Page 89 - 1960-07

<?>¦
m ástíám M
Aimi XO Nr. 1738
Hotărîrile partidului
puternic imbold în muncă
Angajamentul nostru
Âscultînd la radio vestea des­
pre hotărîrea partidului şi gu­
vernului privind noua reducere
de preţuri, inima mi s-a umplut
de mîndrie şi bucurie. Această
nouă reducere de preţuri expri­
mă grija deosebită ce o poartă
partidul şi guvernul nostru faţă
de ridicarea continuă a nivelului
de trai a! poporului muncitor.
M-am hotărît de mai mult
timp să-mi cumpăr motocicletă
şi pentru a-mi împlini această
dorinţă am început să strîng
bani ia C.E.C. După cum îmi fă­
cusem eu calculele, urma să-mi
cumpăr motocicleta în luna oc­
tombrie, zic urma, deoarece a-
cum, datorită reducerii de pre­
ţuri, o voi putea cumpăra cu o
lună mai devreme, adică în sep­
tembrie.
Eu lucrez pe şantierul de con­
strucţii nr. 3 al noului oraş
muncitoresc Călan şi conduc o
echipă de mozaicari. Hotărîrii
partidului şi guvernului, care
ne îmbunătăţeşte condiţiile de
viaţă şi ne ieftineşte traiul, noi
Cuvîntul furnalişfiloi
Hotărîrea partidului şi guver­
nului privind noua reducere de
preţuri a produs o mare bucu­
rie şi în inimile noastre ale iur-
naliştilor. Această hotărîre —
expresie a grijii partidului şi
guvernului faţă de îmbunătăţi­
rea permanentă a condiţiilor de
viaţă ale oamenilor muncii —
constituie pentru noi furnaliştii,
ca de altfel pentru toţi oamenii
muncii, un nou şi puternic im­
bold în muncă.
Colectivul nostru, mobilizat de
comunişti, a obţinut succese im­
portante în îndeplinirea şi depă­
şirea sarcinilor de plan şi a an­
gajamentelor luate în întrecere.
Pînă la 24 iulie, noi am dat
peste plan aproape 10.000 tone
de fontă şi am realizat 1.187.000
lei economii la preţul de cost
al producţiei. De asemenea, am
îmbunătăţit mult calitatea fon­
tei.
E c o n o m i i neplaraliicaie
P rintre alţi călători care au
ven it cu trenul de dim ineaţă
de ia V u lca n la P etro şa n i, e-
rau şi soţii Aurel şi Aurora
Toăerici. S -a u că să to rit de
p u ţină vrem e şi de cîte şi
m ai cite lucruri nu au n e­
voie in c ă m in u l lor. La P e ­
troşani au ven it să fa ­
că cu m p ă ră tu ri Ce-i a-
devărat şi-au cu m p ă ra t pînă
acum lucruri fru m o a se şi fo lo ­
sitoare, dar au m a i răm as in
u r m ă cu „ m ă r u n ţiş u r ile “. ...Şi In tr-u n b u zu n a r sep a ra t 39 lei
nu încape îndoială că şi a-
cestea vor ajunge cit de cu-
rîn d in casa lor p e n tru că
A urel ciştig ă bine. L ucrează
în brigada lui P etru C azan
din sectorul IV al m in ei V u l­
can şi aduce acasă în fiecare
lu n ă n u m a i p u ţin de 1.700
lei.
H o tă r îr e a C.C. a l P .M .R .ş i
a C onsiliului de M iniştri al
5 R .P .R . cu p rivire la red u ce-
V rea preţurilor de vinzare cu
5 a m ă n u n tu l la u n ele bunu ri
' de consum , i-a bucurat ne-
) spus de m ult. Au chibzuit să
/ cum pere o seam ă de lucruri.
^ Au în to cm it chiar şi o listă.
$ Se plim bau de braţ pe stra ­
ie d a p r in c ip a lă a o r a ş u lu i
P etroşani. La vitrinele unde
vedeau lum ea a dunată se d u ­
ceau şi ei. N oile p r e ţu r i au
fo st afişate.
P rivind In tr-o vitrin ă cu
ceasornice, cel m ai m u lt le-a
plăcut ceasornicul d eştep tă ­
to r „P recizia“.
_ Să-l cum părăm — s-au
h o tă rît soţii. Au p rivit p re­
ţurile : peste vechiul p reţ de
194 lei era tra să o lin ie, iar
sub el un preţ nou a fo st
^ s c r is : 155 lei. Au in tr a t in
PROLETARI VIN TOATE ŢARI LE, VNIŢl-VA!
vo#1 v
V
Miercuri 27 iulie 1960
îi vom răspunde cu fapte. In
numele echipei pe care o conduc,
mă_ angajez să ne sporim efor­
turile pentru a da numai lucrări
de calitate, să facem cît mai
multe economii de materiale, să
scurtăm termenul de dare în fo­
losinţă a locuinţelor şi să con­
tribuim la reducerea preţului de
cost pe apartament. Noi ne an­
gajăm să reducem consumul de
materiale cu 10— 12 Ia sută şi
anume : cu 4 kg. la ciment şi cu
3 Ifg. la mozaic şi să scurtăm
termenul de execuţie al lucrărilor
pe care le facem cu 10— 15 zile
faţă de termenul prevăzut în
grafic. In acest fel, noi ne vom
aduce aportul nostru la înfăp­
tuirea hotărîrilor partidului şi
guvernului, la îndeplinirea sar­
cinilor puse de partid în faţa
noastră, a muncitorilor construc­
tori.
DUMITRU NEGOIŢA
şef de echipă m ozaicari,
şantierul de construcţii
nr. 3 oraşul nou — Călan
Furnaliştii de la Gălan, avînd
sprijinul inginerilor, tehnicieni­
lor şi maiştrilor, vor depune e-
forturi tot mai susţinute pentru
a dobîndi noi şi importante suc­
cese în mărirea indicilor de uti­
lizare a furnalelor, creşterea
producţiei de fontă, îmbunătăţi­
rea şi pe mai departe a calită­
ţii aceşti»ia şi realizarea de e-
conomii tot mai mari.
Ga prim furnalist la furnalul
nr. 1, mă angajez să muncesc
în aşa fel încît să producem pe
fiecare m.c. volum util mai mul­
tă fontă, să micşorăm procentul
de declasate sub cel admis, să
reducem consumurile specifice
— mai ales la cocs — şi astfel
să pVoducem fontă mai multă,
de bună calitate şi ieftină.
IOAN STĂNILOIU
prim furn alist la furnalul nr. 1
uzina „V ictorin“ Gălan
m agazin. C easornicul le-a
p lă c u t. a so rte a ză fo a rte
— Se
m u lt cu m obila n o a stră nouă
— şi-a dat părerea Aurora.
C ină au a ch ita t valoarea
ceasornicului, A urel şi-a pus
A urora l-a p rivit cu ochii
m ari. Ce în sea m n ă asta ? —
s-a în treb a t ea. P este p u ţin ă
vrem e au in tra t in tr-u n alt
m agazin.
— D aţi-ne cîteva baticuri
din acelea înflorate — a ru ­
gat-o Aurel pe vînzătoare, a-
r ă t î n d u - i a c e s te ia cil d e g e tu l
spre raftul unde erau baticu­
rile cu 48 lei, şi ca re în a in ­
te c o sta u 60 lei. A u ro ra p ă ­
rea de-a binelea încurcată.
N -aveau trecu t în „planul“
lor de cu m p ă ră tu ri aşa ceva.
A legînd baticul care i s-a
părut cel m ai frum os, Aurel
l-a în tin s nevestei, spu-
n în d u -i: şi sp u n e-m i
baticul din
— Incearcă-l
dacă îţi place¦
In tr-a d e v ă r,
voal natural înflorat o prin- <
dea pe A urora şi ei i-a p lă ­
cut. V in buzunarul hainei,
A urel a scos cei 39 de lei. A
m a i c o m p le c ta t la a ceştia a lţi
9, şi a a c h ita t b a tic u l v in z ă -
toarei- In to rc în d u -se apoi că- /
tre nevastă, i-a spus :
— Deşi baticul n-a fo st
trecu t in planul n o stru de
cu m p ă ră tu ri ţt-l fac cadou
din econom iile n oastre ne p la ­
nificate. Şi-a luat apoi n e­
vasta de braţ plecînd m ai
departe să facă cum p ă ră ­
turi. Cu sig u ra n ţă că a m ai
c u m p ă r a t şi a lte cadouri, to t
din econom ii neplanificate.
C. MORARU
In fruntea
acţiunilor
H otărîrea C om itetului C en­
tral al P artidului M uncitoresc
R om în şi a C onsiliului de M i­
n iştri al R epublicii P opulare
R o m în e cu p rivire la pregătirea,
prom ovarea şl îm bunătăţirea
salarizării cadrelor teh n ico -in -
ginereşti şi econom ice, precum
şi hotărîrea C om itetului C en­
tral al P a rtidului M uncitoresc
R cm in şi C onsiliului de M i­
n iş tr i al R .P .R . cu p riv ire la
reducerea preţurilor de vin za ­
re cu a m ă n u n tu l la u n ele b u ­
nuri de larg consum , co n sti­
tuie u n nou im bold în m unca
noastră. A ceste h o târîri dove­
desc încă o dată grija pe care
o poartă partidul şi guvernul
ridicării nivelu lu i de tra i al ce­
lor ce m uncesc.
S în t m a istru de sc h im b la fa ­
brica de aglom erare a m in e ­
reurilor din C om binatul sid e­
rurgic H unedoara. M ă n u m ă r şi
eu p r in tr e acei cărora li se vor
m ă ri salariile.
îm i exprim recunoştinţa faţă
de partid p rin tr-o m uncă şi m ai
ro d n ică la locul de m u n că . Voi
organiza m ai bine procesul de
producţie, voi deveni cu adevă­
rat stă p in al agregatelor pe
care le conduc, voi lu p ta cu
hotărîre p en tru prom ovarea cu
cu ra j a teh n icii noi, în proce-
GHEORGHE OSTAFIE
m aistru principal la fabrica
de aglom erare — G S . Hunedoara
(Continuare în pag. 2-a)
Cu privire la construcţia unei noi
secţii de laminoare la Hunedoara
Pe baza sarcinilor trasate de Congresul al III-Iea al P.M.R.
privind creşterea producţiei siderurgice, condiţie esenţială pen­
tru dezvoltarea tuturor ramurilor economiei naţionale, Comite­
tul Central ai Partidului Muncitoresc Romîn şi Consiliul de Mi­
niştri al R. P. Romîne, au aprobat o hotărîre privind începerea
lucrărilor unei noi secţii de laminoare de sîrmă, profite uşoare,
mijlocii şi benzi în cadrui Combinatului siderurgic din Hune­
doara.
Noua secţie de laminoare cu o capacitate de circa 1.000.000
tone laminate finite pe an va asigura satisiacerea într-o mă­
sură mai mare a necesităţilor economiei naţionale cu produse
laminate într-o gamă variată.
Potrivit hotărîrii, secţia va li construită într-un termen
scurt, prima linie urmînd să intre în funcţiune la sîîrşitul
anului 1961, iar celelalte treptat pînă în 1962. Noul obiectiv si­
derurgic, înzestrat cu instalaţii moderne, va asigura o produc­
tivitate a muncii ridicată, un preţ de cost redus şi o creştere
însemnată a eficienţei investiţiilor.
=30-
R ealizări ale ceferiştilor
In cinstea Conferinţei pe ţară
a Uniunii sindicatelor muncito­
rilor din transporturi şi teleco­
municaţii, ce a avut loc zilele
trecute în Capitală, colectivul
de exploatare a căilor ferate a-
parţinînd .Regulatorului de cir­
culaţie şi mişcare Simeria ra­
portează frumoase Succese ob­
ţinute în primele două decade
ale lunii iulie. Astfel, planul de
încărcare a fost depăşit cu 6,3
la sută, iar rulajul pe vagon a
fost redus cu 3,40 la sută. De
asemenea, a fost sporit cu 7,4
la sută tonajul brut al trenuri­
\ w
s Brigada de tine­
) ret condusă de tov.
N icolae Şornuţ dc
Ia tu rn ăto ria uzinei
„V ictoria“ Gălan,
sortim entul lingo-
tiere. a redus re­
butul la zero.
In clişeu : M em ­
brii brigăzii.
Ministrul-prim al Indoneziei,
• ® Drumul cel mai scurt
spre zăcămînt (pag. 2-a);
RREGM
0 Oameni şi locomotive
4 pagini 20 bani (pag. 3-a);
® Mesajele adresate de N.
S. Hruşciov primilor miniştri
ai Angliei şi Canadei
® Şedinţa Consiliului de
Securitate
(pag. 4-a). |
Tov. L u cre ţia
Gody, m uncitoare
în secţia sirop a
fabricii de m ar­
m eladă din H aţeg,
este fruntaşă în
producţie. Clişeul
nostru o în făţişea­
ză prezentînd cîte­
va sticle cu mult
solicitatul sirop de
vişine.
M in.cn în excursie Nici b bob risipii din noua reco
*< S > 0 > <S$3' <$*•*€!f>
Sin d icatu l m inerilor din B ă iţa a
organizat de curînd o excursie la sta ­
ţiunea balneo-clim aterică G eoagiu-Băi.
L a excursie au participat m ineri, teh­
nicieni şi ingineri. Pentru a face de­ Op avani sp©s®if
plasarea cît m ai mulţi oam eni îm ­
preună cu fam iliile lor, com itetul sin ­ Membrii gospodăriei agricole
dicatului a pus la dispoziţie m ijloace­ colective „Brazdă nouă“ din A-
le de transport auto. poldul de Sus, raionul Sebeş,
sub îndrumarea organizaţiei de
Excursioniştii au petrecut o zi m inu­ partid, muncesc cu avînt sporit
nată în a ce a stă frum oasă staţiu n e. ia recoltarea cerealelor păioase.
Astfel, pînă în ziua de 25 iulie,
ROMAN DAN ei au terminat de secerat orzul
de pe cele 44 ha. şi au recoltat
corespondent griul de pe 95, ha., din cele 160
cultivate cu această plantă. Se
scontează ca la producţia de
grîu să se obţină' o recoltă de
peste 2.000 kg. la hectar.
Fruntaşi în munca de pînă a-
cum sînt comuniştii Wanschnei-
der Ioan, Birthelmer Elise, Gla-
tz Cristian, Ilie Băran, iar din
activul fără de partid, tovarăşii
Nicolae Jutar, Eder Samoi1,
Kerst Terezia, Sohnnleiter Mar­
tin, Rieger. Maria şi alţii.
NICOLAF. TOADER
Munca este în foi
La G.A.G. „30 Decembrie“
din satul Şeu.Ieşti, raionul Hu­
nedoara, recoltatul paioaselor
este în toi. Pînă în ziua de 25
iulie, colectiviştii de aici au re­
coltat peste 90 ha. cultivate cu
grîu, din cele 106 ha. cît au a-
vut însămînţat. Producţia medie
este de circa 2.000 kg. grîu la
hectar.
Odată cu seceratul griului,
colectiviştii din Şeuleşti au în­
ceput şi arăturile adinei de vară.
Pînă acum ei au arat 5 ha. Pa­
ralel cu recoltatul se execută
şi transportul snopilor la arie.
Colectiviştii Arghir Pădurean,
Ioan Gahor, Ioan Toţii şi alţii,
(Agerpres). au transportat zilnic la arie cîte
11 căruţe cu snopi de grîu.
PETRU LAPAR
p reşed in tele (i.A .C . din
lor de marîă, iar media de sta­
ţionare a vagoanelor s-a redus
cu 8,3 ia sută.
Realizările de mai sus, la care
au contribuit în mod deosebit
colectivele din staţiile Simeria,
Simeria-Triaj, Călan şi Peştiş,
se datoresc întrecerii socialiste
pe profesii care a căpătat o şi
mai mare amploare ca urmare
a însufleţirii cu care muncitorii
de aici au primit sarcinile tra­
sate de cel de-al III-iea Congres
al P.M.R.
E. CREŢU
corespondent
«x&siv :
Djuanda şi-a încheiat vizita
în tara
Marţi dimineaţa a părăsit Ca­
pitala ministrul-prim al Repu­
blicii Indonezia, Raden Hgdji
Djuanda Kartawidjaja, împreu­
nă cu soţia, care la invitaţia gu­
vernului R. P. Romîne a făcut
o vizită de prietenie în ţara
noastră.
Ministrul-prim al Indoneziei
a fost însoţit de Suwito Husu-
mowidagdo, secretar general al
Ministerului Afacerilor Externe,
Ismail Thajeb, directorul Direc­
ţiei Economice din Ministerul
Afacerilor Externe, Ibnu Su-
wongso Hamimsar, director ad­
junct al Direcţiei protocolului
din Ministerul Afacerilor Exter­
ne şi Guşti Roesli Noor, func­
ţionar superior din Ministerul
Afacerilor Externe.
Aeroportul Băneasa era pa­
voazat cu drapele de stat ale
R. P. Romîne şi Republicii Indo­
nezia. Pe mari panouri erau în­
scrise lozinci închinate păcii în
întreaga lume şi prieteniei din­
tre poporul romîn şi poporul in­
donezian.
La plecare, ministrul-prim R.
H. Djuanda Kartawidjaja a fost
condus de Ghivu Stoica, preşe­
dintele Consiliului de Miniştri
al R. P. Romîne, Alexandru Mo-
ghioroş şi Ştefan Voitec, vice­
preşedinţi ai Consiliului de Mi­
niştri, Mihail Ralea, vicepreşe­
dinte al Prezidiului Marii Adu­
nări Naţionale, Avram Bunaciu,
ministrul Afacerilor Externe, Ilie
Secerişul e pe term inate
In cadrul G.A.C. „1 Mai“ Re-
ciu, raionul Sebeş, se desfă­
şoară, cu avînt susţinut recolta­
rea cerealelor şi pregătirile pen­
tru treieriş. Pînă în ziua de 25
iulie, din cele 75 ha. însămîn-
ţate cu griu de toamnă s-au
recoltat 60 ha. Orzul de pe su­
prafaţa de 6 ha. a fost re­
coltat încă din ziua de 15 iulie.
Potrivit angajamentului co­
lectiviştilor, recoltatul în în­
tregime a griului se va termina
G a ta în 2-3 zile
Şl in satele Pianul de Sus şi
colectivist Pianul de Jos se munceşte cu
multă însufleţire la strînsul ce­
realelor păioase. La gospodăria
agricolă colectivă „Nicolae Băl-
cescu“ din Pianul de Jos, bu­
năoară, s-au recoltat cu com­
bina şi manual, în mai puţin de
o săptămînă peste 1 2 0 ha. cul­
tivate cu grîu şi 30 ha. culti­
vate cu orz. De pe restul su­
prafeţei (35 ha.), griul va fi re­
coltat în cel mult 2-3 zile.
La rlndul lor, colectiviştii din
Pianul de Sus, cu toate că au
Şeuleşti La G. A . C. Călanul Mic
Secerişul griului la gospodă­
ria colectivă din Călanul Mic,
raionul Hunedoara, a început în
timpul optim.
Folosind toate forţele de ca­
re dispun, membrii acestei gos­
podării au strîns recolta de griu
de pe mai mult de 90 la sută
din suprafaţa cultivată.
=0 ®=
Batoza ar treiera, dar n-are cel
>/—»;—>r-' i—1/—11—>r*
In sa tu l Sîrbi din raionul
llia, d a to rită folosirii din plin
a tu tu ro r m ijloacelor de lu ­
cru, recolta de cereale p ă ­
ioase a fo s t s tr în s ă la tim p . g ă tiţi, au s ta t zile in şir, fă - 1
P entru a se evita pierderea
de boabe şi a se elibera te ­
renul m ai repede, treierişul
ar fi treb u it a stfel organizat,
incit să ţină pas cu seceri­
şul. A cest lu cru n u s-a fă ­
cu t însă. C onsiliul de co n d u ­
cere a gospodăriei şi în d eo ­
sebi tovarăşii A ndrica Tra-
ian şi L aurian Popa, nici nu
s-a u gîndit m ăcar să dea
„se m n a lu l“ în cep erii treie-
rişului. L a d a ta de 24 iulie,
to t griul, secerat şi aşezat in
clăi, se a fla încă pe cim p.
V atorită acestui fa p t, tra c ­
to ristu l O laru R o m a n şi cei
doi batozari de la S.M .T.
/ v.,7».
noastră
Murgulescu, ministrul Tnvăţă-
mîntului şi Culturii, Alexandru
Sencovici, ministrul Industriei
Bunurilor de Consum, Mihai Su-
der, ministrul Economiei Fores­
tiere, Voinea Marinescu, minis­
trul Sănătăţii şi prevederilor
sociale, Dionisie Ionescu, şeful
ceremonialului de stat, Pavel Si-
lard, ministrul R. P. Romîne la
Djakarta, conducători ai institu­
ţiilor centrale şi ai organizaţii­
lor obşteşti, generali şi ofiţeri
superiori.
Au fost de faţă şefi ai misiu­
nilor diplomatice acreditaţi la
Bucureşti.
La sosirea pe aeroport, coman­
dantul gărzii de onoare a pre­
zentat raportul ministrului-prim
al Republicii Indonezia. S-au in­
tonat imnurile de stat ale R. P.
Romîne şi Republicii Indonezia.
Ministrul-prim R. H. Djunda
Kartawidjaja, însoţit de preşe­
dintele Consiliului de Miniştri
al R. P. Romîne Chivu Stoica, a
trecut în revistă garda de
onoare.
Adresîndu-se ministrului-prim
al Republicii Indonezia, preşe­
dintele Consiliului de Miniştri
al R. P. Romîne Chivu Stoica a
rostit un cuvînt de salut.
A luat apoi cuvîntul ministrul-
prim R. H. Djuanda Kartawid­
jaja.
Un grup de pionieri a oferit
flori oaspetelui, soţiei sale şi
persoanelor care îl însoţesc.
Părăsind ţara noastră, minis­
trul-prim ai Republicii Indone­
zia s-a îndreptat spre R. P. Bul­
garia. .(Agerpres).
pînă în seara zilei de 28 iu­
lie cînd va începe şi transpor­
tul griului la aria pregătită din
vreme.
In munca de recoltare a pă-
ioaselor se evidenţiază comuniş­
tii Roth Mihail şi Aker Paul,
candidatul de partid Vasile
Dăncilă, cît şi tovarăşii Roth
Martin, Dumitru Ounţan, Du­
mitru Popa şi Kerst Mihail.
GHEORGHE I. RADU
corespondent
început recoltatul numai slm-
bătă 23 iulie, au strîns griul de
pe 100 ha. din cele 135 culti­
vate cu această plantă. Aici se­
cerişul va fi terminat cel tirziu
pînă la data de 29 iulie.
Exemplul colectiviştilor a fost
urmat şi de întovărăşiţii din
Pianul de Sus. Pînă acum, ei au
secerat griul In proporţie de
peste 80 la sută.
I. VIRGIL' BARRU
corespondent
La strînsul recoltei s-au evi­
denţiat familiile colectiviştilor
Ioan Birlovan, Gh. Petrolescu,
Gh. Stănculea şi echipa de co­
lectivişti condusă de comuniş­
tii Gh. Uieţ şi Aurel Pădurean,
care au recoltat griul cu sece-
rătoarea.
T. I. CIOROGARU
corespondent .
D obra (M ănase T raían şi N i-
coară V iorel), com plect p re¦
r ă c a s ă p o a t ă m u n c i c e v a . "ţ
Cauza acestei râm îneri în u r- j
m ă este una s in g u ră : dez- 1
interes fa ţă de transportul
şi aşezarea griului In stoguri, •)
la arie. )
t
A ceastă lipsă a fă cu t ca
in sa tu l Sîrbi, să nu se tre-
iere p în ă la d a ta de 25 iu -
lie nici m ă ca r u n bob de
griu. ^
In felul acesta, pe Ungă ]
fa p tu l că se vor pro.duce p a - ]
gube nu se pot executa la t
tim p nici a ră tu rile adinei, lu - }
crare de m are im porta n ţă )
pen tru recolta din viitorul an.
]
Sînt necesare m ăsuri ur- ^
gente în această privinţă. ¦,
V. PANĂ 1
11—11—Jc_JUJI—!J