Page 83 - 1960-07

Nr. 1736 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. ?!

(Hăzbni ţi ţtae..cu

Cunoaşteţi monumentele Noutăţi culturale

naturii din regiunea noastră io firi prietene 1V\AO.A^W W W '

S în t consid erate „monumente ale natu rii“ acele terenuri care, prin ® La Taşkent a avut loc interpreta­ Barăcile
anim alele sau plantele rare, ori pe cale de dispariţie ce trăiesc pe ele, rea în prim ă audiţie a noilor opere
sim fonice ale compozitorului sovietic

prezintă o deosebită însem nătate ştiin ţifică sau estetică, precum şi cele A lexei K ozlovski, create de el pe P este drum de clădirea in Ilia m ai există o baracă,
baza folclorului m uzical karakalpak. sfa tu lu i popular raional, ce­ am p la sa tă în curtea in te r­
care prin frum useţea lor natu rală sau im portanţa ştiin ţifică trebuie ocro- O rchestra sim fonică a filarm onicii uz­ tă ţen ii din Ilia au a m en a ja t n a tu lu i şcolii m ed ii m ixte. In
bece, d irijată de autor a interpretat un părculeţ frum os. S -ar fi prezent, baraca aparţine în ­
. tite şi transm ise generaţiilor urm ătoa re. două poeme — „N igarim “ şi „Take- în tin s ei cu părculeţul şi m ai tr e p r i n d e r i i „1 M a i“ D e v a .
naliş“, precum şi „Suita' K arakalp akă“. m u lt, pînă spre m alurile M u­
In regiunea noastră se g ă sesc nu m eroase rezervaţii naturale d eclarate reşului, dar n u i-a u lăsat ba ­ S fa tu l popular co m u n a l Ilia,
M uzica K arakalpakă, care prin rit­ răcile... conducerea şcolii m edii, se c ­
m onumente ale naturii, cărora statul le acordă o deosebită g rijă ferindu-le mul ei este asem ănătoare cu melodiile ţia să n ă ta te şi prevederi so ­
turcm ene şi kazahe, este plină de o ri­ B arăcile, două la n u m ă r, ciale a raionului, au fă c u t
de distrugere, asigurînd păstrarea şi cercetarea lor ştiin ţifică, cum şi cu­ ginalitate, construcţia ei crom atică cap­ cu m ai m ulte geam uri spa r­ n u m ero a se a d rese la în tr e ­
tivează pe ascultători. te decît întregi şt cu pereţii p r in d e r e a „1 M a i“, s o lic itîn ă
noaşterea şi preţuirea lor de către oam enii m uncii. A stfel, au fost d ecla­ scorojiţi, strică am bianţa cu­ m u ta re a a cestei barăci.
lorilor vii ale parcului.
rate prin hotărîri ale C onsiliului de M iniştri u rm ătoarele m onum ente ale In terven ţia a fo st insă za ­
T recătorii, odată cu local­ darnică. Baraca a ră m a s n e ­
naturii, la propunerile Com isiei M onu m en telor Naturii a A cadem iei K .P .R .: nicii, se în trea b ă dacă to v a ­ clin tită pe vecliiul ei a m p la ­
ră şii de la T.R .C .H . D eva, sa m e n t. iar to va ră şii de la
Parcul N aţional Retezat, Pădurea B e ja n , Cetatea Deva, P arcul dendrologic m ai au de gind să ţin ă m u ltă In clişeu: O s c e n ă d in f i l m u l „ R ă z b o i ş i p a c e “, e c r a n iz a r e
v re m e ba ră cile pe a cest loc, „1 M a i“ D e v a a u r ă m a s i n ­
Sim eria, C alcarele de la V alea M are, V alea Corbului şi Am poiţa, Iezerele • Institutul de istorie a partidului m ai ales că nu sîn t fo lo site a ro m a n u lu i cu acelaşi titlu , a m a relu i scriito r rus Lev Tolstoi.
de pe lîngă Comitetul Central al la nim ic. d iferen ţi la cererile ju s tific a ­
Şu rian şi Ighielul R îpa R oşie, M untele V u lcan, Locul fosilifer Lăpugiul de P .M .S .U . şi E d itu ra „ K o ssu th “, au Romanul nemuritor al lui Lev Epoca şi evenimentele istorice
editat o carte cuprinzînd scurte bio­ te ale celor d in Ilia. Tolstoi „Război şi pace“ -i-a in­ încadrează dramatic viaţa eroi­
Su s, Lucrările rom ane de la m ina „23 A ugu st", Alm aşul M are, P eştera grafii a unor eroi ai m işcării m unci­ spirat pe cineaştii italieni şi a- lor romanului, a cinstitului şi
toreşti revoluţionare din U n g aria. C a r­ mericani să ecranizeze opera bunului Pierre Bezuhov — un
de la T ecuri şi Ş u ra M a re de Ia O h aba P ono ru lu i. D espre trei din a ce s te tea conţine date despre viaţa unor croi marelui scriitor rus în cadrul om însufleţit de ideile progre­
despre care pînă în prezent nu s-a unei coproducţii. Filmul, în do­ siste ale revoluţiei franceze —
rezervaţii vom vorbi m ai pe larg în cele ce urm ează. „ ocupat nici o operă literară. Editarea uă serii — în culori — evocă a frumoasei contese Nataşa Ros-
acestui volum a fost precedată de o eroii romanului, epoca frămîn- tova — care, maturizată de su­
Parcul naţional R etezat vastă m uncă de culegere a dalelor, tată a războaielor napoleonie­ ferinţele războiului îşi va găsi
M arca m ajoritate a muncii de cerce­ fericirea alături de Pierre.
Cuprinde o suprafaţă de apro­ rare: zimbrul (Pinus cembra), tare a fost efectuată de Borbala Sze- Caniculă ne cînd marşul imperialismului'
ximativ 10.000 ha., şi e renu­ speciile de vulturică (Hiera- rem i. francez nu a putut li stăvilit de­ Filmul rulează între 25 şi 28
mit prin piscurile sale alpine şi cium), sau a animalelor rare: Zile de vară. C ăldură toridă ţie “. Ş i-a m o n ta t u n fe l de cît pe pămînt rusesc, eroismul
complexul de căldări, iezere şi capra neagră şi diferite specii • Din in iţia tiv a In stitutu lu i de p este tot. In sala de linotipuri ven tila to r direct pe m aşină. şi spiritul de sacrificiu manifes­ iulie — seria I-a şi 29 iulie şi
Tohotişuri glaciare, rezultate de culturi, s-a delimitat o zonă cercetări literare de pe lîngă A cade­ Un v e n tila to r din... hârtie, tat de armata şi de poporul rus
prin deplasarea şi topirea nenu­ ştiinţifică mărginită de Gura m ia poloneză de ştiinţe s-au început a tipografiei ce aparţine în ­ încercarea n u ţine. H îrtia e itare s-a ridicat la o măreaţă 1 august — seria a Il-a — la'
măraţilor gheţari ce-1 acopereau Zlata-Şesele-Gemenele, în care lu crările în vederea ed itării unei pu­ t r e p r i n d e r i i „1 M a i“ D e v a , h îr tie ... luptă de partizani împotriva co­
în trecut. De pe vîriurile Rete­ sînt interzise exploatările fores­ blicaţii intitu late „Două sute de ani term o m etru l indică o te m p e ­ tropitorilor. cinematograful „Filimon Sîrbu“
zatul, Păpuşa ori Peleaga, a că­ tiere, păşunatul, vînătoarea, pes­ de literatură poloneză“, cuprinzînd se­ ra tu ră ridicată. C auzele sîn t Oare conducerea în tre p rin ­
ror înălţime trece de 2.500 m. cuitul şi trecerea turiştilor. In colele X IX şi XX . cunoscute : se lucrează cu şi la cinematograful de vară din
se pot vedea ca într-un uriaş restul parcului păşunatul e limi­ aliaj de plum b şi zinc topit. d e r ii „1 M a i“ n u e s te în m ă ­ Deva.
amfiteatru urmele acestei gla- tat spre a nu se distruge vege­
ciaţiuni, un peisaj de o măreţie taţia ocrotită, iar vînătoarea şi La elaborarea acestei importante o- La m aşini, lin otipiştii sin t su ră să m o n teze aici cîteva
rar întîlnită, ce nu-1 poţi uita pescuitul se fac numai pe bază pere îşi dau concursul peste o sută uzi leoarcă de sudoare. U nul
uşor. Pentru ocrotirea plantelor de autorizaţii speciale. de lucrători ştiinţifici. Lucrarea va d in tre ei a în cercat o „inova- ventilatoare adevărate, m e ­
prezenta şi populariza pe unii scriitori
din cele două v eacu ri c a re au talice ?
contribuit la dezvoltarea culturii po­
loneze. Unde sînt tinerii? 552 milioane de cărţi in Í5 ani

Pădurea Bejan C oriştii d in D obra şi, în g e ­ nii s-a u oferit să contribuie In cei 15 ani care au trecut ştiinţifică şi profesională este în
neral, to a te fo rm a ţiile a rtis­ cu partea bănească. de la eliberare, în Ungaria au prezent de 2.400, ele dispunînd
In marginea de şud-est a De­ kai şi Borbâs, care au descris • In A lbania există o bogată poezie apărut 156.262 de publicaţii în­ de un număr total de pesie 25
vei, lîngă satul Artia, se găseş­ o serie de hibrizi de aici. încă tice de aici, şi-a u fă c u t — Se pune întrebarea dacă tr-un tiraj total de 552 milioa­ milioane volume. Un număr to­
te pădurea Bejan, renumită prin din 1936, la propunerea prof. populară. G întăreţii improvizatori, şi îşi fa c în că — re p e tiţiile la tin eretu l din Dobra n -a r p u ­ ne de exemplare. In acest timp, tal de aproape 10.000 de biblio­
faptul că pe o suprafaţă res- Al. Borza şi E. Nyarady o su­ tea înlocui în cea m ai m are a fost extinsă considerabil re­ teci publice pun la dispoziţia ci­
trînsă cresc laolaltă şase spe­ prafaţă de 70 ha. a fost decla­ foarte iubiţi de popor, creează lucrări căm inul cultural, o co nstruc­ p arte m ina de lucru necali­ ţeaua de biblioteci din ţară. Nu­ titorilor din R. P. Ungară circa
cii de stejar întîinite în diferite rată monument al naturii şi ţie veche, necorespunzătoare. fica tă ? Ne re fe rim m ai ales mărul bibliotecilor de literatură 10 milioane de volume.
zone din ţara noastră: cerul, luată sub ocrotire. In 1955, pă­ originale în care cîntă trecutul eroic la tin erii a n g a ja ţi în în tr e ­
gorunul, stejarul, gorunul arde­ durea Bejan a fost vizitată şi D obrenii s-a u gândit m a i de prinderile şi in stitu ţiile din
lean, gîrniţa şi stejarul pufos. cercetată de o delegaţie de bota- al ţării, entuziasm ul constructorilor m u ltă vrem e să-şi construia­ această localitate, băieţi şi
Faima ştiinţifică a Bejanului au nişti din Republica Democrată scă în co m u n ă u n că m in fe te , al căror n u m ă r este
adus-o însă numeroşii hibrizi, Germană în frunte cu prof. Dr. noii Albanii, fericirea poporului al­ cultural, p o trivit a ctivită ţii destul de m are.
născuţi prin încrucişarea natu­ Otto Schwartz, director al grădi­ bogate pe care o desfăşoară
rală a acestor specii. Acest fe­ nii botanice din Jena' şi autor al banez. fo rm a ţiile artistice. G înduri- P rin co n trib u ţia lor, o im ­ -"©su
nomen aproape unic în lume ă celei mai complete monografii a le s-a u tra n sfo rm a t în fa p te, portantă. sumă. din fo n d u rile
atras atenţia botaniştilor Simon- stejarilor. In tim pul vizitei de p rietenie a lui adunate s-a r putea econom i­ B IH PBO G U AM U L B E
N. S . H ru şcio v în 1959. în A lban ia, re­ iar c o n s tr u c ţia c ă m in u lu i a si şi în treb u in ţa în alte sco­
dacţiile ziarelor albaneze au primit puri obşteşti.
sute de scrisori cu versuri şi cîntece încep u t încă de anul trecut.
scrise, ale rapsozilor populari. P înă acum s-a u ridicat zi­ D eocam dată. însă. tin erii
din Dobra dau dovadă de
Ppetul Andrea V arfi a adunat aces­ durile, în aceste zile term i- m ultă, n ep ă sa re fa ţă de co n ­ 25 IU L IE 1960
te opere ale creaţiei populare şi le-a n îh d u -se şi planşeul de be­ strucţia ce va con stitu i m in- PRO G RA M U L 1 : 6,45 M uzică popu­
dria sa tu lu i. Ce are de sp u s lară roniînească ; 7,15 M uzică
publicat într-o culegere sub titlu! „ S a ­ ton. în trea g a lucrare, in clu ­ c o m ite tu l c o m u n a l U .T.M . ? u ş o a ră ; 7,30 Sfatul m ediculu i: „Cibernetica şi funcţiile sistem ului
„Cura de ape m inerale în bolile nervos; 18,05 C oncert de estrad ă; 19,00
lutări din m unţi“. Printre acestea se siv m aterialele de co nstruc­ .de rinichi,“ ; 8 ,0 0 M elo d ii populare ro ­ Em isiune lite r a ră ; 19,15 Jocu ri popu­
maneşti ; 8,30 C oncert de d im in e a ţă : lare rom ân eşti; 19,30 A lm anah ştiin ­
R îpa Roşie află cîntece create de poeţii populari ţie. sîn t rezolvate pe scară 9,30 Tinereţea ne e dragă ; 10,30 ţific ; 20,28 Din creaţiile com pozito­
„ V ia ţa e az i m ai fru m o a să “ •— m u­ rului D u n a ev sk i; 21,45 Tribu na R a d io :
Reiz Golemi, M ilsa Slietiu, M işto Rapo, locală, în care scop c e tă ţe ­ zică u ş o a ră : 11,05 T eatru la m icro­ 22.00 M uzică de dans.
fon : „Profesiunea doam nei W arren“
La marginea oraşului Sebeş, plantele rare şi unice ce cresc Aghim Godşaj Toina Nicola şi alţii. v<* de B ern ard Shaw T 12,37 M uzică u şoa­ 26 IU L IE I960
pe malul Secaşului, în marginea aici : o garofiţă albă, cîrcelul, ră ; 13,30 Cîntece despre oţelari şi
m in e ri; 14,00 Concert p o p u la r; 15,20 P R O G R A M U L 1 : 6,10 „N um ai zîm-
abruptă, aproape verticală, a' pirul crestat, o ferigă meditera­ Cîntece şi jocuri populare rom âneşti; bet, num ai cîn te c“, program de mu­
15,50 Note de le c t o r ; 16,30 Potpu­ zică u ş o a ră ; 7,30 Sfatul m edicului:
unui podiş terţiar, apele au mo­ neană etc. După retragerea fos­ Nou tip de hîrtie O bucătărie, riuri de m uzică u ş o a ră : 17,30 V reau Pericardita ; 8,00 D in presa de astăzi;
delat coloane şi piramide gigan­ telor mări ce acopereau aceste eleelmnieă să ş t i u ! 18,30 C arnet de rep o rter; 8,30 Arii şi dansuri antice de R es­
tice, coline şi făgaşe de torenţi, locuri în timpul erelor geologi­ Recent, colaboratorii Institu­ Noul tip de hîrtie poate înlo­ 19,05 M uzică u ş o a ră ; 19,30 Din fol­ pighi : 9,07 M uzică u şo a ră ; 9,30 R o­
alcătuite dintr-un material geo­ ce, văile rîurilor s-au adîncit şi tului de cercetări în domeniul cui cu succes faianţa din ca­ Gum s-ar putea accelera procesul clorul popoarelor; 21,15 Em isiune pen­ za v u itu rilo r; 9,50 Duete din opere ;
logic diferit şi multicolor, mai astfel rocile multicolore au ie­ hîrtiei din Budapesta au pus la merele de baie sau tapetele din preparării m încării, cum ar putea fi tru s a t e ; 21,45 M elodii populare ro- 10.10 M elodii populare rom ân eşti; 11,03
ales roşu : pietriş şi nisip roşie- şit la suprafaţă, iar apele ploi­ punct producţia unui nou tip de interiorul vehiculelor. uşurată munca gospodinelor, lucrăto­ m în e şti; 23,15 Concert de noapte ; C oncert de m uzica uşoară de com po­
tic, argilă talcoasă, nisip gal­ lor şi îngheţul le-au modelat şi hîrtie. Este vorba de o hîrtie im­ rilor din can tin e ? P R O G R A M U L II : 14,07 M uzică zitori din ţări p rie te n e ; 12,30 In faţa
ben, marnă cenuşie, argile roşi- sculptat cu nespusă măiestrie. pregnată cu răşini sintetice. Ia- Producţia pe scară largă i> populară rom ânească din M u n te n ia ; h ă r ţii: Liberia ; 13,05 Concert de prînz:
etice şi verzui, ce se succed cu Coloanele şi piramidele de la vabilă, mai rezistentă decît o- noului tip de hîrtie va începe Folosirea gazelor naturale uşurează 15,00 M uzică din o p e re te ; 16,15 Noi 15.10 C oncert p o p u la r; 16,00 V echi
fragmente de cuarţ, cremene şi Rîpa Roşie ce sufereau în tim­ biectele din materiale plastice peste un an şi va putea înlocui mult această m uncă. D ar s-a dovedit în reg istrări de c în te c e ; 16,30 Vorbeşte m elodii populare ro m în e şti; 16,15 V or­
şisturi cristaline. Sub aspect pul dominaţiei austro-ungare de obişnuite, suportînd solicitări materialele similare provenite că timpul necesar preparării m încării M o sco v a !; 17,50 In pas cu ş tiin ţa : beşte M o sc o v a !; 17,50 Selecţiun i din
peisagistic, prin frumuseţea ei pe urma exerciţiilor de artilerie, mari. rezistentă la o temperatu­ poate fi redus şi m ai mult. Colectivul o p e re te ; 19,05 R evista Econom ică R a ­
unică, Rîpa Roşie de la Sebeş sînt ocrotite astăzi ca monu­ ră de pînă la 300 grade. din import. Institutului pentru aparate electroni­ 25 şi 26 IU L IE 1960 d io ; 20,45 M uzică de e stra d ă ; 21,15
— după părerea savanţilor com­ ment al naturii. ce cu vid din P ra g a a realizat o in sta­ Em isiune pentru s a t e ; 22,30 M uzică
petenţi — întrece vestitele „pi­ Clădire —“ la ţie în c a re m în ca rea se prep ară nu D E V A : Război şi pace; AL­ u ş o a ră ; 22,45 M elodii populare ro­
ramide de pămînt“ de la Bol- Prin cunoaşterea, respectarea num ai foarte repede dar şi fără foc BA IU L IA : N -a fo st in za d a r; m în eşti; 23,15 Concert serenadă.
zano din Alpi şi se aseamănă şi ocrotirea monumentelor na­ La Aşhabad, capitala R.S.S. seismic, rigiditatea legăturii clă­ şi funingine. M oartea u n u i c ic lis t; BRAD :
Marelui Ganion al rîului Golo- turii, ne manifestăm dragostea Turcmene, — o regiune bîntuită dirii cu pămîntul este de 13.000 R ăzboiul o p iu m u lu i; H A ŢE G : P R O G R A M U L I I : 14,30 M uzică din
rado. Locul e interesant şi prin faţă de pămîntul minunat şi bo­ adeseori de cutremure — s-a ori mai mică decît la o funda­ Intr-un asfel de cuptor, un kilo­ 105% a lib i; H U N E D O A R A : De opereta „R ose M a rie“ de F r im !; 15,25
gat al patriei noastre dragi. construit o clădire de cărămidă ţie obişnuită. De aceea tot de a- gram de carn e este transform at în sim b ă tă p în ă lu n i; I L I A : C i­ M uzică populară roniînească ; 16,15
Ş tia ţi cu două etaje „suspendată în tîtea ori se micşorează intensi­ friptură în num ai... 15 minute, iar o nem a de altădată ; O RĂŞTIE : M uzică u ş o a ră ; 16,45 M aterialişii G re­
c ă ©©© aer“. Glâdirea este instalată pe tatea energiei undelor seismice găină poate fi friptă în 12 m inute. ciei a n tic e ; 17,35 Em isiune m uzicală
® Coada unei comete este a- o fundaţie antiseismică. Pe o transmise de Ia pămînt clădirii. Gonstrucfia acestei instalaţii, denu­ O am eni sau m a ju ri; M um u 7 pentru c o p ii; 18,17 Cîntece şi jocuri
tît de rarefiată, încît 60.000 km. broasca ţestoasă aproape că nu astfel de temelie casa nu stă, ci m ită de autorii ei „m ag n etron g rill", populare din ţă ri s o c ia lis t e : 19,30
cubi din volumul ei cîntăresc şi-a schimbat înfăţişarea. este suspendată deasupra pâ- Construirea unor asemenea se bazează pe principiile folosite în P E T R O ŞA N I: O zi de o d ih n ă ; O pera „ B o ris G o d u n o v “ do M tjso rg -
tot atît cît aerul ce intră în plă- mîntului asemenea unui pendul. clădiri are o foarte mare impor­ tehnica radiolocaţiei şi în diaterm ie- G eneralul D elta R overe; SE B E Ş: s k i ; 23,15 C oncert de noapte.
mînii unui om în timpul unei ® După ultimele cercetări, In condiţiile acestei fundaţii, tanţă pentru Aşhabad — oraş Ca sursă de energie serveşte aşa-nu- P ărinţi şi c o p ii; F avoritul 13;
singure inspiraţii. 28.600.000 tone de particule ale numai punctul de suspensie su­ situat într-o zonă de activitate mitul m agnetron care produce unde S IM E R IA : O m ul de pe planeta BU LETIN E DE ŞTIR I : 5,00; 6,00;
prafului cosmic ard anual în at­ feră de pe urma oscilaţiei seis­ seismică intensă. Ultimul cutre­ electrom agn etice de înaltă frecvenţă de P ă m în t; LONEA : Ani înflăcă­ 7 ,0 0 ; 11,00; 13.00; 15.00; 17,00;
© Broasca ţestoasă esté una mosfera terestră la înălţimi ce mice, în timp c.e clădirea ră- mur de pămînt de o forţă dis­ 12,5 cm . U ndele aju n g în cuptor şi ra ţi ; T E IU Ş : M arile fa m ilii;
din cele mai vecin fiinţe de pe depăşesc 100 km. de la supra­ mîne nemişcată. trugătoare a tost înregistrat aici sînt absorbite. Produsele introduse în­ Z L A T N A : H aiducii din R io Frio; 1 9,00; 2 0 ,0 0 ; 2 2 ,0 0 : 23,52 (p ro g ra­
Pămînt. In cei 200.000.000 de faţa Pămîntului. Doar 3.000 to­ în anul 1948. tr-un asem enea „cuptor-m inune“ se APOLDUL DE S U S : V îrsta
ne de praf şî meteoriţi minus­ Datorită fundamentului anti­ prăjesc uniform şi, ceea ce este mai d r a g o s te i. mul I) 14,00; 1 6 ,0 0 ; 18,00; 2 1 ,0 0 ;
culi ajung anual pe suprafaţa im portant, păstrează cu mult m ai mul­ 23.00 (program ul II).
te vitam ine decît în condiţiile prepa­
rării obişnuite. rramccarrmirr

-OC- I.U.T. SECŢIA EXPL.
UTILAJ ŞI FORAJE
ani a existenţei sale pe Pămînt, Pămîntului. La g răd in a de vară din Deva. unii cetăţeni vin la Locomotivă electrică —
sp e cta co le cu copii. Şi n -a r fi nitriic, d acă i-a r ţin e pe funicuîar cu comandă- TIMIŞOARA — str. Deme-
F u n cţionarele M atilda Iedu şi F lo rica M uşa de la I.G .O . triade, nr. 1 ; telefon 59-15
Oălan, pe lîngă faptul că au preocupări personale în tim ­ lîn g ă ei. D ar îi la să să se jo a ce , tulburînd atît pe sp ec­ program (gara Fabric., peste liniile
pul serviciului şi întîrzie rezolvarea diferitelor cereri cu tatori cît şi pe artişti.
care vin cetăţenii, au o atitudine necuviincioasă faţă de La fabrica de finisare şi fesâ- C. F.R .)
aceştia. torie din oraşul Şui, situat în
Regiunea Ivanovo, la 300 km. execută:
nord-est de Moscova, a fost pusă
m isrM m r& m L Q m h LUCRĂRI DE FORAJE

P E N T R U 24 O R E uscate şi hidraulice, de fîn-
tîni şi fîntîni arteziene,
în funcţiune o locomotivă elec- Vrem e nestabilă, cu cerul schimbător.
precum şi
trică-funicular cu comandă-pro- Vor cădea ploi locale sub formă de
DENISfPARI DE FlN-
gram, care este folosită ca mij­ averse. T em p eratura, ziua în tre 24 şi TÎNI, în regiunile : Timi­
şoara, Oradea, Cluj, Baia
loc de transport între secţii. 29 g rad e, iar n o ap tea în tre 11 şi 17
Mare şi Hunedoara.
grade. V înt potrivit din sectorul nord-

Locomotiva electrică de joasă vesl şi vest. »
tensiune circulă pe monoşina

suspendată în două clădiri înve­ întreprinderea de Gospodărie Orăşenească

cinate şi se poate opri automat O R Ă Ş7IE — P iafa Republicii nr. 20

în 50 de puncte stabilite dina­ EXECUTA:

inte. Oprindu-se la „staţii“, lo­ mC onstrucţii şi reparaţii de construcţii
m Z ugrăveli şi vopsitorie
comotiva electrică, fără partici­ « In sta la ţii electrice interioare

11I.G.O. CALAN parea omului, lasă încărcătura, şi exterioare.
ia alta şi-şi continuă apoi călă­
OROS L. tjho toria. Plata în numerar sau viram ent. Pentru sa la ria ţ¦i

— Pe m ata le parcă te -a m v ă su ţ şi ieri p e -a ic i! „ V in o O ft#- Locomotive electrice cu co- se efectuea ză a ceste lu cră ri şi eu piaţa în ra te.
— Da. Dar după ce m -a ţi repezit, m i-a ţi s p u s : Ia fă mandă-program vor fi introduse
Q 9 tt în toate întreprinderile textile
m iin e !“. Şi am venit... — C e z iç i io n e le , îl f a c e m m g t gg n e n e a , a r i i ş t u ? din regiunea Ivanovo. In prezent
se organizează producţia în serie
— D ar ce. m atale nu ştii că astăzi nu e m iin e ? ! a acestor locomotive.-

b in e ş i v in o ş n i i n e !.