Page 80 - 1960-07
P. 80
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1735
Şedinţa Consiliului de Securitate în tu i ¦u ilü Tb eie s iir i • jjJ lin je i# ş iir i - JutUm ^a ş t ir i
legătură cu agresiunea colonialista
împotriva Republicii Congo
NEW YORK (Agerpres). — laşi timp el a arătat că activi Securitate cu privire la retra
TASS anunţă : In seara zilei de tatea forţelor armate ale O.N.U. gerea trupelor belgiene „a slă
20 iulie a început şedinţa Con se extinde asupra întregului te bit intrucitva încrederea po Ziarele cubane îşi exprima A doua conferinţă unională
siliului de Securitate convocată ritoriu congolez, inclusiv asupra porului congolez în O.N.U.“. recunoşiinfa pentru sprijinul acordat pentru reacţiile nucleare
la cererea Uniunii Sovietice provinciei Katanga, pe care gu Poporul congolez, lumea întrea
pentru a discuta raportul secre vernul belgian încearcă să o de lî. R. S. S. Cubei
tarului general al O.N.U. cu gă, a spus el în încheiere, aş
privire la îndeplinirea rezolu separe cu forţa de Republica teaptă din partea Consiliului db
Congo. Hammarskjoeld a decla Securitate o rezolvare a proble
ţiei adoptate acum o săptămînă rat de asemenea că intenţio melor Congoului care să ajute HAVANA 22 (Agerpres). — acordat revoluţiei cubane, ziarul !M O S C O V A 22 ( A g e r p r e s ) . Acest fen o m en a fo st desco
in problema Congoului. nează să ceară ţărilor membre poporul nostru să dobîndeas- TASS anunţă : Ziarele din Cuba „Noticias de Hoy“ scrie : „Uniu T A S S a n u n ţ ă : L a 21 iu lie , la p e rit de R u d o lf M essh a u er (R .F .
ale O.N.U. să extindă atît aju că pacea şi liniştea. au publicat Ia loc de frunte şti nea Sovietică a arătat din nou U niversitatea din M oscova s-a G erm a n ă ), care p a rticip ă la
Se ştie că în şedinţa din 13 torul militar cît şi cel civil. rile din Moscova în legătură cu că îşi bazează relaţiile cu ţările deschis cea de-a doua co n fe conferinţă. S -a co n sta ta t că in
iulie, Consiliul de Securitate a Apoi a luat cuvîntul ministrul semnarea „Comunicatului cu slab dezvoltate pe principiile a- rin ţă unională p e n tru reacţiile cazul d ifu ziu n ii de a cest tip nici
adoptat, după discuţii care au Apoi a luat cuvîntul reprezen Afacerilor Externe al Belgiei, nucleare o b ţin u te la energii nucleele de em isiu n e, nici cele
durat 7 ore, o hotărîre care tantul Republicii Congo, T. Wigny, care a fost invitat la
privire la întîinirea dintre N. S. jutorului şl sprijinului frăţesc“. m ic i şi m ijlo c ii.
cheamă guvernul belgian să-şi Kanza. şedinţă. de d ifu ziu n e nu su fe ră recul. A -
retragă trupele de pe teritoriul T. Kanza a amintit despre Wigny a declarat că Belgia Hruşciov, preşedintele Consiliu Ziarul arată că achiziţionarea de A p ro xim a tiv 500 de o a m en i de ceasta p erm ite să se în reg istre
statului Congo şi care împuter hotărîrea din 13 iulie a Con a Întreprins intervenţia armată lui de Miniştri ai U.R.S.S., şi către Uniunea Sovietică a ştiin ţă sovietici şi 50 stră in i vor ze cele m a i n eîn sem n a te va ria
niceşte pe secretarul general să siliului de Securitate, prin care pentru a veni, chipurile, in „a- Raúl Castro, minstrul Forţelor 700.000 de tone de zahăr, care discuta problem ele extrem de ţii ale energiei cu a n telo r g a m
întreprindă acţiunile necesare se prevede ietragerea trupelor părarea cetăţenilor beligeni“. Armate Revoluţionare ale Repu au fost refuzate de S.U.A., con im p o rta n te ale in te ra c ţiu n ii m a ca rezu lta t al acţiunii
pentru furnizarea de ajutor mi El nu a făcut decît să reafirme blicii Cuba“. Ziarul „Revolución“ stituie nu numai un sprijin eco particulelor cu energii de m ili ctm purilor electrice şi m a g n e ti
litar guvernului congolez. belgiene de pe teritoriul congo publică comunicatul sub urmă nomic acordat Cubei, ci şi o ma oane şi seci de m ilioane elec ce şi chiar a cim p u lu i g ra vita
lez şi acordarea de ajutor ar refuzul guvernului belgian de a torul titlu pe întreaga pagină : re contribuţie la cauza menţine tro n volţi cu nucleele atom ice. ţional terestru.
La 18 iulie, secretarul general mat Republicii Congo de către îndeplini cererea O.N.U. şi a în „Uniunea Sovietică îşi reafirmă rii suveranităţii naţionale a Cu C ercetătorii sovietici vor p re
al O.N.U., Hammarskjoeld, a O.N.U. El a spus că trupele bel tregii opinii publice mondiale ze n ta 20 de co m u n ică ri cu p r i D escoperirea om ului de ştiin
prezentat Consiliului de Secu giene au refuzat să execute a- ţă germ an p rezintă de a sem e
cu privire la retragerea imedia
ritate primul său raport cu pri ceastă hotărîre a O.N.U. Am tă a trupelor interveniţioniste sprijinul acordat Cubei. Pute bei, o dovadă a faptului că la v ir e la n o ile lo r lu c ră ri.
nea o m are im portanţă pentru
vire la îndeplinirea acestei re basadorul Belgiei la Leopoldvil de pe teritoriul tinerei republici rea ţărilor socialiste constituie baza relaţiilor sovieto-cubane L a c o n fe r in ţă se v a a c o rd a o s tu d ie r e a fiz ic ii s o lid u lu i. R e f e
le a declarat guvernului Repu africane. Trupele belgiene, a ratul om ului de ştiin ţă am eri
zoluţii. In raportul care se ba blicii Congo că trupele belgiene spus el, se vor afla in Congo baza suveranităţii noastre“. se atlă nu numai considerentele m are atenţie problem ei in ter can R obert P oung va fi consa-.
zează pe informaţiile reprezen nu vor fi retrase „decît după „pină cînd forţele armate ale Exprimînd recunoştinţa oame economice, ci şi spiritul solidari acţiunii ionilor grei (de carbon, crat folosirii „ efectului M ess-
tantului secretarului general la ce se va instaura pacea şi. or O.N.U. vor veni intr-un număr tăţii frăţeşti“. oxigen şl neon). „B om bardarea“ bauer“ p e n tru verificarea teoriei
Leopoldville, Ralph Bunche, se nilor sovietici pentru sprijinul nucleelor cu asem enea ioni (cu
vorbeşte in special de constitui dinea pe teritoriul statului Con suficient pentru a asigura or Un nou c o m p lo t a m erica n ajutorul unor ciclotroane şi ac rela tivită ţii generale in condi
rea forţelor armate ale O.N.U. dinea“. îm p o tr iv a Cubei celeratoare liniare) a perm is să
In ceea ce priveşte principalul go“. se prepare noi elem ente trans- ţii de laborator. O asem enea
punct al rezoluţiei, retragerea Referindu-se la zvonurile ca Apoi a luat cuvîntul repre uraniene artificiale. P rintre al
trupelor belgiene din Republica zentantul Uniunii Sovietice, tele, prof. G heorghi Flerov, verificare era p revă zu tă să fie
lomnioase difuzate de autorită V. V. Kuzneţov, prim-locţiitor efec tu a tă abia p este clţiva ani
ţile belgiene despre „atrocităţi
cu ajutorul unor sateliţi a rtifi
Congo, secretarul general nu a le“ săvîrşite de congolezi îm al ministrului Afacerilor Exter HAVANA 22 (Agerpres). — Ziarul relevă că Statele Unite (U .R .S.S.) a o b ţin u t pe această ciali.
putut bomunica nimic pozitiv. potriva albilor, Kanza a spus TASS anunţă : După cum rela urmăresc să distrugă realizările c a le e le m e n tu l 102.
Formulările confuze ale rapor că dacă ar începe să enumere ne al U.R.S.S. tează ziarul cuban .Revolución“, revoluţiei cubane pentru ca ţă In d ep en d en t de cercetările lut
tului nu au putut ascunde fap aşa-numitui „plan american de rile de pe acest continent să nu D upă cum a subliniat, ăes- Poung, in U niunea Sovietică a
tul evident că colonialiştii bel toate atrocităţile săvîrşite de Delegatul S.U.A., Lodge a a- ajutor“ pentru ţările din Ame urmeze exemplul Cubei. chizind conferinţa, cunoscutul fo st de asem enea sugerată ve
gieni, sprijiniţi de aliaţii lor belgieni ar însemna să prezinte dus laude „progresului“ reali rica Latină, elaborat de guver sa v a n t so vietic Ilia Frânte, la u rificarea exp erim en ta lă a te o
americani şi vest-europenî, ig zat de secretarul general al nul Eisenhover, este un nou „Planul lui Eisenhower, scrie rea t al p rem iu lu i R obei, va riei re la tiv ită ţii p rin acelaşi p ro
norează complect cererea Orga o listă extrem de lungă. O.N.U., Hammarskjoeld, şi de complot al Statelor Unite care în încheiere ziarul, este o reac prezen ta un deosebit in teres cedeu. O m ul de ştiin ţă sovietic
nizaţiei Naţiunilor Unite. reprezentantul său, Bunche, ca urmăreşte izolarea Cubei de cele ţie tipică a guvernanţilor de la problem a difuziunii de rezonan Feodor Sapiro va p rezenta un
Kanza a comunicat că guver re se află în Congo, în îndepli lalte ţări din America Latină. Washington la opoziţia popoare ţă a cuantelor gam m a pe n u refera t în această problem ă.
La şedinţa Consiliului de nul congolez l-a însărcinat să nirea rezoluţiei Consiliului de Un alt scop urmărit de S.U.A. lor faţă de dominaţia imperia cleele „ în g h eţa te“ (fix e ) în
Securitate au sosit din Leopcld- prezinte Consiliului de Securi Securitate în problema Congou listă. El urmăreşte cumpărarea C o n fe rin ţa v a d u ra p în ă la 28
ville reprezentanţii Republicii tate patru propuneri a căror lui. El a încercat să justifice c rista le . iulie.
Congo, T. Kanza, care a fost nu îndeplinire ar permite să se refuzul Belgiei de a înceta in
restabilească pacea şi liniştea tervenţia armată declarînd că -s « e
in ţară:
mit recent in funcţia de repre 1. Să se pună capăt acţiuni trupele belgiene vor fi retrase prin acest plan este de a înlesni unor guverne fatino-americane, Substratul sprijinirii
zentant permanent al Republi lor agresive ale Belgiei în Con din Congo „la timpul potrivit“ posibilitatea imperialiştilor ame iar condiţiile pentru primirea
cii Congo la O.N.U. şi A. Mandi, go. şi că o companie şi un batalion ricani de a ataca Cuba, fără ca „ajutorului“ prevăd renunţarea separatiştilor din Katanga
secretar al Ministerului Aface de belgieni au şi părăsit oraşul celelalte guverne iatino-america- din partea acestor ţări Ia suve
rilor Externe. In cursul zilei de 2. Să fie evacuate cit mai re Leopoldville plecînd într-o altă ne să protesteze. ranitatea şi independenţa lor“. BONN 22 (Agerpres). — Go- Iui“ din Katanga, adică a oa
2 0 iulie ei au avut un schimb pede trupele belgiene de pe te-
de păreri cu diferite delegaţii. ritoriul Republicii. regiune a ţării. mentînd evenimentele din Gon menilor de paie a colonialiştilor
Cu aceasta, şedinţa de
In acelaşi timp, ministrul A- In legătură cu aceasta, Kan go, ziarul „Frankfurter Runds belgieni, ziarul scrie: „Pînă şi
facerilor Externe al Belgiei, za a amintit declaraţia guver miercuri a Consiliului de Secu
Wigny, care a sosit în grabă la nului Republicii Congo că dacă Poporul japonez este sătul chau“ demască în numărul său cel mai părtinitor observator nu
New York, s-a consultat cu de O.N.U. nu va fi în stare să asi ritate a luat sfîrşit.
legaţiile americană, engleză şi gure pînă la 19 iulie ora 24 re din 21 iulie substratul sprijinirii ar putea, probabil, să fie de a-
franceză căutînd să se asigure tragerea trupelor belgiene, gu it
de sprijinul lor în prelungirea vernul congolez va fi nevoit să de „prietenia" americană de către colonialiştii belgieni a cord cu faptele la care tăcea a-
şi extinderea intervenţiei şi în ceară ajutor Uniunii Sovietice. NEW YORK 22 (Agerpres). —
special in ceea ce priveşte ac La 21 iulie ora 15,20 (ora loca cererii oamenilor de paie ai im luzie ministrul Afacerilor Ex
ţiunea de dezmembrare a Re 3. Guvernul congolez atrage lă), a fost reluată şedinţa Con
publicii Congo. atenţia Consiliului de Securita siliului de Securitate care dis TOKIO 22 (Agerpres). — spune în continuare autorul scri perialiştilor din provincia Ka terne al Belgiei, şi anume că de
te asupra maşinaţlunilor care cută raportul secretarului ge TASS anunţă: In legătură cu sorii, consider că Japonia nu
Şedinţa Consiliului de Secu urmăresc să separe de Repu neral al O.N.U. cu privire la în reproşurile propagandei ameri trebuie să se înarmeze sau să tanga cu privire la separarea a- claraţia preşedintelui guvernu
ritate a fost deschisă de secre blică provincia Katanga. Katan deplinirea rezoluţiei adoptate de cane că japonezii nu preţuiesc încheie alianţe militare cu n i
tarul general al O.N.U., Ham ga face parte indisolubilă din Consiliul de Securitate în legă „prietenia“ cu Statele Unite, că meni. Aceasta duce inevitabil cestei provincii de restul terito lui provinciei Katanga, Chombe,
marskjoeld1. Acesta a declarat Republica Congo şi noi rugăm tură cu agresiunea Belgiei îm nu vor să lupte împreună cu ele la intensificarea încordării în
că In prezent forţele armate ale ţările membre ale O.N.U. să nu potriva Republicii Congo. împotriva „comunismului mon Extremul Orient. Iată, sînt 15 riului Republicii Congo. Ziarul cu privire la independenţa aces
O.N.U. au ajuns la un nivel care recunoască autorităţile provin dial“, ziarele japoneze publică
constituie o bază satisfăcătoare ciei Katanga ca guvern inde Primul a luat cuvîntul repre scrisori ale cititorilor care sînt ani de cînd trupele S.U.A. se a- subliniază că cu ajutorul aces tei provincii ar corespunde do
pentru acordarea de ajutor gu pendent. zentantul Tunisiei, M. Slim. El indignaţi de aceste reproşuri. In flă în Japonia, iar potrivit nou
vernului Republicii Congo. Nici a arătat că seriozitatea situa această privinţă este caracteris tor planuri separatiste colonia rinţei populaţiei din Katanga“.
de data aceasta secretarul ge 4. Guvernul congolez se pro ţiei create în Congo este deter tică scrisoarea studentului No- lui tratat acest termen se pre
neral al O.N.U. nu a putut co nunţă împotriva prezenţei în minată de două cauze: prezen buhisa Flondzio de la universi lungeşte pe încă 10 ani. liştii belgieni vor să se întoarcă In acelaşi timp, arată „Frank
ţară a trupelor belgiene, dar se ţa trupelor belgiene în Congo şi tatea din Kioto, publicată în zia
munica nimic nou despre execu declară pentru colaborare cu primejdia de dezmembrare a ti rul „Asahi Evening News“. Referindu-se la orificile S.U.A. în Congo prin intrarea dosnică. furter Rundschau“, menţionata
Belgia în domeniul cadrelor de ia adresa comunismului, autorul
tarea de către autorităţile bel ingineri şi tehnicieni. nerei republici. Nobuhisa Hondzio scrie că, scrisorii declară că această cri Referindu-se la declaraţia mi vdeclaraţie cu privire la inde
Reprezentantul Tunisiei a după părerea sa, nu este de loc nistrului Afacerilor Externe al pendenţă“ a celei mai bogate
giene a cererii O.N.U. in vede Kanza a declarat că neînde- indicat pentru Japonia ca de tică „ este atît de stereotipă, Belgiei în care acesta pretindea provincii a Gongo-ului“ cores
plinirea hotărîrii Consiliului de chemat toate ţările să nu în atît de superficială îneît nu are punde întrutotul intereselor ma
rea retragerii trupelor. In ace- treprindă nici un fel de acţiuni
de natură să primejduiască in nimic comun cu realitatea“. să tie sprijinită „cererea poporu- rilor industriaşi belgieni“.
tegritatea teritorială şi indepen- In ceea ce priveşte libertatea
ţa politică a noului stat. El a EI131E
prezentat un proiect de rezolu
ţie al cărei coautor este delega Acfiuni osiile ale trupelor americane
împotriva unui vas de pescuit
al R. P. D. Coreene
PHENIAN 22 (Agerpres). — grav răniţi, iar un pescar a fost
Consiliul de Securitate ţia Ceylonului. Acest proiect de dragul „prieteniei“ cu Statele gîndirii, a conştiinţei şi alte li După cum anunţă agenţia cen reţinut.
a adoptat rezoluţia rezoluţie cheamă guvernul Bel Unite să fie în relaţii ostile cu bertăţi politice din Statele Uni trală telegrafică coreeană, la 22 La şedinţă, secretarul părţii
giei să-şi retragă cît mai grab Uniunea Sovietică şi China care te ale Americii, scrie autorul, iulie, la propunerea părţii co-
ceyloneză „nu se gîndesc să întreprindă cetăţenii au fost privaţi încă de jeeano-chineze, a avut Ioc cea coreeano-chineze a protestat îm
nic trupele din Congo. o agresiune armată împotriva mult de acestea datorită activi de-a 219-a şedinţă a secretarilor potriva acţiunilor ostile ale păr
Reprezentantul Poloniei, Le- Japoniei“. Pornind de ia aceasta, tăţii intense a comisiei congre comisiilor militare de armistiţiu. ţii americane. El a cerut catego
ric ca partea americană să tragă
wandowski, care a luat apoi cu Potrivit declaraţiei secretaru la răspundere toate persoanele
vîntul, a subliniat că guvernul
congolez a fost nevoit să ceară sului pentru cercetarea activităţii
antiamericane.
NEW YORK 22 (Agerpres). vire la retragerea trupelor belgie ajutor Consiliului de Securita lui părţii coreeano-chineze, Ia 19 implicate în incidentul respectiv
4SS anunţă: Reprezentanţii ne şi cere tuturor statelor să se Autorul îşi exprimă dorinţa ca
aiiei, Angliei şi Franţei, care abţină de la orice iei de acţiuni te ca rezultat al acţiunilor tru americanii să studieze cu serio iulie 1960 personalul înarmat al şi să ia toate măsurile pentru a
i luat cuvîntul în şedinţa de de natură să împiedice restabi pelor belgiene care au preluat zitate comunismul pentru a găsi
i seara a Consiliului de Secú lirea legalităţii şi ordinei, pre controlul asupra ţării şi săvîr- Sesiunea ConsiliniUii căi spre coexistenţă. In înche părţii americane a mitraliat de nu se mai repeta pe viitor ase
tate au căutat în mod iăţiş să cum şi exercitarea împuterniciri sesc asasinate în rîndurile Economic şi Social iere el scrie: „In prezent lumea pe o navă militară americană un menea acţiuni ostile. Partea co-
istifice intervenţia armată a lor sale de către guvernul con populaţiei congoleze sub pretex nu se învîrte în jurul Statelor vas de pescuit al R.P.D. Coreene reeano-chineză a cerut ca partea
elgiei în Republica Congo. Re golez, să se abţină de la orice a! O. N. U. Unite ale Americii". americană să-l înapoieze imediat
gatul Franţei a încercat chiar acţiuni de natură să submineze tul „apărării avutului şi vieţii
i treacă pe seama guvernului integritatea teritorială şi inde albilor“. Lewandowski a demas GENEVA 22 (Agerpres). — care pescuia în apropierea insu pe pescarul captiv.
mgolez răspunderea pentru si- pendenţa politică a Republicii TASS anunţă : La Geneva îşi
laţia încordată din această ţa- Congo. cat zvonurile calomnioase răs- continuă de trei săptămîni lu lei de coastă Ardo, în apele l ------- -------o o-------
i. Totodată, reprezentanţii pu pîndite de belgieni că în Congo crările cea de-a 30-a sesiune a
rilor occidentale au folosit tri- In legătură cu adoptarea în ar fi sosit nave poloneze cu ar Consiliului Economic şi Social R.P.D. Coreene. Drept urmare3 Un ziar american
ina Consiliului de Securitate unanimitate a rezoluţiei Tuni mament şi voluntari. După ce al O.N.U. (CES). Rezultatele pescari au fost ucişi, 2 au fost recunoaşte caracterul
întru acuzaţii calomnioase şi siei şi Ceylonului, delegaţia so a arătat că Belgia nesocoteşte lucrărilor sesiunii în această pe
psite de temei împotriva poli- vietică nu a insistat asupra pu rioadă arată că majoritatea par împotriva înarmării atomice provocator al zborului
:ii de pace a Uniunii Sovietice. nerii la vot a proiectului său de în mod făţiş hotărîrile Consiliu ticipanţilor la sesiune au mani avionului „RB-47“
rezoluţie. lui de Securitate în problema festat bunăvoinţă şi dorinţa de
V. V. Kuzneţov, prim-iocţiitor Congoului, delegatul Poloniei a a se lua hotărîri care să contri a revanşarzilor de la Bonn NEW YORK 22 (Agerpres)'.
ministrului Afacerilor Externe Motivîndu-şi votul, V. V. Kuz buie la statornicirea unor rela — TASS anunţă : Săptămînalul
U.R.S.S., care a luat apoi cu- neţov a spus că, deşi delegaţia sprijinit proiectul sovietic de ţii economice normale între toa MOSCOVA 22 (Agerpres). — Cei de la Bonn caută numai ,să american „A. F. Stone S We-
ntul, a dat o ripostă încercă- U.R.S.S. a votat pentru rezolu rezoluţie care stabileşte terme te statele. TASS anunţă ; Comentînd reac demonstreze“ că nu guvernul ekly“ scrie că zborul bombar
lor puterilor occidentale de a ţia comună a Tunisiei şi Ceylo ne precise de retragere a tru ţia cercurilor guvernate ale R. R. F. Germane este iniţiatorul dierului american de recunoaş
!natura poziţia Uniunii Sovie- nului, ea o consideră insuficientă pelor belgiene de pe teritoriul Cea de-a 30-a sesiune a Con F. Germane la protestul guver acestei acţiuni“. tere „R.B.-47“, doborît deasupra
:e în problema Congoului şi în ceea ce priveşte termenele de siliului Economic şi Social al nului sovietic împotriva înzestră teritoriului sovietic, „poate fi
: a justifica acţiunile agresive retragere a trupelor belgiene din congolez. O.N.U. îşi continuă lucrările. rii Bundeswehrului cu rachete Prin urmare, se spune în co privit numai ca o provocare“
e guvernului belgian împotriva Congo. EI şi-a exprimat speran După cuvîntarea reprezentan americane „Poiaris“, corespon din partea Statelor Unite. Este
nerei republici. V. V. Kuzneţov ţa că secretarul general al dentul din Bonn al ziarului „Iz- mentariu, nu se pune problema îndoielnic, continuă săptămîna-
atras atenţia Consiliului de O.N.U. va lua toate măsurile tului Argentinei, care a spriji vestia“, Pralnikov, subliniază lui. că acest bombardier „se in
ecuritate asupra faptului că în pentru ca trupele belgiene să fie nit proiectul de rezoluţie al Tu că aceste cercuri au reacţionat teresa numai de iluxuri electro
iptămîna care a trecut situaţia retrase neîntîrziat — în cîteva nisiei şi Ceylonului, preşedin extrem de nervos Ia avertismen magnetice. Pentru măsurarea lor
n Congo nu s-a îmbunătăţit, zile. tele Consiliului de Securitate a tul sovietic. Se poate vedea cît nu este necesar să te apropii atît
acă nu vor îi luate măsuri co- anunţat suspendarea şedinţei. de mare a fost această nervozi de mult de teritoriul sovietic“.
ispunzătoare, a spus el, în a- Kuzneţov a subliniat că acea tate chiar şi numai din faptul Noi am fi respins toate decla
¦astă ţară se pot desfăşura e- stă rezoluţie nu trebuie conside '.m i că cancelarul Adenauer nu a gă dacă guvernul R. F. Germane raţiile şirete... arată „A. F. Sto
înimente şi mai tragice. rată ca investirea Organizaţiei sit nimic mai bun de făcut decît ne S Weekly“ şi toate discuţiile
Naţiunilor Unite cu dreptul de să declare Ia o şedinţă a cabi va primi sau nu pentru înarma cu privire la cercetările electro
După cuyîntarea reprezentan- a interveni în treburile interne netului de la Bonn că protestul magnetice, dacă am fi intercep
ilui Ecuadorului, Consiliul de ale statelor şi de a prelua răs La cererea secretarului general ai O.N.U. sovietic are „caracter de propa rea Bundeswehrului rachete „Po tat un bombardier sovietic atît
ecuritate a adoptat în unani- punderea pentru legile interne gandă“. La o conferinţă de pre de aproape de ţărmurile noastre.
litate rezoluţia prezentată de şi rînduielile dintr-o ţară. să, purtătorul de cuvînt al Mi iaris" — acest lucru este bine
unisia şi Ceylon. Prin această nisterului Afacerilor Externe de In încheiere, „A. F. Stone S
izoluţie Consiliul de Securitate Republica Congo, a declarat Ü.R.S.S. trimite în Congo mijloace de transport auto ia Bonn a dat şi el explicaţii stabilit — ci se pune problema Weekly“ scrie : „Acest zbor nu
el, este un stat suveran indepen nedibace în această privinţă. poate fi considerat decît ca o
îearnă guvernul Belgiei să în- dent, din care cauză rezolvarea sub ce formă se va face acest
tuturor problemelor referitoare Ia Corespondentul subliniază în
AdOSCOVA 22 (Agerpres) — Guvernul sovietic a acordat legătură cu aceasta că la Bonn lucru. *
TASS anunţă : Guvernul sovie pentru aceste torţe armate 100 nu se contestă faptul că există
tic a răspuns pozitiv la cererea autocamioane de tip „GAZ 63“, In încheiere corespondentul
secretarului general al O.N.U. o garnitură de piese de rezervă
de a pune la dispoziţia torţelor pentru aceste maşini şi un ate scrie: Bonnul merge pe o cale
armate care se trimit în Republi lier de reparaţii auto.
ca Congo mijloace de transport primejdioasă îiizestrînd Bundes-
auto. Pentru acordarea ajutorului
tehnic în folosirea autocamioa- weiirul cu rachete nucleare. A-
Hotărîrea de a trimite în Con . nelor, va îi trimis un grup de
go unităţi militare ale cîtorva fostructori. ceasta devine tot mai limpede
state — membre ale O.N.U. —
a tost luată, de Consiliul de Autocamioanele, atelierul de şi în Germania occidentală şi
Securitate al Organizaţiei Na reparaţii auto şi piesele de re
ţiunilor Unite în legătură cu a- în afara hotarelor ei. Tocmai de
zervă vor ti transportate de ur
aceea de pretutindeni se cere tot
mai hotărît să fie smulse pentru
totdeauna armele rachetă din
miinile militariştilor germani,
să fie împiedicată înzestrarea
Bundeswehrului cu arma nuclea
eplinească imediat hotărîrea Congo constituie exclusiv o pre gresiunea imperialistă împotriva genţă cu o navă sovietică în un plan de înzestrare a Bundes ră, să se pună frîu revanşarzi provocare posibil organizată de
onsiliu.Îi,ii de Securitate cu pri- rogativă a guvernului republicii. Republicii independente Congo. cortul congolez Matadi. wehrului cu rachete „Poiaris“. lor de Ia Bonn. militari...“ din S.U.A.
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Maxtie nr. 9. Telefon: 188; 189 j 75. Taxa plătită în numerar conlorm aprobării Direcţiunii Generate P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. ~ Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ — Deva.