Page 88 - 1960-07
P. 88
•/
\
Pag. 4 DRU M U L SO CIALISM U LU I Nr. 1737
x M im e X a .ştiri • .u ltim ele s ile i • x tliim a le ş t ir i • ultim ele ş t ir i1 COMUNICAT Plenara Comitetului Central
DESPRE COMANDANTUL SU
PREM AL FORŢELOR ARMA al P. S. U. G .
TE UNITE REPARTIZATE DE
STATELE PARTICIPANTE LA
TRATATUL DE LA VARŞOVIA. BERLIN 25 (Agerpres). TASS mişcării comuniste internaţio
anunţă: La Berlin a lost dat nale.
Comitetul consultativ al sta publicităţii comunicatul cu privi
telor participante la Tratatul re la cea de-a noua plenară a C.C. al P.S.U.G. declară că
de la Varşovia a satisfăcut ce este întrutotul de acord cu co
rerea mareşalului Uniunii So
vietice tov. Konev I. S., de a fi Comitetului Central al Partidu municatul întîlnirii de la Bucu
Telegrama de fe lic ita r e a d re sa tă Primul volum al „Istoriei Marelui Război eliberat din cauza stării sănă lui Socialist Unit din Germania, reşti, precum şi cu cuvîntarea
tăţii sale, din funcţia de co care s-a ţinut între 20 şi 23 iu tovarăşului N. S. Hruşciov la
de N. S. Hruşciov d-n ei pentru Apărarea Patriei" a ieşit mandant suprem ai forţelor ar lie a.c. Congresul al 111-lea al Partidu
mate unite repartizate de sta lui Muncitoresc Romîn.
Sirimavo B andaranaike de sub tipar la Moscova tele participante la Tratatul de Tovarăşul W. Ulbricht a pre
la Varşovia. zentat raportul cu privire Ia în- învăţămintele care se des
i MOSCOVA 25 (Agerpres) TASS anunţă: N. S. Hruşciov a M O SCO VA 25 (A g erp res) este consacrat izbucnirii ce tîlnirea de la Bucureşti a par prind din evenimentele care au
adresat o telegramă de felicitare d-nei Sirimavo Bandara TASS a n u n ţă : D upă cum s-a lui de-al doilea război m o n Comitetul politic consultativ tidelor comuniste şi muncitoreşti dus la eşecul conferinţei de Ia
naike, primul ministru al Ceylonului, cu prilejul numirii ei m a i a n u n ţa t, la M oscova a dial, p reg ă tirii a g resiunii îm a numit in postul de comandant din ţările socialiste. Paris, se spune în continuare în
!n această funcţie. N. S. Hruşciov a urat din toată inima po Ieşit de sub tip a r prim u l p o triva U .R.S.S. de că tre p u suprem al forţelor armate u- rezoluţie, constau în faptul că
porului ceylonez. noului său guvern şi personal primului mi din cele 6 vo lu m e ale „ Isto terile im p eria liste (1930- nite pe mareşalul Uniunii So In rezoluţia adoptată în una imperialiştii nu mai pot deter
nistru, d-nei Sirimavo Bandararjaike succese in Întărirea riei M arelui R ăzboi p en tru 1941). In a rtico le s ln t fo lo vietice, tov. Greciko A.A. nimitate, plenara Comitetului mina mersul istoriei universale,
A părarea P atriei din anii site pe larg d o cum ente de Central al P.S.U.G. a aprobat în timp ce popoarele trebuie să
independenţei Ceylonului. 1941-1945“. arhivă, p rin tre care docu -O <. raportul prezentat de tovarăşul se unească şi mai strîns şi să-şi
Am luat cunoştinţă cu un sentiment de adincă satisfacţie, m e n te d in a rh ivele R.D . G e r W. Ulbricht şi activitatea dele sporească forţele în lupta pen
P ubliclnd am p le recenzii m ane, P oloniei. C ehoslova 30 iuîie — „Z iu a gaţiei Comitetului Central Ia în- tru promovarea politicii de coe
se spune în mesaj, de declaraţia dv. că veţi urma politica pe pe m arginea apariţiei aces ciei, B ulgariei, R o m în iei, U n tilnirea de la Bucureşti a repre xistentă paşnică.
care a dus-o defunctul dv. soţ, Solomon Bandaranaike care a tu i volum , ziarele din M os gariei. V olum ul este bogat C o n g o u lu i" zentanţilor partidelor comuniste
depus atît de multe eforturi pentru dezvoltarea spiritului cova subliniază că se ed i ilu stra t. şi muncitoreşti din ţările socia Declaraţia cuprinsă în comu
prieteniei şi colaborării între popoare. tează p en tru prim a dată o CAIRO 25 (Agerpres) TASS a- nicaţii! de Ia Bucureşti, potri
asem enea lucrare fu n d a m e n F olosindu-se docum ente i- nunţă: Secretariatul perma liste. vit căreia „partidele cotnunisie
In Uniunea Sovietică, scrie N.S. Hruşciov, este mult apre ta lă de istorie a celui de-al nedite, se exp u n e pe larg is nent al Consiliului de solidari Intîlnirea de la Bucureşti a consideră lupta pentru pace
ciat faptul că de numele lui Bandaranaike este legată doilea război m ondial, in ca toricul încheierii tra ta tu lu i tate ai ţărilor Asiei şi Africii a drept sarcina lor primordială",
stabilirea şi dezvoltarea relaţiilor de prietenie dintre U.E'.S.S. re problem ele politice, eco de neagresiune sovieto-ger- adoptat hotărirea de a organi subliniat că întreaga desfăşura constituie o îndatorire sfîntă
şi Ceylon. nom ice, diplom atice şi m ili m an, se arată că guvernul za la 30 iulie „Ziua Congoului“. re a evenimentelor internaţiona pentru clasa muncitoare din cele
tare sfn t analizate in in te r sovietic a fo st nevoit să facă le şi dezvoltarea lagărului so două state germane.
Sărbătoarea naţională d ep en d en ţa lor, de pe p o ziţii acest pas ca urm are a p o liti In declaraţia dată publicităţii cialist confirmă justeţea princi
m arxist -leniniste. cii de provocare şi d u p lic ita de secretariatul permanent se piilor enunţate fa congresele al La cel de-af doilea punct de
a poporului cuban te a puterilor occidentale. arată că în această zi popoare XX-lea şi XX!-len al P.C.U.S., pe ordinea de zi pîenara a dis
D in com isia redacţio n a lă a C artea cuprinde de a sem e le Asiei şi Africii îşi vor de precum şi a Declaraţiei şi Ma cutat experienţa şî sarcinile in
HAVANA 25 .(Agerpres). La frunte cu Fidel Gastro, poporul acestui volum , condusă de monstra solidaritatea cu po nifestului păcii, adoptate în no dustriei constructoare de maşini
26 iulie poporul cuban marchea cuban a răsturnat dictatura şi a P iotr P ospetov, fac p a rte c u nea noi docum ente despre porul congolez frate care luptă iembrie 1957 fa Moscova de si metalurgiei în înfăptuirea ho-
ză într-un cadru festiv sărbă creat puterea sa revoluţionară noscuţi Istorici m ilita ri şi pentru menţinerea independen partidele comuniste şi muncito tărîrîlo'- Congresului af V-lea a!
toarea sa naţională —¦ împlini populară. rep rezen ta n ţi ai vieţii p u b li provocările m o n stru o a se ale ţei cucerite recent. In declara reşti. P.S.U.G. cu privire fa îndepli
ce sovietice. ţie se spune că „Ziua Congo
h ttleriştilo r de la G le iw ttzşi ului“ va fi sărbătorită conco Identitatea de păreri a repre
P rim ul volum al lucrării mitent in toate ţările din Asia
F reiburg din anii 1939-1940.
rea a 7 ani de la începerea lup In acest an ziua de 26 iulie şi Africa. zentanţilor partidelor comuniste nirea sarcinii economice princi
tei armate împotriva regimului se sărbătoreşte în Cuba sub Succesele ocrotirii W V*a Wrt • • Secretariatul permanent al şi muncitoreşti, exprimată în pale a R.D.G şi a ţelurilor pla
dictatorial, care a dus ulterior semnul întăririi unităţii întregu Consiliului de solidaritate al mod clar la Bucureşti, dovedeş nului septenal.
la victoria revoluţiei. lui popor în jurul guvernului re 8 ii U. R. S. S. ţărilor Asiei şi Africii împreu te ataşamentul partidelor comu
voluţionar, sub lozincile : „Pa nă cu Uniunea naţională a niste faţă de marxism-leninism, Trupele belgiene
La 26 iulie 1953 un grup de trie sau moarte 1“, „Vom birui !“. coeziunea sistemului mondial
patrioţi eubani în frunte cu Fi R.A.U., va organiza la Cairo în
ziua de 30 iulie un mare mi
Astăzi fiecare patriot cuban con continuă să ignoreze
del Castra a încercat să ocupe vins de victoria cauzei sale drep MOSCOVA 25 (Agerpres) importante in profilaxia difte- ting in piaţa Republicii. socialist şi unitatea strînsă a hotărirea Consiliului
Moncada — cel de-al doilea fort te repetă aceste chemări ale lui TASS anunţă: Serghei Kura- riei. In multe localităţi mari
militar, ca mărime din oraşul Fidel Gastro. sov, ministrul Ocrotirii Sănătă în mod practic nu s-au înre Ajutorul sovietic pentru Congo de Securitate
Santiago de Guba. Tinerii revo gistrat cazuri de difterie. Exis
luţionari sperau că ocuparea cu In acest an serbările princi ţii al U.R.S.S. semnează în tă posibilitatea reală de a re ODESA 25 (Agerpres) TASS de tone de zahăr şi 300.000 de PARIS 25 (Agerpres). — A-
succes a fortului Moncada va pale consacrate sărbătorii revo „Pravda“ un articol consacrat duce la zero Îmbolnăvirile de anunţă : In seara zilei de 24 iu cutii de lapte condensat. genţia France Presse anunţă că
ridica la luptă împotriva dicta luţionare au loc în munţii Sier- succeselor ocrotirii sănătăţii din bruceloză. Pentru profilaxia a- lie motonava „Leninogorsk“ din trupele belgiene au părăsit ca
turii cercurile largi ale popu ra Maestra, unde în 1956 a în Uniunea Sovietică in lichidarea cestei boli este folosit cu suc Hota Mării Negre a părăsit Ode- Vasul a fost încărcat într-un pitala Republicii Congo— Leo
laţiei ţării, că capturînd arme ceput eroica luptă de partizani bolilor infecţioase. ces pentru prima oară în prac sa, îndreptîndu-se spre Africa. termen extrem de scurt în 2 poldville.
ei vor reuşi să organizeze de a detaşamentului condus de Fi tica mondială un vaccin viu porturi — cu grîu la Novoros-
taşamente înarmate şi să încea del Castro . împotriva' trupelor Anul trecut, scrie S. Kurasov, creat de biologii sovietici. In „Leninogorsk“ transportă în sisk, cu zahăr şi lapte conden După cum reiese din relată
pă lupta' pentru răsturnarea re lui Batista. De cîteva zile, din In Uniunea Sovietică au fost anii de după război cazurile de Gongo ajutorul în alimente a- sat la Odes a. rile agenţiei, autorităţile milita
gimului tiranic al lui Batista, toate colţurile ţării se îndreaptă înregistrate numai 79 de cazuri cordat de Uniunea Sovietică : re belgiene continuă însă să ig
pentru eliberarea Cubei de sub spre această regiune ţărani şi îmbolnăvire de tularenie s-au „Noi ducem poporului din noreze hotărirea Consiliului de
jugul imperialismului american. muncitori, studenţi, funcţionari, de malarie. In prezent se poate 9.000 tone de grîu, peste 1.000 Gongo nu numai grîu, zahăr,
Dar atacul a eşuat. soldaţi ai armatei revoluţionare. considera că in Uniunea Sovie redus în proporţie de 50 de Securitate cu privire la retrage
La grandiosul miting, care se tică malaria a fost In mod ori.
Cu toate acestea atacul împo va ţine în mica localitate Mer practic lichidată. Un rol hotă- rea trupelor belgiene de pe între
triva fortului Moncada a con cedes din munţii Sierra Maestra, lapte, ci şi cele mai bune senti
stituit prima lovitură puternică vor lua parte peste o jumătate rltor l-a avut folosirea anti gul teritoriu al statului Congo,
dată regimului dictatorial. El a de milion de locuitori ai Gubei F a rs a e le cto ra lă din mente şi urări ale oamenilor so
răscolit întreaga ţară, a trezit bioticului contra malariei vietici“,, a declarat unui cores trupele retrase din Leopoldville
„Whinocid“, produs în U.R.S.S., pondent al agenţiei TASS îna
s-au instalat „în regiunile inte
care asigură însănătoşirea com C oreea de sud inte de plecare Anatoli Tretiak,
căpitanul vasului ..Leninogorsk“. rinare" din Congo.
pletă. fără recidive, în 97-98
cazuri din 1 0 0 .
De la începutul anului în ţa
ră 60.000.000 oameni au fost
poporul la^ luptă împotriva dic şi numeroşi soli ai popoarelor Inoculaţi cu vaccin viu împo SEUL 25 (Agerpres). — In ţumire a populaţiei faţă de fal
taturii. Pe tot întinsul ţării au ajunul alegerilor pentru aşa-zi- sificările alegerilor. După cum
început să ia fiinţă organizaţii ţărilor latino-americane care se triva poliomielitei. Nu este de sa Adunare Naţională a Coreei a anunţat postul de radio Seul. Poporul chinez sprijini lupfa
revoluţionare de luptători îm de sud care urmează să se ţină pînă la 20 iulie au fost arestate poporului congolez împotriva
potriva dictaturii sub denumirea solidarizează cu revoluţia cu- parte timpul cînd oamenii so la 29 iulie, clica lui Ho Gijon 339 persoane. La 20 şi 21 iulie
vietici nu vor mai avea de su care se află Ia cîrma ţării face agresiunii imoerialisle
comună „Mişcarea din 26 iu bană. ferit de pe urma acestei boli totul ca prin înşelăciune şi re în întreaga ţară au fost operate
La 26 iulie în munţii Sierra infecţioase Îngrozitoare. PEKIN 25 (Agerpres). După Sen Ţiun-Ju, Pin Cijen, G o Mo
lie“. Gîţiva ani mai tîrziu, sub arestări în masă. Numai în cum transmite agenţia China •Jo, vicepreşedinţi ai Comitetu
Maestra va avea loc de aseme .Referindu-se la lichidarea
conducerea acestei mişcări în nea într-un cadru festiv deschi altor boli Infecţioase, 5. Kura
derea primului congres al tine sov scrie că într-o serie dere-
retului latino-american. I giuni au fost obţinute succese cursul unei nopţi au fost ares Nouă, la 23 iulie peste 10.000 lui permanent al Adunării re
tate 5.499 persoane. de reprezentanţi ai diferitelor prezentanţilor populari clin în
presiuni poliţieneşti să împiedi pături ale populaţiei din Pe treaga Chină şi alţi conducă
ce poporul să-şi exprime liber
Solidari ca lupta curajoasa voinţa în aceste alegeri, să înă Numeroase acte de samavol kin s-au adunat la un miting tori ai organizaţiilor obşteşti
buşe lupta maselor populare din nicie şi violenţă comise de auto solemn la casa adunărilor
Coreea de sud pentru libertate rităţile lui Ho Cijon vin să a- din China.
populare pentru a declara din LIao Cen Cijl, preşedintele
teste că campania electorală se nou că poporul chinez de
comitetului chinez de solidari
desfăşoară în aceleaşi condiţii
a poporului cuban şi democraţie, să menţină regi de teroare poliţienească ca şi în 650.000.000 sprijină cu hdtărî- tate cu ţările Asiei, şi Africii a
mul antipopular. re lupta patrioticii dreantă a prezentat la miting un amplu
Potrivit „legii cu privire la a- Poporului congolez împotriva a- raport.
gresiunii şi amestecului impe- Participanţii la miting au a-
GARA®AS 25 (Agerpres). — gresiuni împotriva Mexicului, mari demonstraţii ale poporului legeri“ adoptată la 23 iunie de timpul cîrmuirii, lui Li Sîn Man, rialismului, pentru indepen doptat în unanimitate un apel
iar actualele alegeri vor fi co denţa naţională. în sprijinul luptei poporului din
După cum anunţă agenţiile de Columbiei, Filipinelor şi Porto şi greve de protest împotriva Adunarea Naţională a Coreei de pia fidelă a alegerilor antipopu La miting au luat parte Ciu-
presă, Gamera deputaţilor din Rico acţiunilor agresive ále imperia sud rămîn în vigoare restricţi lare anterioare falsificate de au Congo împotriva agresiunii şî
Venezuela a adoptat în unani liştilor nord-americani împotri ile care existau în timpul regi torităţile lisînmaniste. En-Iai, premierul Consiliului intervenţiei imperialismului, în
mitate o rezoluţie de solidaritate In încheiere, ziarul sublinia va Cubei. mului lisînmanist. Dreptul de a de Stat, Cen I, locţiitor al pre apărarea independenţei na
cu poporul cuban şi cu acţiu ză că Statele Unite au fost ace fi ales, proclamat de această mierului Consiliului de Stat, ţionale.
nile revoluţionare întreprinse de lea care au dezlănţuit agresiu Infierînd aceste acţiuni pro
nea economică împotriva Gubei. vocatoare ale S.U.A. demon ¦o'ósa?)
guvernul Fidel Gastro. Guvernul cuban n-a făcut decît stranţii scandau lozinci ca „Jos lege este barat de numeroase Scurte ştiri
S cu rte ştiri • SeuRezoluţia subliniază : „Orga să-şi apere suveranitatea luînd mîinile de pe Guba !“, „Să a-, cenzuri îndeosebi de ordin fi
nul reprezentativ al poporului măsurile corespunzătoare. părăm revoluţia poporului cu
venezuelian sprijină lupta po ban 1“ etc. nanciar şi de avere care exclud MOSCOVA. — La 1 august cii Franceze, generalul de Gaul- de acri de păduri au fost trans
porului cuban pentru eliberarea MONTEVIDEO 25 (Ager în întregime alegerea în Adu se va începe activitatea comisi le. La ceremonie au participat formate în ruguri uriaşe în sta
naţională. Poporul cuban are pres). Peste 10.000 de muncitori In cadrul mitingurilor şi de narea Naţională a reprezentan ei de admitere a Universităţii membri ai guvernului francez, tele Idaho şi Oregon. Pagubele
dreptul de a hotărî propria lui din capitala Uruguayului. rela monstraţiilor au luat cuvîntu! ţilor poporului muncitor. prieteniei popoarelor, înfiinţată alte persoane oficiale, precum şi provocate de incendiu se cifrea
soartă şi de a se elibera de ju tează agenţiile de presă, au par diferiţi reprezentanţi ai ogani- de guvernul sovietic în urma do o delegaţie a foştilor deţinuţi ză la milioane de dolari. Acest
gul monopoliştilor străini“. ticipat la un miting de soiida- zaţiiior politice şi de masă care, Alegătorilor li se interzice să rinţelor exprimate de unele în lagărele de concentrare tas- incendiu, relatează agenţiile,
ritafe cu acţiunile revoluţionare' se pronunţe împotriva candida cercuri ale opiniei publice şi gu ciste. este considerat ca fiind unul din
La sîîrşitul şedinţei Camerei aie guvernului Fidel Gastro şi exprimîndu-şi solidaritatea cu ţilor la alegerile de deputaţi. vernamentale, precum şi de unii cele mai mari din ultimii 30 de
deputaţilor a avut loc un mare cu lupta poporului cuban pen lupta justă a poporului cuban. După cum s-a mai anunţat, cetăţeni din numeroase ţări ale GOLOMBG. — După cum a- ani.
miting de solidaritate cu Guba tru apărarea independenţei şi su au arătat că poporul Peruvian printre candidaţi există lisînma- Asiei, Africii şi Americii Lati nunţă corespondentul agenţiei
veranităţii sale naţionale. este gata să participe activ la nişti care au ocupat posturi im ne. Pînă acum, pe adresa Secre France Presse, Ia 24 iulie s-a NEW YORK. — La 24 iulie
SANTIAGO 25 (Agerpres) apărarea Gubei. Vorbitorii au portante în fostul guvern, răs tariatului universităţii au sosit săvîrşit un atentat împotriva lui a sosit cu avionul la New York,
Agenţiile de presă anunţă că or Participanţii la miting şi-au lansat un apel către poporul Pe turnat în aprilie a.c. Direcţia si peste 10.000 de cereri de în N. M. Perera, lider al partidu Patrice Lumumba primul minis
ganizaţia municipală din Val exprimat ferma lor hotărîre de ruvian cerîndu-i să participe la guranţei statului a dat instruc scriere din numeroase ţări ale lui Lanka Sama Samaj. Un ne tru al Republicii Congo, pentru
pa'r'a'iso (Chile) a trimis un me a sprijini lupta justă a Gubei, marile demonstraţii şi mitinguri, ţiuni politiei să curme cu hoiă- lumii. cunoscut a tras un foc de armă a prezenta Consiliului de Secu
saj de salut guvernului revolu condamnîn'd totodată acţiunile care vor avea loc în Peru la 26 rîre orice manifestare de nemul asupra lui N. M. Perera, dar nu ritate situaţia din Gongo.
ţionar cuban prin care îşi e x agresive colonialiste împotriva iulie, organizate de Comitetul Se prevede ca în acest an de l-a nimerit. La ultimele alegeri,
primă solidaritatea sa cu lupta acestei ţări. peruvian de solidaritate cu re învăţămînt să fie admişi 500 de partidul Lanka Sama Samaj a MONTEVIDEO. — Presa in
justă a poporului cuban pentru voluţia cubană. studenţi, iar în anii următori participat în bloc electoral cu formează despre înrăutăţirea si
apărarea cuceririlor sale revolu Lozinca „Gauza Gubei este aici vor învăţa 3-4 mii de stu partidul Sri Langa Friedom. tuaţiei oamenilor muncii din
ţionare. cauza întregului continent lati- Demonstrate antiamericatiă la Caracas denţi. In această universitate vor Paraguay ca urmare a majorării
no-ameriGan“, au arătat vorbi fi pregătiţi ingineri, matemati DELHI. — La 24 iulie, Ma- preţurilor la mărfurile de pri
Mesajul subliniază că revolu torii, mobilizează din ce în ce CARACAS 25 (Agerpres) — Vorbitorii au condamnai ames cieni, fizicieni, filologi, agro hendra, regele Nepalului care a mă necesitate şi a creşterii şo
ţia cubană şi-a cîştigat spriji mai multe popoare în lupta îm TASS anunţă: După cum in tecul S.U.A. în afacerile inter nomi, jurişti şi alţi specialişti făcut o vizită de 4 zile în India, majului. După cum arată ziarul
nul şi respectul milioanelor de potriva planurilor S.U.A. de a formează presa americană, Ia ne ale Cubei. cu o înaltă calificare. a plecat spre patrie. In timpul „Accion“ porturile de pe cursul
oameni din America Latină care ataca Guba. 22 iulie la Caracas (Venezuela) vizitei sale în India, regele Ne superior al fluviului Paraua, au
luptă pentru respectarea- suve a avut loc o demonstraţie anti- Cu toate că la demonstraţie PARIS. - La 23 iulie în Al palului a avut convorbiri cu J. fost închise. întreprinderile de
ranităţii ţărilor lor, dreptate şi Subliniind că „revoluţia cu americană. Demonstranţii au au participat unii membri ai sacia, în răsăritul Franţei, la Nehru, primul ministru al In hîrtie din Golmen care lucrau
eliberare de sub jugul economic ban ă este un exemplu strălu ars drapelul de stat al S.U.A., congresului poliţia a folosit îm fostul lagăr de concentrare hi- diei. Regele Nepalului a vizitat săptămîna incompiectă ' efectu
al S. U. A. Mesajul condamnă cit“ pentru popoarele întregu în ţaţa clădirii Congresului din potriva demonstranţilor grenade tlerist Struthoff a avut loc ce numeroase centre industriale din ează noi concedieri de munci
noile acţiuni agresive ale S.U.A. lui continent asuprit de mono Venezuela şi în sunetul excla cu gaze lacrimogene. remonia dezvelirii monumentu Delhi. tori. Situaţia grea a muncito
împotriva Cubei. polurile americane, vorbitorii au maţiilor „Cuba — da, Yankeii lui închinat francezilor care au rilor din Paraguay şi şomajul
subliniat că uriaşul zid de care — nu“ au înălţat drapelul cu F. Omeda deputat în congres, pierit în lagărele morţii naziste. WASHINGTON. — După cum în masă îi sileşte să părăseas
Reierindu-se la reînvierea de se izbesc imperialiştii americani- a declarat că poliţia s-a dedat In lagărul de la Struthoff călăii anunţă agenţiile de presă ame că ţara şi să caute de lucru în
către guvernul S.U.A. a „doc în tendinţele lor agresive întă banez. la „acţiuni cu nimic provocate“ hitleriştii au ucis aproximativ ricane, la 24 iulie, în partea de ţările vecine.
trinei Monroe“ ziarul „El Si- resc şi mai mult convingerile a- Demonstraţia a avut loc în împotriva unei demonstraţii paş 10.000 de oameni. Monumentul, nord-vest a Statelor Unite a iz
glo“ subliniază că „această cestor popoare că şi ele pot trăi nice. bucnit un mare incendiu Gare a HANOI. — După cum trans
doctrină imperialistă este con libere de exploatarea S. U. A., timp ce congresul Venezueîei care noaptea la luminile proiec provocat pagube uriaşe. Incen mite agenţia vietnameză de in
trară principiilor respectării su dacă vor fi unite împotriva in adopta o rezoluţie de sprijinire Gazele lacrimogene au pă toarelor, aminteşte o flacără al diul a pricinuit moartea a 5 oa formaţii, la 22 iulie s-a întors
veranităţii şi independenţei po tervenţiei străine. a guvernului cuban, a premieru truns în clădirea congresului şî bă din piatră, este înălţat din meni şi a pustiit peste 200.000 din Tailanda în patrie al 13-lea
lui Fidel Castro. fondurile colectate în rîndurile de acri de pămînt, din care o grup de repatriaţi vietnamezi,
poarelor“. Sub steagul acestei LIMA 25 (Agerpres). Agenţi deputaţii au trebuit să întreru populaţiei. Monumentul a fost
ile de presă anunţă că în capi
doctrine, continuă ziarul, Statele
Unite' au dezlănţuit în trecut a- tala Perului-Limă, au avut loc Apoi a avut loc un miting. pă şedinţa. dezvelit de preşedintele Republi mare parte păduri. Zeci de mii format din 562 de persoane.
R ed acţia şi ad m in istra ţia z ia r u lu i: str. 6 M a rtie nr. 9. Telefon: 188: 1 8 9 : 75. T a x a plătită în nu m erar co n fo rm aprobării D irecţiun ii G en erale P .T .T R. nr. 263 320 din 5 noiem brie 1949. — T ip a r u l: în trep rind erea P o lig r a fic ă „1 M a i“ — D eva.