste în războaiele dez­ 10.000 tone de produse alimen­ tei.
gie şi combustibil, scăderea ma­ Una din preocupările de sea­ Directivele celui de-al IlI-lea fo st în sta ţiu n i în prim a parte lănţuite de acestea împotriva tare“.
noperei, ridicarea gradului de mă a cabinetului tehnic a con­ a trim estrului III. mişcării de eliberare naţională. A 4 işca r c a g r e v istă
mecanizare şi automatizare a stituit-o şi organizarea de con­ Congres al P.M.R., recenta ho- Ei fac aceasta în scopul de a Referindu-se la situaţia din
unor operaţiuni. Economiile rea­ ferinţe tehnice, ceea ce a dus la In trim estrul III urm ează să pune pînă la urmă mîna pe fos­ Congo ziarul bengalez „Evad- d in ţă r ile
lizate se ridică la peste 7.800.000 ridicarea nivelului tehnic al ca­ tărîre a partidului şi guvernului plece în diferitele sta ţiu n i de tele colonii. Ziarul adaugă că hinata" scrie: „Guvernul bel­
lei. drelor, la posibilitatea abordă­ odihnă din întreaga ţară, alţi imperialiştii din S. U. A. sînt gian a încălcat acordul cu gu­ A m e r ic ii L a tin e
rii cu încredere a unor probleme privind introducerea tehnicii noi, foarte interesaţi în jefuirea re­ vernul congolez şi nu numai că
Printre cele mai importante importante de producţie. circa 110 o a m en i ai m u n c ii de surselor naturale din Congo, în a folosit împotriva statului Con­ NEW YO RK (A gerpres). Agenţia
inovaţii aplicate în acest an se pun în faţa colectivelor de mun­ special uraniul. go trupele pe care le avea dis­ P rensa L atina relatează despre m işcarea
numără un dispozitiv electrome­ Componenţa colectivului de la P etrila. locate acolo, ci a şi trimis din grevistă care a cuprins unele ţări
canic de acţionare a conurilor inovaţii a fost în acelaşi timp că din patria noastră sarcini DJAKARTA (Agerpres). Zia­ Belgia noi contingente de trupe latino-am ericane. In momentul de fa ­
furnalelor 1-4, un.sistem de ac­ mult lărgită. In el au fost co­ -O0O- rul „Marian Fadjar“ a publicat care au ocupat cîteva regiuni ţă .sîn t în grevă 12.000 de m uncitori
ţionare a conurilor şi de coman­ optaţi numeroşi specialişti, şefi deosebit de importante. Pentru un editorial în care cere retra­ din Congo. De aceea, guvernul şl funcţionari chilieni de la m inele
dă a introducerii şarjei în fur­ de secţii, adjuncţii lor, meca­ T o t m ai m u lte gerea imediată a tuturor trupe­ sovietic a calificat guvernul bel­ cuprifere din C huquicam ata, ca re a-
nale de la distanţă şi altele. nicii şi energeticii secţiilor etc. a le traduce în viaţă, colectivul lor belgiene din Congo. Belgia, gian şi pe cei care le sprijină parţin unor societăţi am ericane. M un­
In felul acesta, propunerile au m ărfuri scrie ziarul, a săvîrşit o agresi- acţiunile drept agresori. Iată de citorii cer m ajorarea salariilor. Un
Pentru a canaliza iniţiativa fost analizate cu competenţă, cabinetului tehnic al G. S. Hu­ ce sînt iritate guvernele State­ num ăr de 4.000 de rnetalurgişti din
creatoare a muncitorilor spre re­ evitîndu-se greşelile în aprecie­ Pe zi ce trece, populaţia ora­ 'H 'S Í * lor Unite şi Belgiei. Dacă agre­ W achipatn, (provincia Goncepcion)
zolvarea unor probleme impor­ rea recompenselor. nedoara, îndrumat şi sprijinit şului Deva este tot mai bine a- TVw- ¦ţ»' sorii sînt înfieraţi ca agresori au hotărît să înceapă săptăm îna vii­
tante de producţie, la începutul provizionată cu mărfuri prin situaţia lor devine dificilă“. toare o grevă în sprijinul revendicării
fiecărui an. colectivul cabinetu­ Pentru a rezolva operativ pro­ îndeaproape de către comitetul cu privire la o sporire considerabilă
punerile de inovaţii, şedinţele unităţile comerţului de stat. a salariilor.
lui tehnic a stabilit planuri te­ colectivului au fost organizate de partid şi comitetul sindicatu­
matice. Aceste planuri au con­ săptămînal. S-a ajuns astfel ca In cursul zilei de 21 iulie P ren sa L atin a anunţă din Port of
stituit apoi baza unor concursuri în maximum 15 zile de la rea­ lui, va trebui să păşească şi în Sp ain (T rin îd ad ), că peste 12.000 mun­
lizare, inovaţiile să poată fi re­ a.c. spre exemplu, la depozitul citori petrolişti de la societăţile „Sh ell“
interne : înfrunt în cursul anu­ compensate. viitor cu aceeaşi consecvenţă pe şi „ T ex a s,, Q (l., .Qompany" au declarat
lui se iveau noi probleme ce O.G.L. produse industriale au o g rev ă în le g ă tu ră cu faptul că pa­
trebuiau rezolvate, planul tema­ Toate aceste măsuri au 'con­ calea atragerii unei mase cît tronii au refuzat să le m ajoreze s a ­
tic se complecta şi se îmbună­ tribuit la întărirea prestigiului sosit mai multe mărfuri printre lariile.
tăţea ori de cîte ori era necesar. cabinetului tehnic, la atragerea mai largi de muncitori, maiştri,
Bunăoară, planul tematic pen- unui număr mare de muncitori, care 96 aragaze cu butelii, 28 După cum se anunţă din G uatem ala
tehnicieni şi ingineri în mişca­ City, în acest oraş a luat o m are
sobe de gătit emailate marca am ploare greva cadrelor didactice şi
rea de inovaţii şi raţionalizări. „13 Septembrie" - Satu Mare a studenţilor universităţii. Greviştii
cer sporirea salariilor cadrelor didac­
şi vase 1emailate de producţie tice, precum şi restabilirea legilor
dem ocratice abrogate de dictatorul
indigenă. Gastillo R am as.

1 GIHEMD1DQRIFICE I.U.T. SECŢIA EXPL.
UTILAJ ŞI FORAJE
Pe primul loc în întrecerea 24 IU L IE 1960
TIMIŞOARA — str. Deme-
pe profesie D E V A : F u r tu n a ; ALBA IU - triade, nr. 1 ; telefon 59-15
(gara Fabric., peste liniile
L I A : C ălătorie p este 3 m ă r i;
G. F. R.)
A facerea P ro ta r; BRAD:

Lupta pentru sporirea pro­ primii în întrecerea socialistă. ştre n g a n i; H A ŢE G : in i­
ducţiei de oţel, reducerea pre­ De remarcat este faptul că e-
ţului de cost şl creşterea pro­ chipa prim-topitorului Dumitru m ă de m am ă ; HUNEDOARA :
ductivităţii muncii, constituie Şerban a elaborat 1.346 tone
pentru oţelarii hunedoreni o- De sîm b ă tă pîn ă luni; IL IA : A-
biective de mare importanţă.. oţel Martin peste plan şi 129
Bilanţul de sfirşit de semestru şarje rapide, iar rebutul l-au la rm ă la g r a n iţă ; O R A Ş T IE :
redus la 2,44 faţă de 3,20 cît
a scos în evidenţă hărnicia de era planificat. V alurile D u n ă rii; Spioana din
care dau dovadă muncitorii, in­
ginerii şi tehnicienii secţiei Datorită acestui fapt, tov. H ong K ong ; P E T R O ŞA N I: B la­
O.S.M. 1 din Combinatul side­ Dumitru Şerban s-a situat ,pe
rurgic Hunedoara, în sporirea primul loc în întrecerea pe na de b izo n ; G eneralul D ella
producţiei de oţel. profesii.
R o v e re ; SE B E Ş: V alurile D u­
Elaborarea in semestrul I a Desfăşurind larg întrecerea
3.911 tone oţel Martin peste socialistă în vederea traducerii nării ; SIM E R IA : Ceasul s-a
în viaţă a sarcinilor izvorite
plan, şi a 285 şarje rapide, este din documentele Congresului al o p rit la m iezu l n o p ţii; L O N E A :
rodul muncii depuse de echipe­
lll-lea al P.M.R., oţelarii sec­ B ăieţii n o ş tr i; TEIU Ş : T oren­
le prim-topitorilor Dumitru ţiei a I-a au elaborat de la 1
Şerban, Constantin Sergiu şi la 18 iulie 2.119 tone oţel Mar­ tu l ; Z L A T N A : D ragoste pe n o ­
Petru Forţu care s-au situat tin peste pian.
t e ; APOLDUL DE SU S: In cău­

tarea com orii.

^ / — V /¦ n/-n /—i/--\r

Brigada de tineret din secţia 1î-a vagoane a Atelierelor! D IN P R O G R A M U L D E
I C.F.R. „Ilie Pintilie“ din laşi, a realizat în primul sementru)
[ economii de 70.000 lei. execută:
C IN FOTO: Membrii brigăzii.
LUCRĂRI DE FORAJE
î \__i 1__I I_I I___I (_1 l__/. /V1---1 '-—j '— I

24 IU L IE 1960

C u ra t ca d ia m a n tu l PRO G RA M U L 1 : 7,35 Jo cu ri popu- lungul D u n ării ; 19,00 Frag m en te din uscate şl hidraulice, de îîn-
iare ro m în eşti; 8,00 Glubul v o io şiei; operete ; 19,50 M uzică instrum entală ; tîni şi fîntîni arteziene,
„Sarcina principală a indus triei cărbunelui constă în asi­ sată sarcina d e a fi exem ple in lupta torul se prezintă in această privinţă 8,20 Concert de dim ineaţă ; 10,30 F ra g ­ 21,00 M uzică de dans ; 22,35 Concert
gurarea siderurgiei cu cărbuni de calitate superioară, destinaţi pentru îmbunătăţirea calităţii cărbu­ cu o situaţie' mult îmbunătăţită. De m ente din S u ita I de balet „Rom eo de m uzică populară rusă. precum şi
cocsificării. nelui, unii din. e i răspunzind de an­ la 300-400 vagonetc cu cărbune cite şi Ju iie ta “ de P ro k o fie v : 11,00 „Oa-,
trenarea activului fără de partd din erau in trecut nerecepţionaţi pentru m eni şi preocupări“ — re p o rta j; 11,10 B uletine de ştiri : 7,00 ; 13,00 ; 19,30; DENISIPARI DE FIN-
(D in Raportul C.C. al P.M .R . prezentat de tov arăşu l. Gh, brigadă la realizarea acestui obiectiv. calitate proastă, s-a ajuns in luna Din m uzica p opoarelor; 12,15 Con­ 2 2 ,0 0 ; 23,52 (program ul I ) ; 7,50; 14,00: TINI, în regiunile: Timi­
Ioan Băltaru, Teodor MiIaci, Ştefan iunie la num ai 16 vagoneţi rebutaţi. cert de estradă ; 13,10 „De toate pen­ şoara, Oradea, Cluj, Baia
G heorghju-D ej la cel de-al IlI-lea Congres al P .M .R .) Faur au primit sarcina să răspundă In luna iulie, situaţia calităţii pe 2 0 ,0 0 ; 23,00 (program ul II).
de calitatea cărbunelui pentru schim - ¦sector d e a sem en ea este bună. A- Mare şi Hunedoara.V
bul in care ei lucrează. Maistrul m i­ cest lucru denotă că măsurile pre­
ner de abataj Birtalan B enedek a conizate şi luate in abatajul frontal tru toţi“; 14,00 Concert de muzică
primit şi el sarcina d e a lua toate 3 !3 au fost preluate şi folosite pe
m ăsurile pentru îmbunătăţirea cali­ sca ră , largă şi de alte brigăzi din populară rom înească pentru oam e:
tăţii că rbu nelu i. Ş e fu l d e brig a d ă a sector. S-a îmbunătăţit simţitor ca­
stat d e vorbă în această chestiune litatea cărbunelui şi la brigăzile con­ niî m uncii aflaţi la o d ih n ă ; , 14,30 yw -—/V)
cu fiecare m embru al brigăzii în duse d e comuniştii loan Popa, Musz-
Membrii brigăzii cunoscutului mi­ cărbune care conţineau şist vizibil, parte. In grupa de partid de asem e­ ia A lexa n dru şi. altele. M uzică de e s tr a d ă ; 15,20 La întreprinderea de Gospodărie Orăşenească
ner fruntaş N agy Andrei din sectorul şist ce s-ar fi putut alege la locul nea a fost prelucrată problem a con­ şe z ă to a re ; 16,15 M uzică u ş o a r ă ;
II al m inei Lupeni se frăm tntau, g in - de muncă. tribuţiei m em b rilo r şi candidaţilor la Cu toate rezultatele bune obţinute
dindu-sc fiecare la ceea ce s-ar pu­ îmbunătăţirea calităţii cărbunelui. Ş e ­ în privinţa îmbunătăţirii calităţii cărbu­ 16,45 G întcce şi jocuri popu­ O RĂ ŞTIE — Piaţa Republicii nr. 20
ica face, pentru ca „să se termine Cind a apărui Raportul C .C. al dinţe operative ale grupei de partid, nelui, în brigada com unistului N agy lare ro m în eşti; 17,15 Concert sim fonic
odată pentru totdeauna!' — cum P.M .R. prezentat de tovarăşul Gheor- chiar la locul de m uncă, s-au ţinut Andrei nu slăbeşte nici acum controlul p o p u la r; 18,00 Concert de m uzică u- V
spuneau ei. — cu cărbunele „m urdă­ g h e G heorghiu-D ej la cel de-al III- mai multe. In ele au fost aspru cri­ asupra muncii fiecărui m embru al bri­ ş o a r ă ; 18,45 Din com oara folclorului
rit" de piatră. In abatajul lor fron- lea C ongres al P.M .R. minerii din ticaţi cei ce încă nu şi-au p u s la găzii în parte pentru alegerea şistu­ n ostru ; 19,15 ' M om en te m u zicale de EXECUTA:
tal din straiul 5, pe anum ite por­ brigada comunistului N agy Andrei inim ă obiectivul principal al întregii lui. Deunăzi a fost făcut un „son­
ţiuni ale stratului de cărbune, apare au citit şi recitit paragraful care se brigăzi — calitatea cărbunelui. daj".. Grăm ezile cele mai m ari de S c h u b e rt; 19,35 Album de ro m a n ţe; b Construcţii şi reparaţii de construcţii
o oină de şist. Cinci se puşcă in referă la sarcinile lor. şist ales au fost găsite la m inerii 20,00 Teatru la m icro fo n : Prem ieră
abataj şistul se amestecă cu căr­ In brigadă s-a instituit şi un mijloc G heorghe Gălan, Szabo Martin, Bar­
bunele. — Cu calitatea cărbunelui nu-i de de control al felului în care fiecare tolomeu Farkas. Ei au fost .felici­ „U n milion pentru un su rîs“ de Ana- m Z ugrăveli şi vopsitorie
joacă. S e pune m are preţ pe acest în parte îşi face datoria in privinţa taţi d e şefu l brigă zii p entru p reo cu ­ tolii S o fro n o v ; 21,35 M uzică u ş o a ră ;' ®In stalaţii electrice in terioare
Pentru toii m em brii brigăzii era lucru aşa că ne-a venit riadul să alegerii şistului vizibil din cărbune. parea de care dau dovadă alegind 22,35 M uzică de dans.
cunoscută datoria de a alege din trecem cit m ai serios la fapte — i-a Şeful de brigadă a început să preia şistul din cărbune.
cărbune şistul vizibil dar... Mai erau spus şeful de brigadă tovarăşului în fiecare zi, de la fiecare schim b, P R O G R A M U L I I : 7,30 M uzică u- şi exterioare.
din aceia care in dorinţa de a ex­ Ioan Jurj — organizatorul grupei de răportul privind cantitatea de şist C ind în brigadă se discută despre ş o a r ă ; 8,30 Şcoala şi viaţa ; 9,50 R e­
trage cit mai mult cărbune cocsijica- partid din frontal. aleasă. Şistul este depozitat în por­ cărbunele de calitate, m inerii zim-
bil închideau ochii cinci vedeau pia­ ţiunea surpată a abatajului, separat, besc mulţumiţi şi mîndri în acelaşi vista presei s tră in e : 10,10 Jocu ri popu­ Plata in numerar sau viram ent. Pentru sa la ria ţi
tra, şi nu o alegeau. Cu Vasile M a­ B rigada lor trebuia să dea exem ­ de către fiecare schimb. Zilnic se timp. lare ro m în eşti; 10,30 M uzică uşoară se efectuează a ceste lu crări şi cu plata în ra te.]
nea, Szabo Martin şi Kiray Iosif s-a stat plu bun pentru toate celelalte bri­ poate şti cine a ales m ai multă pia­ executată la : diferite instrum ente ; 11,00
de vorbă de m ulte ori in această pri­ găzi din sector. De ce tocmai briga­ tră şi cine a trecut-o... cu vederea. — Cărbunele nostru-l curat ca dia­
vinţă dar se părea că ajutorul ce da lor ? Pentru că num ai in briga­ mantul — zic ei. Ascultindu-i, ie Festivalul „Prim ăvara la P raga
l-au primii nu le-a fost de-ajuns. A- da lor comuniştii sini organizaţi in E ficacitatea m ăsurilor luate cTe gîndeşti că pe bună dreptate se
legeau ei piatra, numai alunei cind grupă d e partid, pentru că şeful de grupa de partid şi şeful de brigadă simt m îndri. Sarcinile de partid se 1960“ ; 13,15 „B uchet de m elodii“ —
era şeful d e brigadă ori şeful de brigadă este şi secretarul organiza­ este oglindită în rezultatele obţinute. îndeplinesc cu cinste, m unca cu oa­
schim b cu ochii pe ei. P e urm ă... ţiei d e . bază din sector şi trebuie să In luna iunie, brigăzii din abatajul menii dă roade. Şi toate acestea se program de m uzică u ş o a ră ; 14,15
Dar cum vorba vine „după faptă şi fie exem plu dem n de urmat, pentru frontal 3 /3 nu i-a fost tăiat pentru exprim ă în vorbirea curentă a m em ­
răsplata — aşa şi cu producţia că brigada lor este socotită fruntaşă conţinutul de şist nici un vagonet brilor brigăzii doar in trei cuvinte Piese pentru chitară : 14,30 Cine Prod ucători, c e tă ţe n i!
abatajului frontal 3/3. La zi se re­ şi acest titlu îl m eriţi p e d ep lin n u ­ cu cărbune. Ba mai mult, şi sec- „curat ca diamantul". ştie c îş tig ă l; 15,15 C oncert de
cepţionează num ai cărbunele, pentru m ai atunci cind pe Ungă faptul că
că numai el e folositor. Piatra nu dat o producţie m are, ea este şi de C. MORARII estradă ; 16,00 Vorbeşte M oscova !;
poate ţine locul la cocs, astfel că calilafe.
vagoneţii cu mult şist nu se 17,10 M uzică d is tra c tiv ă ; 18,00 A nto­ Respectaţi termenele de predare a linii pentru cote şi;
socotesc in producţia brigăzii. Au chibzuit in fel şi chip ce m ă ­ logia c la s ic ă : V ersuri de M ihail Emi-
M unca d e mintuială nu-i ră s­ suri s-ar putea lua pentru îmbunătă­ n e s c u ; 18,15 Cu cîntecul şi jocul de-a ;contracte! Predaţi surplusul de lînă unităţilor D.C.A. care vă<
plătită. In fieca re lună brigăzii ii ţirea calităţii cărbunelui extras din
frontalul lor. S-au făcut fel de fel plătesc preţuri de achiziţie, mărindu-vă venitul gospodăriei?
erau tăiaţi cile 30-50 vagonele cu de propuneri dintre care cele mai
bune au fost aplicate. M em brilor şi voastre. <
candidaţilor de partid le-a fost tra­
l Unităţile D.C.A. achiziţionează orice cantităţi de deşeuri<

!>textile provenite din îmbrăcăminte uzată şl din obiecte cas-?

m iL T m x m m m k l nice. Predaţi unităţilor D.C.A. orice cantităţi de asemenea de­
ş e u r i din lînă, bumbac, in şi cînepă, care vă plătesc pe loc;

P E N T R U 24 O RE 5 preţuri avantajoase. <

Vrem ea răm îne nestabilă, cu cerul \ Unităţile D.C.A. colectează de asemenea orice cantităţi de)

variabil tem porar acoperit. Vor cădea < piei de animale şi piei de vînat.

ploi locale sub form ă de averse. Tem ­ $ Unităţile D.C.A. funcţionează în toate oraşele, precum şi<

peratura sta ţio n a ră ; ziua în tre 25 şi ^în toate comunele mari, avînd şi agenţi colectori în fiecare?

1530 g rad e, ia r n oap tea în tr e şi 19 ( comună.

'"V-~s— grad e. V în t potrivit din Sectorul vest. 4/X/V«' v'v v v ? ^ W 'v C