Page 81 - 1960-07

P R O L E T A R l DIN TO A TE Ţ Ă R IL E . U N lŢ l-V A I
Toate forţele pentru grăbirea
secerişului
Muncesc
cu însufleţire
Membrii gospodăriilor agri­
cole colective din Şoimuş şi
Mintia au muncit cu deosebită
însufleţire în campania agricolă
de vară. Participînd zi de zi la
lucru, colectiviştii din Şoimuş
şi Mintia au terminat de sece­
rat grîul de pe întreaga supra­
faţă. Avînd ariile amenajate din
timp şi mobilizînd la lucru toate
atelajele de oare dispun, colec­
tiviştii de aici au transportat tot
grîul şi au început treierişul. Din recoltat 65 din cele 75 ha. oîte scu şi altele.
primele cantităţi treierate s-a au de recoltat.
obţinut o producţie de peste
2.000 kg grîu la hectar.
DUMITRU CORCOŞ
corespondent
Urgentarea secerişului-
sarcină principală
In perioada actuală, în iaţa
ţăranilor muncitori din regiunea
noastră stau sarcini deosebit de
importante. Una dintre acestea
este strîngerea Ia timp şi Iară
pierderi a recoltei bogate de
grîu şi orz.
Din situaţia operativă comu­
nicată secţiei agricole regionale cesare au fost amenajate doar
la data de 21 iulie, rezultă că 14, în raionul Alba din cele 72
în raionul llia, colectiviştii şi în- s-au amenajat 57, iar la Haţeg
tovărăşiţii, începînd printre pri­ din 93 au fost amenajate 24.
mii din regiune secerişul cerea­ E necesar să fie mobilizate
lelor păioase, au reuşit să recol­
teze griul în proporţie de 83 la
sută, fiind fruntaşi pe regiune.
Rezultate bune s-au obţinut şi
în raioanele Alba, Hunedoara şi
Orăştie. Mai slab se prezintă
SITUAŢIA SECERIŞULUI PA JOASELOR LA 21 IULIE
f BM P
j 13,3%
f * PETROSAni
A U R E L 'M ÎRZA
m iner. îm p reu n ă cu echipa pe
care o conduce, a depăşit pla-
nul prim elor două decade din
lu n a iulie cu 2 la su tă
Huneé^Kíóv-r-vi'- ¦
Duminică 24 iulie 1960
Au terminat secerişul
Pregătiţi din timp pentru bu­
na desfăşurare a campaniei a-
gricole de vară, colectiviştii din
Burjuc au terminat în cursul
zilei de ieri secerişul griului de
pe cele 25 ha. Paralel cu sece­
rişul, colectiviştii din Burjuc au
La sfîrşit de săptâm în â
Dînd bătălia pentru recolta­
rea cît mai urgentă a cerealelor,
zi de zi colectiviştii din Reia,
raionul Haţeg, au lucrat la se­
ceriş. Pînă sîmbătă seara, ei au
In frunte cu Gheorghe Mure-
şan, preşedintele gospodăriei co­
lective, colectiviştii Iosivică Lup,
Gheorghe Glepsion, Ioan Bălu
şi Aurel Gohoţ, s-au remarcat
situaţia secerişului în raioanele
. Sebeş, Brad şi Haţeg.
O problemă importantă care
trebuie rezolvată cît mai curînd
este amenajarea ariilor. In nici
unul din raioane nu au fost a-
menajate toate ariile. Iri raionul
Hunedoara, din cele 54 arii ne­
la lucru toate forţele de care
dispun gospodăriile agricole co­
lective şi întovărăşirile, âstiel
ca în cel mai scurt timp, recolta
de pe cîm.p să fie strinsă în în­
tregime.
p,
41& A vs
63,7% V.
V»
L B rigadierul Virgil Popa, cu
.i«*”
3L3L$
48,539* \ > tul bătăliei pe care m inerii d e Ia T e­
i]
,~ < j
J nalul. a gă sit eco u p este iot, şi in c a ­
t#
i fiecăreia. P este to t pe u n d e
r ? trece brigadierul, se aude a-
J ' celaşi în d e m n : d a ţi-i zor. Şi
< oam enii zoresc ceas de ceas
j
PETRU ILCA
şe fu l sec to ru lu i I. O rganizează
gin e -munca echipelor de m in e ri
n secto ru l pe care îl conduce.
D atorită acestui fa p t, colectivul
^-n care face parte a obţinut
rezu lta te frum oase in m u n că
Vizita ministrului-prim
transportat la arie toţi snopii şi
au început treierişul.
Printre cei mai harnici colec­
tivişti se numără Teofil Butaş,
Ana Orşa, Iosif Cosma şi alţii.
10SIF TOMA
corespondent
la tăiatul griului cu coasa, iar
ia legatul snopilor şi aşezatul
în clăi s-au evidenţiat colecti­
vistele Leonora Munteanu, Lu-
dovica Sibişan, Maria Lăzăre-
-k
Griul colectiviştilor din Ber-
thelot a dat în pîrgă ceva mai
tîrziu. îndată însă ce s-a putut
secera, colectiviştii au ieşit la
muncă. In numai cîteva zile, a-
ceştia au secerat 46 din cele 75
ha. cîte au însămînţat.
Printre cei situaţi în fruntea
acţiunii se numără colectiviştii
Nistor Bărăştean, Adam Diconi.
Maria Martinescu şi comunistele
Kenderes Maria şi Maria Belea.
leşin’d zilnic la lucru, colec­
tiviştii din Toteşti au recoltat
pînă sîmbătă seara 75 din cele
110 ha. cu grîu cîte au de sece­
rat în acest an.
P. FARCAŞIU
corespondent
Brigada f runtaşilor
L a G .A .C . „U n ir e a “ d in V e -
ţel, raionul llia, m u n ca de
recoltare a griului se d esfă ­
şoară in tr-u n ritm viu: C u
coase şi seceri, co lectiviştii îi
dau zor, fa c ca lan după la n
să se p refa că în snopi, iar
sn o p ii în clăi. Cu fieca re si lor, d u p ă ce şi-a scos ca rn etu l
ce trece, lanurile se m icşo ­ n e-a s p u s : „N orm a la seceriş
rează vă zîn d cu ochii. In b ri­ cu coasa e ste de 35 ari. Popa
g a d a l u i V ir g il P o p a s e d ă E m il a r e c o l t a t i n t r - o s i 71
b ă tă lia p e n tru în d ep lin irea ari, R e m u s B ra ţe 73, ia r Iu liu s
în a in te de te r m e n a p la n u lu i G a şp a r 60 ari. D upă cu m v e ­
de recoltări. E chipele se în ­ deţi, fiecare a fă c u t în tre 2
trec vrînd ca fiecare să secere
m ai repede şi cît m ai m ult.
Si întrecerea dă roade. Co­
saşii E m il Popa, Iu liu s G aş-
par, R em us B raţe şi Aurel
P u iţi, a u f ă c u t c î t e d o u ă şi.
trei norm e silnic. C olectivis­
tele E lisabeta Z a slo ţi, O livia
Popa. Viorica Bulea, care au
secerat, au legat, au fă cu t
sn o p i şi clăi, au rea liza t cîte
u n a -d o u ă no rm e silnic.
co m p a su l in m in ă , trece de la
o echipă la alta, m ăsoară şi
notează în carnet rezultatele
şi zi de zi. Cu to ţii vor să fie
pe p rim u l loc în întrecere.
Pe tovarăşul Virgil Popa
TEODOR RĂCĂTEAN
..
m in er. De la în c e p u tu l acestei
luni şi pînă in prezent, echipa
pe care o conduce a depăşit
p la n u l de p ro d u cţie cu 5 la su tă
4 pagini 20 bani
-080-
In e x c u r s ie
In ultimul timp, salariaţii
multor întreprinderi şi institu­
ţii din oraşul Haţeg au organi­
zat excursii de cîte 1 — 2 zile,
cu care ocazie au vizitat locuri
pitoreşti sau de odihnă din re­
giunea noastră.
Ieri, după orele de serviciu,
peste 1 0 0 de salariaţi ai sfatu­
lui popular raional au plecat cu
4 maşini într-o excursie orga­
nizată la cabana Baleia.
l-a m în tîln it la u n a din ech i­
pe. In treb în ă u -l care echipă \
e m ai bună, a răspuns că .to a -
te s în t la fe l de b une şi îşi e
depăşesc cu regularitate nor- )
m ele. in sistîn ă să ne indice )
cîţiva fru n ta şi şi realizările
şi 3 n o rm e“.
B rigada condusă de to va ­
răşul Virgil Popa este d en u ­
m ită în gospodăria colectivă,
brigada frun ta şilo r. Şi aceas­
ta pe bună dreptate. C olecti­
viştii din brigada lui au sece­
r a t p în ă la 20 iu lie p e s te 44
ha. grîu, în d ep lin in d u -şi a s t­
fel planul şi term in în d prim ii
pe gospodărie secerişul g riu ­
lui, d o ved in d u -se a fi cei m ai
harnici, fru n ta şi în tre fru n ta ­
şii gospodăriei.
N. BADIU
Nou imbold în muncă
Hotărîrea Comitetului Central
a! Partidului Muncitoresc Ro­ trebuie să urmărim cu mai multă
mîn şi Consiliului de Miniştri răspundere reducerea supranor-
al Republicii Populare Romîne, mativelor de materiale şi obiecte
cu privire la pregătirea, promo­ de inventar. Acestea duc, de
varea şi îmbunătăţirea salariză­ fapt, la imobilizări de fonduri
rii cadrelor tehnico-inginereşti şi în final la pierderi pentru e-
şi economice, constituie un nou economia naţională.
imbold . în munca noastră. Ea Mă bucură nespus de mult
dovedeşte încă odată grija pe prevederile hotărîrii privitoare
care o poartă partidul şi guver­ la promovarea cadrelor. In foar­
nul ridicării nivelului de trai al te multe întreprinderi, cadre ti­
celor ce muncesc. Salarii mai nere, cu pregătire superioară,
mari înseamnă condiţii de viaţă
mai bune', un trai mai fericit.
Pe de altă parle. noi sîntem da­
tori să ne exprimăm recunoştin­
ţa {aţă de partid printr-o mun­
că mai rodnică, la nivelul pre­ pentru posibilităţile pe care ni
gătirii noastre. Bunăoară, eco­
nomiştii de la atelierele noastre
vor trebui să se preocupe şi mai
mult de organizarea muncii, în-
cît să se obţină lună de lună o
simţitoare reducere a cheltuieli­
. lor neproductive. Noi nu putem ce ne stau în faţă.
îi mulţumiţi cu faptul că lucrăm
cu o regie planificată de 283 la
sută. Sînt sigur însă că vom
găsi căile pentru a o reduce.
• Laminatorii trebuie a-
jutaţi să îndeplinească rit­
mic planul (pag. 2-a).
• Magazin săptămînal
(pag. 3-a).
• Documente demasca­
toare în legătură cu retra­
gerea avioanelor de spio­
naj „U-2" din Japonia
(pag. 4-a).
- -\AAA
loan Ciocan, can- <,
>
didat de partid,
stru ngar la Atelie-
rele cen trale din ţ
Gurabarza — Brad, 1
este cunoscut ca un om harnic )
şi priceput. D a to rită faptului că «ţ
} execută lucrări de calitate, el >
> este de multe luni fruntaş în
s producţie. ) fiecare loc de m uncă, să se facă ana­
/ In c liş e u : Stru ngarul Ioan '
ş Ciocan, strunjind dispozitivul de •
? întindere şi ancorare a funicula-
> rului nr. 1 de la I.M . B arza.
10.350 tone fie r
vechi colectai
T ineretul din oraşul H unedoara, în ­
cad rat în brigăzi utem iste de muncă
p atriotică, a c o le c ta t de la începutul
anului şi pînă în prezent, 10.350 tone
fier vechi pentru oţelării. B ilanţul în ­
trecerii desfăşurate pînă acum , arată
entuziasm ul cu care m uncesc tinerii
hunedoreni pentru -a întâm pina ®on-
gresul al IlI-lea ai U.T.M . cu noi
realizări.
Fruntaşe în acţiunile patriotice, sînt
brigăzile de muncă patriotică din Com ­
binatul siderurgic Hunedoara conduse
de Ioan lonescu de la laminorul de 800
mm., Ioan Dordea, de la O .S.M . 1
şi cele de la lam inorul blum ing,
O .S.M . 2, aglonierator şi altele, care
au co lectat 8.000 tone fier vechi de
la începutul anului şl pînă în prezent.
In aceste zile tin erii din oraşul Hu­
nedoara, au pornit cu un avânt şi mai
m are la m un că, pentru în d ep linirea
angajam entului luat de a colecta în
acest an peste 18.000 tone fier vechi.
De asemena, noi, economiştii,
ocupă posturi sub posibilităţile
¦lor. Asemenea aspecte s-au ma­
nifestat şi la noi în ateliere.
Pentru grija c e «ne-o poartă,
le crează, mulţumesc din inimă
partidului şi mă angajez să fac
totul pentru ca Ia locul meu de
muncă să lupt neobosit pentru
traducerea în viaţă a sarcinilor
IOSIF ZS1GAAOND
econom ist, şeful serviciu­
lui co n la b ilita te . — Ate­
lierele G.F.R. Siimeria
ai Indoneziei, Djuanda,
in fara noastră
Sîm bătă a sosit în capitală m inis-
trul-prim al Indoneziei, Raden Hadji
D ju and a K a rta w id ja ja , îm preună cu
soţia, care întreprinde o vizită de
prietenie în ţara noastră la invitaţia
guvernului R .P. Rom îne.
O aspetele este în soţit de Suwito
Kusum owidagdo, secretarul general al
M inisterului A facerilor Externe, Ismail
Thajeb, directorul D irecţiei economice
din M in isterul A facerilor E xtern e, Isnu
Suw onoso H am im sar, director adjunct
al D irecţiei protocolului din M in is­
terul A facerilor Externe, şi Guşti Roe-
sli Noor, fu ncţionar superior din M i­
nisterul Afacerilor Externe.
Aeroportul B ăn ea sa era pavoazat
cu drapele de stat ale R .P . Rom îne
şi R epublicii In d onezia, cu p an carte
pe c a re erau scrise u rări de bun so ­
sit la ad resa m inistrului-prim al In­
doneziei şi urări pentru pace în În­
treaga lume şi prietenia dintre po'
porul rom în şi poporul indonezian.
In întîm pinarea oaspeţilor, la aero­
port au v e n it: preşedintele Consiliului
de M iniştri al R .P . Rom îne, Ghivu
Stoica, Alexandru M oghioroş şl Şte­
fan Voitec, vicepreşedinţi ai Consi­
liului de M iniştri, Alexandru D răghlci,
m inistrul A facerilor Interne, Avram
Bunaciu, m inistrul Afacerilor Externe,
Ion Gozma, m inistrul A griculturii, Go-
gu Rădulescu, m inistrul Comerţului,
Ilie M urgulescu, m inistrul invâţăm în-
tului şi Culturii, Voinea M arinescu,
m inistrul Săn ătăţii şi Prevederilor S o ­
ciale, acad. prof. dr. N. Gh. Lupu,
membru al Prezidiului M arii Adunări
Bătălia tu procentele
Teliuc. M inerii se strinseseră, după
ieşirea din şut, ca să dezbată cifrele
de plan pentru anul 1960. Era acolo
şi Ioan M. Popa, şi cei doi fraţi Enăş-
cău, şi Ioachim Modilcă. Au vorbit
despre deficienţele ce mai există in
procesul de extracţie a m inereului, d es­
p re m ăsurile c e trebuie, luate şi s-au
angajat să depăşească planul.
Unii dintre ei şi-au exprimat n e­
m ulţum irea faţă de calitatea m inereu­
lui extras.
— Trebuie s-o
spunem cu curaj —
a subliniat m inerul
Modilcă — că noi
mai trimitem jurna­
liştilor multă pia­
tră... C e să facă
jurnaliştii cu ea ?
Fontă din piatră nu
se scoate...
O am enii şi-au
luat atunci angaja­
m ente şi în aceas­
tă direcţie. Astfel, - ,.
ei au prom is că vor lua toate m ăsu­
rile pentru ca in fiecare lună să li­
vreze m inereu cu un conţinut de m e­
tal peste cel planificat.
La rtndul lor, birourile organiza­
ţiilor de partid au luat o serie de
m ăsuri privind îmbunătăţirea calită­
ţii m in ereu lu i. A stfel, au fost instruiţi nereu de o calitate superioară. A ceas­
agitatorii, punindu-li-se la tndem ină
cifre com parative mobilizatoare. Apoi
agitatorii au trecut la m uncă. Ioan M.
Popa, de exem plu, le-a arătat ortaci­
lor săi — şi nu num ai o dală — ce
înseam nă să extragă m inereu cu un
conţinut de steril cu 2 la sută mai
scăzut decit cel planificat. E l a vorbit
apoi despre apartamentul ce s-ar pu­
tea construi num ai pe această cale.
Acesta însă n-a fost decit începu­
liuc au angajat-o cu procentele. S em ­
rieră, şi la orizontul 180 m „ şi la P ă ­
durea oraşului. Puşcarea selectivă a
spre noi succese
Răspundem cu fapte grijii
partidului
Hotărîriie celui de-al IlI-lea
Congres al partidului, cu privi­
re la planul de 6 ani şi progra­
mul economic de perspectivă, au
pus în faţa noastră sarcina de
mare răspundere de a spori pro­
ducţia de fontă şi indicii de uti­
lizare ai furnalelor. La scurt
timp după Congres, Comitetul
Central al Partidului şi Consi­
liul de Miniştri au adoptat o
Hotărîre cu privire la pregătirea
şi promovarea cadrelor tehnice,
economice şi de cercetare ştiin­
ţifică, precum şi la îmbunătăţi­
rea salarizării lor.
Sînt maistru de schimb la
furnalul nr. 6 al Combinatului
siderurgic din Hunedoara. Mă
număr şi eu printre acei cărora
li se vor mări salariile. înseam­
nă deci că voi trăi mai bine,
că îmi va fi mai îmbelşugată
casa şi viaţa.
Nouă maiştrilor ne revine sar­
cina să organizăm producţia, să
devenim cu adevăraţi stăpîni
ai agregatelor pe care le ex­
N aţion ale, D io n isie lo n escu , şeful ce«
rem onialului de stat, precum şi Pavei
Silard , m inistrul R .P . Rom îne la D ja ­
karta.
A11 fost prezenţi conducători ai insti­
tuţiilor centrale şi ai organizaţiilor
obşteşti, generali şi ofiţeri superiori,
ziarişti romîni şi corespondenţi ai pre­
sei străine.
Au fost de faţă şefii m isiunilor di­
plom atice acreditaţi la Bucureşti.
L a coborîrea din av io n cond ucătorii
statului nostru au venit în întîm pinare,
l-au salutat cordial pe oaspete.
Au fost intonate im nurile de stat ale
Republicii indonezia şi R. P. Rom îne.
M inistrul-prim al Indoneziei!, D juanda,
însoţit de preşedintele Consiliului de
M iniştri al R. P. Romîne, Ghivu Sto i­
ca, a trecut apoi în revistă gard a de
onoare alin iată pe aeroport.
Oaspetelui i-au fost prezentaţi apoi
şefii m isiunilor diplom atice şi persoa­
nele oficiale venite în întîm pinare.
Preşedintele Consiliului de M iniştri
al R .P . R om îne, Ghivu S to ic a , a. ro stit
uri cu vîn t de bun so sit.
A răspuns m inistrul-prim al Indo­
neziei, Djuanda.
Preşedintele Consiliului de M iniştri
al R . P . Rom îne, Ghivu Sto ica , şi m i­
nistrul-prim al Indoneziei, D juanda,
au primit apoi defilarea gărzii de o-
noare.
Un grup de pionieri a oferit flori
oaspetelui, soţiei sale şi persoanelor
care îl însoţesc.
=s*a-i
început să s e facă în tot m ai m ulte
locuri.' A legerea m anuală a sterilului
in abataj şi cla ub a rea 1 la staţia de
sortare, a devenit o preocupare de
scam ă a întregului colectiv.
In sprijinul acestei activităţi a venit
şi o realizare tehnică p reţioa să : casa
de probe şi laboratorul. In acest fel,
s-a creat posibilitatea ca zilnic, de la
lize rapide. Drept
urm are, acolo unde
se constata că m i­
nereul nu cores­
punde, se luau mă­
suri imediate.
Conducerea între­
prinderii a întărit
corpul de control
tehnic de calitate.
Au fost cooptaţi aici
m ineri cu o înal­
tă calificare şi ex­
perienţă bogată, oa­
m eni care şi-au petrecut mulţi ani in
abataj. A cest lucru a contribuit La r e ­
d u cerea pro d u cţiei rebu ta te din. cauza
şistului vizibil.
Bătălia pentru îmbunătăţirea cali­
tăţii s-a desfăşurat tim p d e aproape
şapte luni. Ea s-a concretizat prin de­
păşirea norm ei de calitate cu 0,45 pro­
cente la siderita bulgări, In cursul ce­
lui de-al 11-lea trim estru, cu 3 pro­
cente la limonită in aceeaşi perioadă,
cu 3 procente la siderita m ăruntă li­
vrată C .S.H . in lunile aprilie-iunie, cu
0,87 procente la siderita bulgări ex ­
trasă în prima decadă a lunii iulie
etc.
Bătălia continuă. Şesenatul prevede
sarcini m ăreţe, printre care şi extra­
gerea in 1965 a 4 milioane tone mi-
ta înseam nă că lupta va deveni şi
mat dirză in viitor.
N. ANDRONACHE
ploatăm, să luptăm cu hotărîre
pentru promovarea cu curaj a
tehnicii noi, să creştem oame­
nii. Pentru a ne putea duce la
îndeplinire aceste sarcini, e ne­
cesar ca noi să fim în fruntea
tuturor acţiunilor, a noului, să
constituim prin munca şi faptele
noastre, exemple demne de ur­
mat. Numai aşa vom reuşi să
răspundem grijii pe care ne-o
poartă partidul.
Pentru aceasta însă, trebuie
sa învăţăm, să rupem cu ruti­
na. Deşi trecut de prima tine­
reţe — am 42 de ani din care
14 ca furnalist — nu mă voi
sfii să stau alături de cei tineri
pe băncile şcolii pentru a învă­
ţa, ca să pot fi la înălţimea sar­
cinilor.
Sînt hotărît ca prin faptele
mele să fiu la înălţime, să con­
tribui pe măsura posibilităţilor
mele la îndeplinirea sarcinilor
pe care partidul ni le-a trasat.
ŞTEFAN CAZAN
m aistru de schim b la furnalul
nr. 6 — 6 .S . Hunedoara