Page 87 - 1960-07

N r, 1737
La mina Vulcan
Două izvoare
Cînd omul îşi pune întreba­
rea : „Ce-aş mai putea îace pen­
tru ca munca mea sa îie mai
spornică, mai rodnică“, el se a-
seamănă cu un explorator. Mun­
cind mai repede, mai bine şi mai
economicos, fiecare om al mun­
cii îşi aduce contribuţia la lupta
pentru realizarea de economii
cît mai mari. Cînd vezi un mun­
citor oarecare calculînd cu înde-
mînarea unui contabil eficienţa
economică a cutărei sau cutărei
metode de muncă şi alegînd-o
pe cea mai bună, cînd îl vezi îă-
cînd geometrie pe o tablă de
metal pentru a folosi din ea pî-
nă şi ultima bucăţică, sau ii vezi
intre degetele butucănoase un
creion care aleargă pe hîrtia de
calc, concepînd o inovaţie sau canicilor şi electricienilor Ie-a
o raţionalizare, te gîndeşti cu rămas să reducă regimul de
admiraţie la faptul că-i un ex­ funcţionare al compresoarelor
plorator, un căutător neostenit
al drumurilor ce duc spre eco­
nomii cît mai mari.
Se cunosc multe din mijloace­
le pe care colectivele întreprin­
derilor ie au Ia îndemână pen­
tru a realiza economii cît mai
mari. ,Minerii de la Vulcan ştiau
prea bine că reducerea consu­
mului specific de energie elec­
trică şi pneumatică, precum şi
îmbunătăţirea calităţii cărbune­
lui pe care-1 extrag, sînt două
din posibilităţile scăderii preţu­
lui de cost al cărbunelui şi deci
de realizare a economiilor. Dar,
nu e suficient numai să cunoşti
aceste posibilităţi...
La începutul anului, colectivul
minei Vulcan şi-a luat angaja­
mentul de a realiza 615.000 lei
economii la preţul de cost al
producţiei globale pe anul 1060.
Spune insă o vorbă din bătrîni
că „nu întotdeauna socoteala de
acasă se potriveşte cu cea din
tjrg“. Aşa nu se potriveşte nici
angajamentul luat la începutul
anului de colectivul minei Vul­
can cu realizările dobîndite în
ultimele luni. Ce ne spun fapte­
le ? Să le luăm, de pildă, pe
cele din luna iunie şi calculele
aproximative pentru luna iulie şi
numai la două căi de reducere
a preţului de cost folosite de co­
lectivul minei. Hste vorba de re­
ducerea în luna iunie a consu­
mului specific de energie elec­
trică, pe seama căruia s-a rea­
lizat o economie de 156.000 lei
şi de îmbunătăţirea calităţii căr­
bunelui cu 0,7 la sută, precum
si a granulaţiei cu 2,6 la sută,
cea ce a adus colectivului minei
bonificaţii în valoare de 157.730
lei. O socoteală elementară ara­
tă că numai pe seama celor doi
(actori s-au realizat economii la
preţul de cost al cărbunelui de
313.630 lei, ceea ce înseamnă
o jumătate din angajamentul
luat pentru întregul an.
Fiecare succes împlinit îşi are
istoria lui, povestea şi eroii lui.
La ane
21 iulie. A b ia se lu m in a s e
de ziu ă cin ă la aria din
satul Boz, raionul llia, în ­
cepuse de zor treieratul
griului. A ria fu sese bine
am enajată. Şuvoiul de
boabe aurii u m p lea în-
tr-u n a sacii întovărăşiţi-
lor. E n tu zia sm u l a p u s
repede stă p în ire pe toţi.
M unca s-a d esfă şu ra t cu
şi m a i m u l t s p o r c în d
G heorglie Juşca şi a lţii c a ­
re fu seseră la tre ie ra t in
prim ele ore ale dim in eţii,
au cîn tă rit recolta şi au
v ă z u t că o b ţin p e s te 1.800
Kg. g r îu în m e d ie la h e c ­
tar.
P ină înspre seară, s-a u
treierat m ii de kilogram e
le grîu.
L ingă m aşină, batoza-
m i îm p reu n ă cu- alţi cî-
ţiva întovărăşiţi, discutau
despre posibilităţile de
depăşire a v ite ze i de lu ­
cru. De g ru p u l lor s-a
apropiat cineva :
— Ce ziceţi tovarăşi,
cină term in ă m treiera ­
tul ?
.— D a c ă v o m o r g a n iz a
m unca de treieriş şi în
tim p u l nopţii, pe sch im ­
buri, vo m reuşi să te r m i­
n ă m p in ă la 5 august.
Asta este a n g a ja m en tu l
nostru, a ră sp u n s batoza-
m i.
Până pe rină cetele de
în to vă ră şiţi trec la m u n ­
că. S în t a cu m la r în d A u ­
rel Doda, C ătălină A stă -
luş. S era fim T ăm aş şi alţi
cîţiva. în to v ă ră şiţi. Voioşi,
cu feţele arse de soare,
m uncesc anim aţi de o sin ­
gură d o rin ţă : să term ine
t r e ie r iş u l i n t r - u n t i m p cit.
m ai scurt. N um ai in felul
acesta, nu se va pierde
nim ic din noua recoltă.
t> a
Aşa s-a înijmplat şi cu succese­
le repurtate la mina Vulcan.
Au început să mijească în luna
aprilie şi de atunci economiile
sînt în continuă creştere. S-au
consfătuit minerii şi inginerii
mineri, cu mecanicii şi electri­
cienii, pentru a găsi calea cea
mai bună care să ducă la redu­
cerea consumului specific de e-
nergie pe tona de cărbune. In
consfătuirea de producţie ş-au
tras concluzii sănătoase despre
ceea ce rămînea de făcut. Dar
a trebuit atunci ca minerii din
abataje să efectueze operaţia de
perforare în anumite ore din
schimb, cînd vor avea asigurat
la locul de muncă o presiune
de vîrf a aerului comprimat. Me­
în timpul cît în abataje se vor
efectua lucrări de armare, în­
cărcare, răpire sau transbordare
a transportoarelor cu raclete.
Aşa s-a şi făcut. Rezultatul e
cunoscut: în luna mai srau rea­
lizat peste 150.000 lei econo­
mii la consumul de energic elec­
trică, în iunie mai mult, iar
după calculele preliminare efec­
tuate la serviciul mecanicului
şef, realizările din luna iulie le
vor întrece pe cele anterioare.
Cu energia electrică economi­
sită în luna iunie, compresoa-
refe ar putea acţiona timp de
o lună fără vreo întrerupere,
115 transportoare cu raclete,
sau tot atîtea ventilatoare cu
motor electric de 5,5 kWh. A-
eeastă energie ar îi suficientă
şi pentru a se extrage pe pu­
ţul „7 Noiembrie“ — cel mai
mare puţ al minei şi dintre cele
mai mari din Valea .liuîui —
266.000 tone de cărbune.
In ceea ce priveşte calitatea
cărbunelui, realizările colectivu­
lui minei Vulcan sînt cu atît
mai îmbucurătoare, cu cît ele
cresc din ce în ce.
La mina Vulcan, consumul de
exploziv a fost stabilit pentru
fiecare loc de muncă în parte.
Şi această măsură a făcut ca el
să îie mai mic în luna iunie cu
18 la sută decît în trimestrul 1
al anului curent. A fost îmbu­
nătăţită simţitor granulaba căr­
bunelui. Alegerii şistului vizibil V m o n S îrbu şi 23 A u g u st a
în abatajele unde lucrează bri­
găzile conduse de comuniştii
Traían Păcurarii, Emeric Csiki,
Emeric Biro şi multe altele, i
s-a acordat atenţie cuvenită.
Avînd la bază realizările do­ f tr e i V“ V,ri
bîndite în ultimele două luni, C c o n s t r i c t o r i i t r e i b lo c u r i fie c a r e s i s e c o n c r e tiz e a z ă t o t î n a lţă b lo c u r i: N ic i n u s e ]
precum şi învăţămintele trase de l cle in r v i n i e r 7 c i t i W n n Z m a i U n e reaZ^ «n7e e c h ip e lo r p o a t e a ltfe l. A ic i v a f i c e n - ]
pe urma folosirii depline a tutu­
ror posibilităţilor pe care colec­
tivul minei le are pentru a rea­
liza economii cît mai mari, mi­
nerii din Vulcan au posibilitatea
de a îndeplini pînă Ia Ziua mi­
nerului angajamentul luat pen­
tru îiitregul an.
C. MORARIJ
Zile de vacanfa în tabără
Mii de pionieri şi şcolari din Cele 23 de detaşamente, sub
ţara noastră, acum în vacan­ îndrumarea instructorilor, au * * * — Lecţii în ajutorul celor care n e m a d e a l t ă d a t ă ; O R Ă Ş T IE :
ţa de vară, sînt locuitorii ce­ desfăşurat o activitate bogată,
lor mai pitoreşti colţuri ale instructivă. Pionierii şi şcola­
ţării. Cîntecele ’lor vesele, ră­
sună pretutindeni în minuna­
tele tabere de la munte sau de
la mare.
Pe însoritul litoral al Mării
Negre, în tabăra Ministerului
învăţământului şi Culturii de la
Vasile Roaită, peste 460 de
pionieri şi şcolari din regiunea
Hunedoara şi-au petrecut o ia 1848, Nicolae Bălcescu.
parte din zilele vacanţei. Au o atenţie deosebită s-a acor-
fost zile pline Scrisoare
de veselie, de de pe litoral
cînt şi" joc, zile
de neuitat. Co­ CUTOrrr,aixgysrr.-jE:
piii au cunos­
cut în toată
splendoarea ei marea, au fost zîndu-se adunări tematice şi o
mîngîiaţi de valurile arginta- întîlnire cu un delegat Ia Con­
te, şi-au călit trupurile în ra- greş.
zele calde ale soarelui, au aler- întreaga activitate ce
gat pe nisipul fin al plajei.
Programul taberei le-a ofe-
rit pionierilor şi şcolarilor cli- bupătăţească cunoştinţele de
pe minunate d'e destindere şi
educare. Ei au vizitat portul şi
renumitul acvariu „Ion Bor-
cea“ cu nenumăratele Iui spe-
cii de peşti din Marea Neagră venimentele trăite în tabără,
şi Marea Mediterană, precum
şi peşti exotici. Altădată, cu
prilejul vizitei făcute in focali^ acasă, ei vor povesti colegilor
tatea Vasile Roaită,^ au făcut
cunoştinţa cu realizările regi-
mulul democrat-popular in a-
cest colţ de ţară, au văzut con­
diţiile minunate create pen­
tru odihnă oamenilor muncii.
Au vizitat apoi gospodăria a-
gricolă colectivă din satul Tuz-
!a unde au văzut noua recoltă
de grîu.
Cea mai plăcută surpriză în­
să a fost plimbarea cu moto­
nava „Neptun“ în larg; ei au
simţit din plin întinderea ne­
mărginitului albastru, legăna­
rea unduioasă a mării, farme­
cul ei.
DRUMUL SOCIALISMULUI I Pag, 3
rr»--- —:-------
----- :— ¦—
F©sató anat m u ltă In sprijin ul unifăfiIor
c . volum utila,$ * cu specific viticol
Potrivit unei dispoziţii a
. O’:, fontă pe m .c. volum u ţjl furn al şi zi Consiliului de Miniştri, Banca
F u rn a liştii <jin C ă la n urtnînd in iţia - Agricolă va acorda împrumuturi
de contractare pe termen scurt
tjv a . oţelurilor hunedqreni de a pro-mai multă fontă decît aveau planificat,
duce o c a n títá té ' fcít m ai m are de oţel Succesul se datoreşte ridicării tem ­
pe u n itatea de su p rafaţă, au ho tărît la peraturii aerului in su flat în fu rn ale, gospodăriilor agricole colective,
cooperativelor agricole de pro-
începutul anului ' să sporească indicii dozării corecte a şarjelor, avîntului cu
de u tilizare ai fu rn alelo r cu 24 kg. care se d esfăşoară în trecerea so cia- ducEe şi întovărăşirilor agricole
i fontă ,pe m .c, vplum util fu rn al şi zi. listă. Ga o co n secin ţă a sporirii indi- din regiunile cu specific viticol,
:: ' iLuptîtid pentru 'a t r a d u c e în v ia ţă cilo r de u tilizare, in intervalu l de timp face încheie contracte pentru li­
^ n g ajăin ep tu li; ei au .reu şit m in terv a- am in tit, fur/iajiştii au produs peşte plpn vrarea de struguri de masă din
i u f l ’-?2 iulie să p ro d ifcă cu peste 150 k g . m ai m u lt de 1.700 ton e fon tă. recolta anului 1960 cu unităţile
É s l .'...í a J'.s o m m i 'IfSeM! Spre --9<SZ- lunar Ministerului Comerţului sau U-
niunea centrală a cooperativelor
j y p r i :.....a. i ..... 100 m. înaintare de consum,
'>-JfeíSO- ¦ împrumuturile de contractare
......l i i i l ; se vor acorda înlr-o singură
D e curînd, m inerii din brigad a con- au executat în prim ele 22 de zile din tranşă, la încheierea contracte­
duşă de Frapcisc Vaida, care lucrează
la o galerie d irecţională de la orizon­ lupa iulie 65 m etri de galerie, ceea lor, iar restituirea lor se va
ce în seam nă că la sfîrşitul lunii vor face prin reţineri din preţul can­
tul III 'a l minei G helar, au pornit in i­ tităţilor de struguri de masă li-
ţiativa ca în fiecare lună să realizeze fi realizaţi cei 100 m. * vrate. (Agerpres).
o în ain tare de 100 m.I. In vederea ob­
ţinerii acestui rezultat, ei au organizat Oameni care perfecţionează
mai bine m unca, pe baza folosirii teh­
Ş e fu l de echipă M unt.eanu Ion Bivolii de la secţia m e c a ­ nicii înaintate. tehnica
Deşi au avut de trecut peste multe
nică a u zin ei „V ictoria“ din Calau, lucrează şa siu ri p en tru
g re u tă ţi, m in erii din b rig a d a lui V aida In secţiile şi sectoarele (com­ gouri lor a crescut cu o jumă­
turnătorie. Lucrările execu ta te sîn t de bună calitate. binatului siderurgic din Hune­ tate de oră pe fiecare schimb,
fi e tm tr u U doara,- .întîlnpşţi tot mai mulţi asigurînd în felul acesta o creş­
IN C L IŞ E U : Tov. M u n tea n u lU crînă la o piesă. muncitori; ingineri şi tehnicieni tere simţitoare a productivităţii
laminorului.
„ c â ie i om care nu precupeţesc nici un e-
fort pentru perfecţionarea teh­ 0 inovaţie de asemenea im­
c. unicii, pentru găsirea şi aplicarea
t- L a i n t e r v a l e s c u r te , s o s e s c c r ă r i la b lo c u l C, c a r e v a c u - şt. Boroş şi m u n ca altora. 3 de noi soluţii şi procedee tehno­ portantă a realizat şi comunis­
[¦ u n u l d u p ă a ltu l, c a m io a n e c u p r in d e o p a r t e d in m a g a z in e le D eocam dată T ondory şi oa- logice în procesul de producţie. tul Iosif Kiss, împreună cu un
j: î n c ă r c ă t u r ă g re a . ¦ M a ş in ile n o u lu i c a r tie r . D a r a c i s - a u m enii săi au prelpgt conduce- ] Printre aceştia se numără şi ing. colectiv de la secţia reparaţii e-
rea în întrecere, dar pînă la j Avram Gavril de la laminorul lectrice de la G.S. Hunedoara.
l.t scîrţîie sub povară, dar înain- concentrat doar o parte din bluming. Preocupat fiind de Inovaţia constă în construirea
u rm ă nu se ştie. Pe şa n tie- ~] căutarea de noi căi pentru spo­ unei maşini de izolat sîrmă pen­
tează grăbite. N ici nu s-a fo rţe le care lu crea ză la n o u l rirea vitezei de laminare, după tru magneţi, (Eu ajutorul aces­
b ă tă to rit bine drum ul şi pe cva rta l. D incolo, sp re stra d a re lucrează şi uiţi m eşteri 1
harnici. P en tru executarea în 1
[¦ ş a n t i e r a u a p ă r u t m a r i r e - F ilim o n S îr b u , s e î n a l ţ ă d o u ă J
r zerve de m a teria le de con- blocuri de aceleaşi proporţii şi c o n d iţii c ît m a i b u n e a lu - ^ mai multe încercări, el a reuşit tei maşini, se recondiţionează o
[ stru c ţie . O am enii le a ra n je a - p o a te ch ia r m a i m a ri. Crim e crârilor, s-a u lu a t o serie de ^ ca printr-o raţionalizare să mo­ cantitate însemnată de sîrmă de
m ăsuri care vin în sprijinul dernizeze sistemul de cuplare a cupru ce a fost folosită la bo­
[ ză cu g rijă şi le fo lo sesc cu şi firesc, pe şa n tier se ved e co n structorilor. A ici. m eea n i- ) rolelor, mobile ale laminorului. binajele motoarelor electrice şi
[ chibzuială. P rivirile iscoditoa- prea p u ţin din ceea ce va fi. sarea se bucură de m ultă a- Prin aplicarea acestei raţiona­ se realizează importante eco­
(. r e d e s c o p e r ă f ă r ă m a r i e fo r - T o c m a i d e a c e e a , m a c h e t a tenţie, s-a u adus şi sîn t fo - 1 lizări, viteza de laminare a lin­ nomii.
lo site m a c a ra le „R.P.U .“, s -a
l tu ri că-i vorba ăe un şantier expusă. în tr-o vitrin ă din str. 1
[ tin ă r. O am enii l-a u d en u m it dr. P etru G roza, atrage to t
[¦ „ C v a r ta lu l 23 A u g u s t “. m a i m u lte priviri. In fa ţa ei in sta la t o sta ţie de m alaxoa- 1 BASCHET
se opresc zilnic num eroşi ce-
Trei „E"-uri şi alte tă.ţeni. Cei care cunosc m a i re iar m ortarul se tra n sp o rtă J
in cea m ai m a re p a rte p rin i
L blocuri m u lte a m ă n u n te explică cu pom pare. T ot in scopul u şură- ^ F a z a d e zo n â , !a D e v a
^
l m â n d rie : „Aici va fi cen tru l n’z m u n c ii, g r o a p a d e v a r a
f o s t a m p lTa s a *t ă" la u n lo c p o ­ -j
l A u t r e c u t d o a r c ite v a s ă p - D e v e i ! “.
trivit ca să fie cit m ai aproa- ^
[ tăim îni. Pe la m ijlo cu l lunii In anul acesta, faza de caii- baschet din Deva vor avea pri-
pe de to a te cele 3 blocuri, ş i ^ ficare la baschet senioare din lejul să asiste la întîlniri inte-
f. iu n ie , in g r ă d in ile c u p r in s e toiul muncit ş cadrul campionatului R.P.R. se resante. Vor lupta pentru pri­
totuşi, constructorii m ai au -j va desfăşura în patru regiuni: mul loc echipele feminine, cam-
l. î n t r e s t r ă z i l e E m in e s c u , F ili- n Gonstanţa, Hunedoara, Iaşi şi pioane ale regiunilor Timişoa-
n e c a zu ri. Oradea. ra, Graiova, Piteşti şi Hunedoa-
7J de vară. E o căldură Jn ă - ^ ra. întrecerile se vor desfăşura
— Aici se co n stru ieşte cen- Oraşul Deva va fi- gazda în- sistem turneu,
^ _p_o_p_o_s_it u n ^g r u p wd e o a m e n i. b u ş ito a r e . P e v r e m e a a s ta ,§i. Irul Devei — spunea m ais- trecerilor programate a se des-
i- C u n o ş te a u d i n a i n t e o s e r ie d e c ă m a ş a p a r c ă - i d e p r is o s . făşura în regiunea Hunedoara. Gomisia de organizare a luat
tru l de şantier. Noi trebuie să Iri zilele de 29, 30 şi 31 iulie toate măsurile necesare în vede-
f- p la n u r i s i ş t i a u m a i b in e c a T o t u ş i la c e le t r e i ..E ‘‘- u r i s e a.c... pe terenul de baschet al rea unei bune desfăşurări a în-
şcolii pedagogice, amatorii de trecerilor.
r oricine ce va fi pe aceste m e - lucrează de zor. D eşi sîn t n u - execu tă m lucrări bune şi in-
f leaguri. De data asta asistau m a i 0 n u n ă de oam eni şi ei tr -u n te rm e n cit m a i scu rt, )
r la u n m o m e n t s o le m n : im- s ' au a n tren a t în m area ac- dar unii ne creează greutăţi, j F®®E
L[ c e p e r e a p r im e lo r lu c r ă r i’ la ţiu n e de reducere a duratei M aistrul era su p ă ra t pen- j
L noul cvartal. S -a u fă c u t în- de execuţie aşa cum s-a sta - ^
L că o da tă calcule şi m ă sură- b ilit la- C o n g resu l al I ll- le a tru că prefabricatele n -a u so- -|
al P .M .R , D espre a cest lu cru sit la tim p şi din cauza a sta i
l tori. P este citeva zile. se p u - vorbeşte ritm u l m uncii şi m iş- a în iîrzia t executarea plan- 1
cările oam enilor, zid a rii au şe e lo r la b lo c u rile E 2 şi E 3. f
L teau vedea traseele fu n d a ţit- h o tă rît să realizeze zidăria la 1
-k
l[ lo r d e la c ite v a b lo cu l i. Umoare e ta j în 4 zile şi to t La intervale scurte ăe tim p , i DIH PBOGB&MUL D E
strucţia a început pe
t î.rtnrt a7 . pe t î n ă r u l ş a n t i e r s o s e s c m a -
r resan s . au S ta b ilit m a i întâi co lectim a m u n c e şte p e n tru în - fin i cu în c ă rc ă tu ră grea. C a - 3
ncn i 7 .m m d,?)] lin ir e n a n g a j a m e n t u l u i . I n m e n i i l u c r e a z ă c u p a s iu n e . S e A
27 IULIE 1960
lL lt,aa mm ee nmtee nfieeccaarree. Dn ee ?ş ii nn ua pvooaarr - îT eo n dsJ odrayr iş i cGohn.d uTsîeş te aă,e e f o rItous-i f tt rr uu l c eBie vceair e#- l feă u0r e scci n. s t e P e n ' '] Program ul 1 : 5,10 Em isiunea pen- P ro g ra m u l I I : 14,07 AAuzică uşoa-
{ Te Z a S t u m eTe m mlî « W ™ * * * * « * * W '• PETRESCU 1. ţru s a t e : T rib u n a f r u n ta ş ilo r ; 6 ,4 5 ră • 15,30 „G înt pentru tin e ", m uzică
[ tîieta te în execuţie, iar con- M uzică populară rom înească j 7,30 uşoară j 16,30 „V iaţă nouă, cîntec
[ stru c to rii le -a u rid ica t p a rte-'] ^ Sfatul m edicului: tratam entul negi- nou" — program de cîn fecc ,popu-
[ r u l ş i n p a r t e d in p r im e le c-C ( «ă- vţi l o r ; 8,0 0 D in p re sa de a s t ă z i ; 9,3Q lare ro m în e şti; 16,50 Gurs de lim ba
V.
C ta je . A lă tu ri de cele tr e i .,E“ - } apărute Vreau s ă , ştiu (r e lu a r e ); 10,40 D in r u s ă ; 17,35 M uzică u ş o a ră ; 17,50
C uri s-a u să p a t ăe curînd nişte ! ,, . . repertoriul orchestrei populare „D oina Răspundem ascu ltătorilor,; 18,40 Gîn-
L fundaţii. S în t m ím ele lu - ? V' LENIN: ^tenal.sm şi em- O lten iei“ din G r a jo v a ; 11,30 M u zică tecul să p tă m în ii: „M i-e partidul ca
I piriocriticisni, ediţia a . Il-a , reti­
părire, 372 pag., 6 Iei, u ş o a ră de_ co m p o ziţo ri p o lp n e z i; 12,00 un frate“ de G heorghe B azav an ; 19,30
J y_____I ,__t u
27 IULIE. 1960 P a g in i din noua literatu ră c h in e z ă ;
D E V A : Război şi p a c e ; A L­ 14,00 „Luptăm pentru pace“ — em i­ Form aţii de m uzică u ş o a ră ; 20,30
* * * — benin despre Roinînia, 128 BA IU L IA : N -a fo st în zadar,; siune de c în te c e ; 15,10 F olcloru l în Gînfare Rom îniei socialiste — em isiu­
pag., 1,80 lei.
M o a r te a u n u i c i c l i s t : ¦B R A D : prelucrarea com pozitorilor n o ş tri; ne de v e rs u ri; 21,10 Anul olim pic
GH. G H F O R G H IU -D E J: Raport la
cel de-al Ill-le a Congres al P ar­ R ăzboiul o p iu m u lu i; H A Ţ E G : 16,15 -Vorbeşte M o s c o v a ! ; 17,30 In 1 9 6 0 ; 22,00 Din cîntecele şt dansu­
tidului M uncitoresc Rom în, 128
105 % a lib i; H U N E D O A R A : De slu jba p a trie i; 18,30 L oc noului — re­ rile p o p o a re lo r: 22,35 M uzică din o-
pag., 1,75 lei. s îm b ă tă p în ă l u n i ; I L I A : C i­ p ortaj ; 19,25 M uzică "uşoară de com ­ p e r e ; 23,15 G oncert de noapte.
pozitori ro m în i; 20,30 L u crări m uzi­
Oameni sau m a ju ri; M u m u ;
studiază istoria P .M .R ., 660’ pag., Buletine de ş t ir i: 5,00 ; 6,00 î 7,00 ;
17 lei. P E T R O ŞA N I: O zi de o d ih n ă ; cale scrise în cinstea celui de-al III- 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 1 9 ,0 0 ;
rii au învăţat cînteee şi jocuri * * * — Partidul M uncitoresc Romîn, B alada s o ld a tu lu i; S E B E Ş : lea Gongres al P .M .R .; 21,15 Jurnalul 2 0 ,0 0 ; 2 2 ,0 0 ; 23,52 (program u l 1)
pioniereşti, poezii închinate pa­ conducătorul revoluţiei culturale F a v o r i t u l 1 3 ; S I M E R I A : Cu­
în ţara noastră, (C olecţia „P ro­ m ul de pe planeta P ă m în t; s a te lo r; 22,30 Gîntece lir ic e ; 23,00 14,00; 16,00; 18,00; 21 ,0 0 ; 23,00
triei şi partidului. Au partici­ bleme de bază ale teoriei m arxist- LONEA : Ani în flă că ra ţi; TE-
pat la adunări tematice în­ Jeniniste“ ) , 80 pag., 1,40 lei. I U Ş : 'M arile fa m ilii; Z L A T N A : M uzică sim fonică. (program ul II). rJ
chinate eroului utecist Vasile H aiducii din Rio F r io ; APO L-
Roaită, au organizat concur­ * * * — Muzeul Dofţana (A lbum ), 96 DUL DE S U S : V îrsta dragos­ Uniunea Raională a Cooperativelor de Consum
suri ,,Drumeţii veseli“ închina­ pag., 12,20 lei. tei.
te eroului utecist Filimon Sîr- HAŢEtf, REGIUNEA HUNEDOARA
bu şi înflăcăratului patriot, de I. P. O L E IN IK : dezvoltarea indus­
triei Rom îniei în anii regim ului
desface prin magazinele sale
dem ocrat-popular, 424 pag., 13,30 m m k m tT m m tm k din oraş şi raion
lei.
dat cunoaşterii A. A L E K S E E V , Al. R A B I N O V I 0 I : P E N T R U 24 O RE - PRODUSE INDUSTRIALE - ŢESĂTURI DE MĂTASE,
de către copii Septenalul şi întrecerea econo­ BUMBAC ŞI IN — IMPRIMEURI — STOFE — INGĂEŢĂ~
a Directivelor m ică dintre socialism şi capita­ Vreme nestabilă cu cerul variabil MINTE - CONFECŢII Şl GALANTERIE — ARTICOLE E-
celui de-al Ill- lism , 96 pag., 2 lei. mai m ult noros. Vor m ai cădea ploi LECTRICE — RADIO - MAŞINI DE CUSUT — BICICLE­
lea Congres al locale. Tem peratura staţionară, ziua TE $1 MOTOCICLETE ETC. In magazinele de produse ali-
* * * — Curs de socialism ştiin ţific va oscila între 18 şi 24 grade iar mentare se găsesc tot felul de produse alimentare, dulciuri şl
P.M.R., organi- (pentru studenţi), partea I (432 n o ap tea în tre 9 şi 13 g ra d e . V în t produse zaharoase.
pag., 10,60 le i), partea a Il-a potrivit cu in tensificări din sectorul
(288 pag., 9,40 lei). vest şi nord vest.
5. D. G O S T E A : G raiul faptelor, 70 O. C.M. M.
s-a pag., 1,30 lei.
desfăşurat în tabără a ajutat LO U IS SA IL L A N T : Răspunderea sin­ Petroşani MAŞINI ŞI UNELTE AGRICOLE, PIESE DE SCHIMB CU
pe pionieri şi şcolari să-şi îm- dicatelor şi a oam enilor m uncii PREŢURI REDUSE
faţă de planul de dezarm are ge­ Angajează 3 (trei) con­
nerală şi totală, pentru apărarea ducători pentru tractoare VIZITAŢI RESTAURANTELE Ş l BUFETELE DIN RAIONUL
cultură generală şi le-a oferit păcii, pentru progres econom ic şi U.T.O.S. HAŢEG!
social, 48 pag., 75 bani.
clipe plăcute de odihnă. Nici-
odată nu vor putea uita zilele
însorite petrecute pe litoral, e-
'-^ A 'v v y y v V 'A /
vizitele făcute in împrejurimi, Producători, cetăţeni ! întreprinderea de dospodărie Orăşenească
Cînd vor ajunge din nou
Respectaţi termenele de predare a linii, pentru cote şi> O R Ă ŞTIE — P iafa Republicii nr. 20
(jegpVe aceste zile de neuitat, ’contracte! Predşţi surplusul de lină unităţilor. D.G.A. care vă> EXECUTĂ:
despre condiţiile minunate ce
le .au fost create prin grija !plătesc preţuri de achiziţie, mărindu-vă venitul gospodăriei^ s C onstrucţii şi reparaţii de construcţii
a Zugrăveli şi vopsitorie
partidului. In inimile Jor nu se voastre. , ,$ mIn sta la ţii electrice interioare
va stinge niciodată flacăra, re­
cunoştinţei pentru partid, şi. a- Unităţile D.G.A. achiziţionează orice cantităţi de deşeuri)' şi exterioare*
lături de ceilalţi pionieri, vor
învăţa cu şi mai mult sîrg pen­ >textile provenite din îmbrăcăminte uzată şi din obiecte cas-> Plafa în numerar sau viram ent. Pentru sa la ria ţi
tru a deveni cetăţeni demni ai se efectuează a ceste lu cră ri şi cu plata in ra te.
patriei noastre dragi. ;nice. Predaţi unităţilor D.C.A, orice cantităţi de asemenea- de-i-
GHEORGHE A. HAIDUC şeuri din lină, bumbac,' ih şi cînepă, care vă plătesc pe loc^
irBiructor de pionieri, iabăra !preţuri avantajoase. <
de pionieri şi şcolari a M .j:G v
Unităţile D.G.A. colectează de asemenea orice cantităţi ţie-
V asile Roaită
¦piei de animale şi piei de vînat.
Unităţile D.O:A. funcţionează în toate oraşele, precum şi>
(’în tolate comunele mari, avînd şi agenţi colectori în fiecare<
comuna.
vVWY / y'S V- y vvV Vv