Page 82 - 1960-07
P. 82
Pag. 2 DRUMUL SOCIALTSMU LUI Nr. 1736
Bsggagsaaggxa
A C ELEA ŞI Cu vînt de constructor
i—' i—*/—>/—1r
Laminat©™ trebuie ajutaţi Sunetul m etalic de toacă structori. Ei au ven it cu pro
a învăluit tot şantierul pînă puneri concrete privind an
să îndeplinească ritmic pianul la cel m a i în d e p ă rta t p u n c t ga ja m en tu l cu care vor în-
al său, sem n că încă o si de tîm p in a această, să rb ă to a re.
Călăuzindu-se după învăţătu este aprovizionată secţia cu pie-, anul acesta, soluţionarea pro m u n că a luat sfîrşit. Zidarii
ra leninistă de industrializare blemei motoarelor electrice pen au m ai aşezat cîteva că ră P în ă la u r m ă , a n g a ja m e n tu l
socialistă -a ţării, Congresul al se de schimb. < tru role a fost prevăzută în con m izi peste m ortarul în tin s pe
III-lea al P.M.R. a prevăzut tractul colectiv, cu termen de zidul proaspăt, tencuitorii au a fo s t c o n c re tiza t în 156 a-
sarcini deosebite pentru dezvol De data aceasta, în perioada aruncat ultim ele m istrii de p a rta m en te în blocuri şi g a r
tarea industriei grele şi în spe cînd s-a produs defecţiunea, sec execuţie în primul trimestru. m o rta r de pe fu n d u l cutiei. soniere, a p a rta m en te ce u r
cial a pivotului ei, industria ţia nu dispunea de cilindri de Lucrul nu p u tea ră m în e aşa, m ează a fi date in fo lo sin
constructoare de maşini. Dar, scliimb. In caz că ar fi ex ista t' In ce măsură s-a achitat di neterm inat. Un m inut sau ţă în c in ste a zilei de 23 A u
pentru a putea dezvolta indus aceşti cilindri, oprirea ar fi du două în plus înseam nă să e- gust. E ste im an g a ja m en t
tria constructoare de maşini, rat doar două' sau trei ore în recţia tehnică de această obli conom iseşti m ortarul care m obilizator. El a în su fleţit
este necesar ca industria side loc de 11. pînă a doua zi se întăreşte în treg u l colectiv.
rurgică să-i pună la dispoziţie gaţie, se poate deduce din ur pe zid sau pe fu n d u l cutiei.
cît mai mult metal, cît mai mul Apoi fiecare se îndreaptă spre Iulian H isipaşu, şefu l unei
te laminate. In acest sens, di Vina pentru acest incident' re mătoarele : cînd reprezentanţi ai casă. echipe de in sta la to ri electrici
rectivele Congresului prevăd ca vine în primul rînd secţiei me ş i-a lu a t a n g a ja m e n tu l să.
producţia de laminate să spo canică a combinatului, pentru secţiei s-au prezentat la Combi Aşa se încheie de obicei te rm in e p în ă la 20 a u g u st
rească, ajungînd în anul 1965 că n-a aprovizionat laminorul eu fiecare zi de lucru pe şa n lu c r ă r ile la b lo c u r ile 9 ş i 10,
la peste 2.000.000 tone. piese de schimb conform grafi natul metalurgic Reşiţa pentru tierul noului oraş m u n cito D u m itru N egoiţă, şefu l de e-
cului, lucru care trebuia făcut, resc din C ălan. chipă. de m oza ica ri s -a a n
Această creştere va trebui să dată fiind starea de uzură a a- a se interesa de starea motoare g a ja t să term in e lucrările
se realizeze nu numai pe seama g regatului. ... C u v r e o c îte v a s ă p tă - p la n ific a te p în ă la 23 A u g u st
punerii în funcţiune a unor a- lor, au rămas surprinşi că fur m în i in urm ă, după term in a cu 5 zile m ai devrem e, M a
gregate noi, ci şi prin exploa rea orelor de lucru, co n stru - rin M arcu, m aistru, şi-a luat
tarea cît mai raţională a agre nizorii n-aveau cunoştinţă de fi to rii s-a u a d u n a t la colţul angajam entul să econom i
gatelor existente, prin sporirea r o ş u al ş a n tie r u lu i. S e anunţ-, sea scă la fiecare bloc cite
continuă a indicilor lor de uti şa tehnică a motoarelor de care ţa se că are loc co n sfă tu irea 300 lei. L ista celor care şi-a u
lizare, folosirea celor mai îna de producţie p en tru anali luat angajam ente este m are.
intate metode de muncă, apli Trebuie remarcat şi faptul că aveau nevoie şi în general de zarea rezu lta telo r pe luna iu
carea de inovaţii şi raţionalizări graficul de reparaţii periodice a nie, rezu lta tele întrecerii des ...A cum la cele 7 blocuri, la
şi ridicarea întrecerii socialiste laminorului n-a fost respectat comandă. O am enii m uncii din H unedoara aa la dispoziţie b ilioted înzestrate făşurate în cinstea Congre- cele 156 a p a r ta m e n te se lu
pe o treaptă superioară. în mai multe rîncluri din lipsa Pe laminatori i-a mîhnit a- cu mii de volum e de literatură politică, tehnică, beletristică ele. siilui partidului. crează din plin. Pe fa ţa d a
unor piese de schimb ce trebuiau blocurilor o ta b lă indică ziua
haminatorii de la G. S. Hu livrate de către secţia mecanică,, cest lucru. Pentru ei funcţiona Zilnic bibliotecile din oraş sini vizitate de num eroşi iubitori ai cărţii. Spre deosebire de alte con cînd va fi dat în folosinţă
nedoara au primit cu mult en şi din lipsa meseriaşilor ce tre sfă tu iri, constructorii în a fa
tuziasm şi încredere hotărîrile buiau puşi la dispoziţia lamino rea tuturor rolelor înseamnă la ră de depăşiri de plan şi e- fiecare în parte.
partidului. Pentru a le traduce rului de către serviciul mecanic- conom ii, au vorbit acum cu
în viaţă ei şi-au sporit efortu şef al combinatului. minarea a circa 10 lingouri în H ă m e s it d e n&defsle P entru respectarea cuvin-
rile, iar rezultatele înregistrate plus în fiecare zi, deci, sporirea m u ltă în su fleţire despre lo
de colectivele laminoarelor de tu lu i dat, m u n ceşte cu to t
1.000 şi 650 mm., în special, Amintim că tot în prima par vitezei de laminare, sporirea Cu vreo lună şi ceva în ur _ Să nu ne facem de ruşine, cuinţele date în folosinţă.
sînt cît se poate de bune.' In te a lunii iulie s-a mai defectat productivităţii muncii. In reali mă, conducerea Uzinei de re îşi spuneau oamenii. elanul în treg u l şantier. Bine
perioada de după Congres, ele şi zidăria a două capace de la zarea acestor obiective trebuie P rim ii m uncitori s-a u şi m u
au laminat zi de zi cantităţi în cuptorul de încălzire. Neavînd să fie interesată deopotrivă şi parat utilaj minier din Petro In fiecare zi, din mîinile lor m uncesc cel din echipa co
semnate de oţel peste plan. Co la îndemînă cărămidă corespun direcţia tehnică a combinatului. şani, avea nevoie de un om pri ieşeau noi piese pentru mi ta t în cele 54 a p a rta m e n te
lectivul laminorului de 800 mm. zătoare, conducerea secţiei a ceput care să conducă o bri- nele Văii Jiului. Iar atunci m u n istu lu i V asile C îm peanu,
însă, în loc să-şi depăşească în luat măsuri pentru .executarea * cînd s-a pus problema e- date in folosinţă în cinstea
cursul lunii iulie planul de pro reparaţiei cu cărămida existen gadă de la metale neferoase. Pînă xecutării noului funicular din ca şi cei din echipele lui M a
ducţie a înregistrat pînă la data tă. După cîteva ore de funcţio Sporirea producţiei de lami la urmă a hotărît să-l aducă C ongresului.
de 18, un minus de peste 400 nare însă, cărămida a căzut în Lupeni de _ către colectivul rin sm eu , Ioan P lrăianu, iu
tone. cuptor, scoţîndu-1 din uz pentru In consfătuire s-a discutat
trei zile. nate este una din sarcinile de aici pe Ludovic Kristâly, unul uzinei, in cinstea zilei de 23 lia n N isip a şu şi m u lţi alţii.
Sjîîî de vina lam inaforii ? ... . . ,. . . August, oamenii din brigada însă m ai puţin despre ce a
seamă puse de Congresul par dintre cei mai pricepuţi oameni s_au a’ngajat să execute toate D epăşirile de norm ă sîn t de
Una din cauzele care au dus fost. A tenţia s-a în d rep ta t
la rămînerea sub plan a lami tidului în faţa siderurgiştilor. ai uzinei. Turnătorii din bri- reperele înainte de termen, la o zi la a lta to t m a i m ari,
norului de 800 mm. este rupe înspre ce se va fa ce in viitor. iar blocurile se apropie de
rea unui cilindru la oajele de
laminare. Aceasta a făcut ca A p ro p ierea zilei de 23 A u fa za de fin isa j, de darea lor
producţia să fie întreruptă timp
de circa 11 ore. Desigur, în a- gust, i-a în su fleţit pe con în folosinţă.
cest timp s-ar fi putut lamina
sute de tone de oţel. V. FUR1R
In cazul unui asemenea de La laminorul de 800 mm. al gadla lui Kristâily la început Rezultatele muncii neobosite _! i__t i__f \—i¦—/1— I <__/y__/u/ <__/ <—l '— I <— 1 <—/<—J i_/ v. J \ ~ J K—J uJkJk
fect, întreruperea şi deci pier
derea de producţie este inevita G. S. Hunedoara sînt reale po nici n-au vrut să creadă că nu s-au lăsat aşteptate. In lu
bilă. Se naşte însă întrebarea : na trecută, brigada a avut o
poate fi sau nu scurtată durata Vina o poartă de data acea sibilităţi de îndeplinire şi de şeful lor îi va părăsi. Munci depăşire de normă de 37 la Muncă entuziastă
întreruperii. Acest lucru, depin sta serviciul aprovizonare, care seră împreună doar atîta vre
de şi el de felul în care este nu s-a îngrijit ca secţia să aibă păşire sistematică a sarcinilor me şi obţinuseră rezultate fru sută. pentru productivitate şi calitate
respectat graficul reparaţiilor la îndemînă cărămida necesară. de plan. Pentru aceasta, trebuie moase. Apoi, fiecare muncitor
planificate şi de felul în care Iată deci, că realizările lamina- Şi în direcţia reducerii re
torilor nu depind întotdeauna doar mai multă preocupare din • avusese multe de învăţat de la butului s-au înregistrat reali
numai de eforturile lor. zări. Rebutul a fost redus cu
partea serviciilor aprovizionare, şeful lor. Kristâly-baci însă i-a 50 la sută faţă de cel admis. La adîncimi de sute de me ficat cu 1,540 kg. cărbune pe
tri, în abatajele minei Aninoa- post. In aceeaşi zi, ortacii lui
mecanic-şef şi a direcţiei tehni încurajat: ... Din cînd în cînd, fostul şef sa, minerii desfăşoară o activi Bulgaru au extras o tonă de
ce, pentru a asigura din timp tate entuziastă pentru înfăptui cărbune pe post peste randa
Poveste veche... laminorul cu materiale şi piese — Voi sînteţi oameni ’de nă al brigăzii se interesează de re rea sarcinilor de plan ale pri mentul planificat.
zultatele muncii oamenilor pe mului an din şesenal. Mărirea
dejde, cu o bună calificare. O care i-a condus. Iar cînd vede productivităţii muncii, calitatea1 In lupta pentru sporirea ran
de rezervă, cu cadre în vederea să faceţi treabă şi fără mine. că totul merge bine, se bucură cărbunelui extras şi realizarea damentelor s-au antrenat din
In ’anul trecut, pe cînd ne a- de economii la preţul de cost, primele zile ale lunii curente
flam în hala laminorului de 800 executării la timp a reparaţi Numai să munciţi ca şi pînă din inimă. sînt cîteva probleme care stau în şi minerii din brigăzile conduse
mm., într-una din zilele de pro ilor şi întreţinerilor, pentru do acum. centrul preocupărilor lor. de Gheorghe Barzu, îosif Da-
ducţie mărită, am auzit un la- tarea lui cu utilajele necesare V. ALBU vid, Victor Iancu, Florean Do-
minator exclamînd cu năduf: Turnătorii Romulus Inel, An In prima jumătate ă lunii iu roghi, Remus Moisiu şi alţii
bunei funcţionări a agregatelor. drei Berindei, Mircea Pavel, lie — deşi s-au ivit o serie de din sectorul IV Priboi, care în
— Ah, că încet mai alunecă GH. COMŞUŢA greutăţi — minerii de la Ani- unele zile din această lună au
metalul pe role 1... Parcă ne-ar Marin Ştef,a, Gheorghe Inovan Cursuri de croitorie noasa au reuşit să obţină rezul realizat randamente de 5,350—
face în ciudă 1 şi toţi ceilalţi i-au ascultat tate îmbucurătoare în mărirea 6,570 tone pe post.
sfatul şi au muncit cu şi mai In acest an, Gomitetul orăşe productivităţii. Un însemnat nu
Faptul nu era de mirare. Din măr de brigăzi îşi sporesc zi de Paralel cu sporirea randa
totalul rolelor funcţionau doar I. DUMITRU multă îndîrjire. nesc al femeilor din Deva, a în zi randamentele. In sectorul III mentelor, minerii Aninoasei sînt
cîteva. Piscu, brigăzile conduse de Ioan preocupaţi îndeaproape şi de ca
treprins o serie de acţiuni prin Toma, Gheorghe Bulgaru şi Va litatea cărbunelui extras. In a-
Aceeaşi situaţie există şi a- ier Liciu şi-au depăşit randa bataje, minerii se ocupă de ale
cum. Intervenţii pentru procu Consfătuirea tre care şi înfiinţarea de cursuri mentele planificate cu 0,400— gerea' şistului din cărbune. Mi
rarea a 15 motoare electrice, tinerilor siderurgişti de croitorie. 1,430 tone cărbune pe post. In nerii din Aninoasa se pot min
tr-o singură zi, 15 iulie, GÎnd ori cu oărbunele livrat patriei
necesare funcţionării tuturor ro R ecen t a avut loc în sa la G .F.U . din prezentat referate, urm ate de discuţii. Un asemenea curs cu o du minerii din sectorul III au ho în acest an. Datorită interesu
Com binatul siderurgic Hunedoara o P articip an ţii Ia consfătuire au arătat rată de trei luni a fost şi cel or tărît să se întreacă pentru cel lui cu care s-a muncit pentru
lelor s-au făcut şi în trecut şi în consfătuire cu toate birourile organi în cuvîntul lor necesitatea intensifică ganizat în circumscripţia nr.,20 mai mare randament — între îmbunătăţirea calităţii cărbune
zaţiilor U .T.M . din com binat. L a co n rii m uncii de educaţie com unistă şi — strada Aurel Vlaicu — care cere iniţiată în cinstea Zilei mi lui, colectivul minei Aninoasa a
anul acesta din partea conduce sfătuire au participat ca invitaţi şi p a trio tică a tin eretu lu i din (3. S . H u şi-a încheiat activitatea cu cîte nerului — ortacii brigadierului primit în acest an bonificaţii în
nedoara în scopul participării lor tot va zile în urmă. Ioan Toma au realizat un ran valoare de peste un milion lei.
rii seGţiei. Şi chiar mai mult, secretarii organizaţiilor de partid. A- mai active la înfăptuirea sarcinilor tra dament ce întrece pe cel plani
sate de cel de-al III-le a S o n g re s al Gele 12 femei care au frec LUCIA LICIU
D rruumm uull spre mai, tD. ine ceăstă consfătuire a analizat felul cum Partidului M uncitoresc Rom în. ventat cursul, şi-au însuşit o se corespondentă
rie de noţiuni teoretice şi prac
La începutul acestui an, co muncitorilor, pentru reducerea s-au preocupat birourile organizaţiilor tice cu privire la croi. S-au evi
lectivul de muncitori, tehnicieni consumurilor specifice de metal, U.T.M . de educaţia com unistă şi pa denţiat îndeosebit Stela Arde-
şi ingineri de Ia Atelierele cen energie electrică, scule, ulei in triotică a tineretului. leanu, Elena' Bălăiţă şi alte gos
trale Gurabarza, cu ocazia dez dustrial, sporirii productivităţii
baterii cifrelor de plan pentru muncii şi dezvoltării întrecerii In cadrul acestei consfătuiri, tov. So n sfă tu ire a , în urm a d iscuţiilor şi podine, care la terminarea
anul 1960, a hotărît să lupte socialiste pentru titlul de cel mai
cu eforturi sporite pentru a tri bun strungar, frezor, fierar, tîm- M ih ai P urţuc, secretaru l o rg an izaţiei a propunerilor făcute, a sta b ilit m ăsuri cursurilor au reuşit să execute
mite minerilor utilaje mai mul plar, electrician, maistru şi in
te, mai bune, să realizeze pla giner. U.T.M . de la lam inorul de S00 mm. şi ca re să ducă la intensificarea şi îm lucrări destul de complicate.
nul anual de producţie pînă în Andrei B erlea, secretarul organizaţiei
ziua de 6 noiembrie a.c., să exe însemnate economii au fost U .T.M . de la d irecţia transporturi, au ;b u n ătăţirea m u n cii de ed ucaţie a tin e P. JURGONI
cute produse peste sarcinile de obţinute în cursul semestrului I
plan în valoare de 2.269.000 şi prin executarea unor comenzi retului din com binat. corespondent
Iei, să mărească productivita prin muncă voluntară. Printre
tea muncii pe cap de muncitor piesele mai importante executate m mm m im ie t ir m l. m
cu 1.390 Iei şi să realizeze e- prin muncă voluntară se pot ci
conomii în valoare de cel puţin ta : roţi dinţate pentru ante- D in vorbă în vorbă, discuţia noa vom d’ a 8 .0 0 0 to n e m in ereu d e bună — N-avem secrete. Oamenii au celei m ai raţionale schem e de per ducţie. M inerii au posibilitatea şi în
un milion lei. zdrobitorul Barza, executate de stră a ajuns la ţintă. Ioan B i- calitate peste plan". m u n cit. m ai bine. forare, organizarea brigăzilor de îna acelaşi timp datoria să m ai dea fur-
frezorul Nicolae Negrea, piese diga, a ezitat să dea imediat răspun intare rapidă etc. U nele m ăsuri sînt naliştilor cîteva mii de tone m ine
Pentru realizarea angajamen pentru funicular executate de sul cuvenit i a luat o bucată > de La început, chiar şi unii dintre con Am discutat cu m inerul ¦fruntaş în curs de rezolv a re) multe şi-au ară reu peste plan. Pentru aceasta, se
telor luate, sub îndrumarea şi strungarul Ilie Visa, robineţi de hirtie şi a început să facă nişte cal ducătorii m inei se ihdoiaă că an ga Francisc Vaida, c u ' Nicolae B idiga tat roadele. Toate acestea se con cere in continuare m uncă şi preocu
conducerea organizaţiei de par aer comprimat, executate de cule. Preşedintele comitetului sindi jam entul va fi îndeplinit. După sta şi cu alţi oam eni, care au experien cretizează in realizări. Anul acesta, pare. In această direcţie conducerea
tid, a fost întocmit un plan de candidatul de partid Mihai Vai- calului dorea să prezinte o situaţie bilirea angajam entului, m inerii au por ţă în m inerit. R ăspunsul a fost ace la m ina G helar, s-a realizat un ra n exploatării m iniere trebuie să pună
măsuri tehnico-organizatorice. da etc. Numărul orelor de mun cit m ai clară a realizărilor. nit la 1 lupru m ai hotăriţi, dorind să-şi laşi. Pentru ei totul e ceva obişnuit, dam ent m ediu în abataj de peste în centrul preocupărilor sale extin
că voluntară folosite pentru exe respecte cuvîntul dat. .In d ecu rs .de firesc. Unii s p u n ‘chiar că se poate 2 ,400 tone pe post. D acă ta în cep u derea m ecanizării şi stimularea ini
Desîăşurînd larg întrecerea cutarea lucrărilor productive se — Mda — zise el în cele din ur cîteva luni,, s-a scos din adîncuri realiza m ai .m u lt i alţii vorbesc d es tul anului se m ai vorbea despre ră ţiativelor m inerilor. O problem ă care
socialistă, folosind în mod ra ridică la peste 1.500. mă- Au m ai răm as doar vreo m ie m ai m ult 'de 8 .0 0 0 to n e m in erea p e s pre planurile d e viitor. Ş i totuşi e- m înerea în urm ă în realizarea planu îşi aşteaptă rezolvarea o constituie
ţional utilajul existent, aplicînd de tone de realizat. te plan. xistă un s e c r e t : m inerii au unit lui, în , fiecare din ultimele patru luni asigurarea tuturor locurilor de m uncă
procese tehnolgice înaintate de In cursul trimestrului II, din m unca organizată cu preocuparea s-au produs cite 2.900-3.800 tone m i cu aer com prim at la p resiu n e co res
lucru şi traducînd în viaţă mă atelierul de reparat utilaj mi Au urm at apoi alte explicaţii. Cl Colectivul a înregistrat acest .su c pentru prom ovarea noului. - Acest lu nereu peste plan. Paralel cu sporirea punzătoare. Deşi s-au luat unele m ă
surile stabilite la începutul a- nier s-au evidenţiat în mod deo inul vorbea cu m îndrie despre a n ga ces dar nu s-a m ulţdm it cu atit. In cru a obligat săgeata graficului să producţiei, m inerii au realizat peste suri în acest sens, ele nu satisfac
nului, în cursul celor 6 luni de sebit strungarii Ilie V'işa, Dio- jamentul minerilor şi japtele lor. tre tim p, s e vorbea iot' m ai m ult d e s urce m ereu mai sus. 400.000 lei econom ii la preţul de cerinţele minerilor. De un m are folos
activitate colectivul de aici a ob nisie Pop, Filimon Ştefan, fre pre apropierea celui de-al III-lea cost şi aii reuşit să dea m inerea de va fi in viitor sprijinirea brigăzilor
ţinut realizări demne de laudă. zorii Nicolae Negrea şi Petru Prevederile au fost C ongres al P.M .R. In gîndurile m i Anul acesta, în toate sectoarele, calitate m at bună. Şi după. cum spun care s-au angajat să realizeze înain
Astfel, planul de producţie a Afiscoiu, iar dintre forjori tova depăşite nerilor, s-a cimentat hotărîrea de a întrecerea socialistă a luat un avînt ei, nu au s e c rete: m unca şi preocupa tări rapide. Acest lucru nu se poate
fost depăşit cu 21,56 la sută, răşii Viorel Faur şi Nicolae întîmpina acest evenim ent cu reali deosebit. Echipele conduse de Teo rea hotărăsc totul. face decît printr-o îndrum are tehnică
¦iar la preţul de cost s-au rea Furdui. Succese valoroase au ob / ncă înainte de începerea anului zări deosebite. M inerii s-au adunat dor Bucureştean, Victor lalbă, Ioan la nivel înalt, aprovizionare ritmică
lizat economii în valoare de ţinut şi muncitorii din secţiile 1960, m inerii de la Ghelar s-au din nou la sfat, au discutat o dată, Graficul cu materiale şi 'generalizarea exp e
923.000 lei. cale ferată industrială şi sec adunat la sfat in cadrul unei con apoi încă odată despre angajam ent. Şoit şi m ulte altele, au înscris re nu s-a încheiat rienţei înaintate.
ţia iiipo. sfătuiri de producţie. Atunci au dis Pînă la urm ă s-a stabilit că a ngaja
La obţinerea acestor realizări cutat pe larg despre, cifrele de plan m entul anual ‘ să fié m ărit la 15.000 zultate 'deosebite. M inerii d e lâ înain u trecut aproape 7 luni din a- Extinderea tehnicii noi, punerea în
şi-au adus contribuţia toate sec Realizările obţinute pînă în pe anul acesta, despre diverse proble şi apoi la 17.000 rone m inereu peste cest an. Pentru m inerii din G he valoare, mai devrem e, a unor rezer
ţiile, cele mai frumoase rezulta prezent, entuziasmul şi hotărî- m e teh n ice şi m ă su ri o rga n iza to rici;. tare au obţinut chiar recorduri, iar
te fiind înregistrate în atelierul rea cu care munceşte colectivul Comuniştii, oamenii care privesc mâi plan. Dar şi aceste prevederi au fost acum brigăzile conduse de Francisc lar timpul nu s-a scurs zadarnic. Cu ve noi de m inereuri şi ridicarea în
de reparaţii. In această secţie Atelierelor centrale Gurabarza, departe decît ceilalţi lucrători, şi-au fiecare zi se apropie dala cînd ei
planul de producţie pe trimes ne îndreptăţesc să credem că spus şi ei părerea. Pînă la urm ă, co lăsate in urm ă de realizări. Zilele Vaida şi Nicolae B idiga şi-au fixat trecerii socialiste pe o treaptă supe
trul II a fost realizat în propor angajamentele luate vor fi rea lectivul a stabilit că planul pe anul ca obiectiv să ajungă la 100 m. vor raporta îndeplinirea angajam en
ţie de 111,17 Ia sută, iar suma lizate şi depăşite înainte de ter 1960 poate fi mult depăşii. Acest lu trecute, preşedintele comitetului de rioară, ii vor ajuta pe m inerii din
economiilor obţinute se ridică men, că muncitorii mineri vor cru avea la bază perspectivele exis înaintare lunar. tului a n u al m ărit. E ch estiu n e 'de, cî
Ia 760.000 Iei.’ primi utilaje mai multe şi mai tente pentru introducerea tehnicii noi întreprindere spuneai M unca m inerilor s-a bucurat de spri Ghelar să obţină rezultate şi m ai bu
bune. şi apelul prin care jurnaliştii hune- teva săptămini sau zile. Succesele
Aceste realizări se datoresc doreni cereau m inerilor să le dea — Mai avem doar vreo mie de jin şi d in . partea conducerii. Acum ne. Graficul întrecerii pe acest an nu
efortului depus de majoritatea I. GUDASZ se u rm ă reşte tii m o d o rga n iza t e x sînt meritorii. Totuşi mai sînt încă
m inereu mai mult şi m ai bun. In pro tone din angajam entul anual. rezerve interne. Colectivul de m uncă s-a încheiat. E l aşteaptă noi cifre,
tinderea tehnicii hdi ş i î n acest sens
cesul verbal al consfătuirii s-au aş Secretul succeselor s-au luat m ăsuri pentru m ecanizarea d e aici trebuie să s e gîndească la noi realizări. S u ccesele de pînă acum
ternut cîteva rinduri. „In anul 1960 A m întrebat pe un inginer despre transportului şl a încărcării la toa noi acţiuni ca re să aducă cifre cit sînt o garanţie că această cerinţă
secretul realizărilor: Mi-a răs te înaintările, pentru m ecanizarea pro va fi împlinită.
m ai m a ri in co loa n ele 'graficului d e pro-.
puns simplu şi d eg a ja ţi ducerii ram bleului, pentru folosirea S. IONESCU
