Page 9 - 1960-07
P. 9
Üí Sií,V_t e c a\**c*in fm iă i
i R«g!ofm4
[.. H l , ' !" ' 5 -!^ L v ? . '
.milsooabmuWTW&
PROLETARI DIN TOATE ŢARI LE, UNIŢ1-VA ! M uncă entuziastă pentru îndeplinirea
h o tărîrilo r C o n g re s u lu i p artid ului
F u rn a liş ti în în tr e c e r e Minerii din Ghelar
şi-au realizat
E noapte. In reţeaua de au angajametnul de a pro
înaltă tensiune care alimen duce în acest an 14.000 de angajamentul
Anuí XII Nr. 1718 Duminică 3 iulie 1969 4 pagini 20 bani tează cu energie electrică tone fontă peste plan. Sînt Munca plină de avînt a mine
maşinile şi agregatele de la chemaţi şi vin in grabă lă rilor de la întreprinderea mi
Să executăm la impui optim uzinele „Victoria‘‘-Câlan se cătuşi. In mod obişnuit nieră Ghelar s-a soldat cu fru-
şi într-un termen:ît mai scurt produce un deranjament. In- schimbarea unei asemenea , moaşe rezultate in producţie.
tr-o asemenea situaţie, a- guri de vint dura 2-3 ore. Astfel, în primul semestru al
cestea îşi încetează mersul. Lucrarea a fost insă execu anului ei au dat Hunedoarei
Şi lipsa de energie electrică, tată doar în 25 de minute, cu 15.733 tone minereu mai mult
Chiar pentru cîteva minute încetul cu încetul furnalul, decît prevedeau sarcinile de
aduce după sine mari greu deranjamentul de pe linia de plan. Această depăşire repre
tăţi in munca furnaliştilor. Se înaltă tensiune fiind înlătu
rată, prinde din nou viaţă.
pot arde şi inunda gurile de
recoltarea cealeior! vint, se pot produce explo E ora schimbului. De data zintă totodată şi realizarea an
zii. Totul de aceasta însă gajamentului minerilor pe în
treg anul.
Ne mai despart doar oîteva respundere, o muncă a cărei pinde însă de furnaliştii din
zile pînă cînd în întreaga. re efiitate va depinde de orga- Cu această ocazie ei şi-au
giune lucrătorii de pe ogoare ni;a cît mai judicioasă a tu felul cum oa schimbul de sporit angajamentul, hotărind
tu lucrărilor de recoltat. ca pînă la sfîrşitul anului să
vor pomi cu toate tortele în Gomunistul loan menii ştiu să ia noapte nu pă- mai dea peste plan încă 5.000
marea bătălie de strîngerea re oltarea la timpul optim şi Stănculescu este in măsuri. Şi a- ? / răsese locurile tone.
coltei. Rodul muncii entuziaste, înn termen cît mai scurt giner Ia secţia Mu-
depusă încă din toamna anului sîtondiţii de cea mai mare sariu a întreprin cest lucru s-a de muncă. Ră- In fruntea întrecerii pentru
trecut, trebuie cules. El va ti derii miniere B ar min in continuare lucrind a- cît mai mult minereu se situ
cu atît mai spornic, mai mare, irrtanţă pentru victoria bătă- za. Conducînd cu dovedit mai ales de data a. lături de ceilalţi furnalişti in ează brigăzile conduse de Aron
lifie ne aşteaptă. Orice zi pricepere activita ceasta. traţi In şut. Se face descăr Munteanu, loan Moroşan, Au
cu cît vom şti să ne organizăm piită, orice moment prielnic tea m inerilor de Ia carea furnalului. Şi in aceas rel Ropan, Petru Bobora şi al
în aşa tel munca încît din toi nesit, orice delăsare şi ori- orizontul 60 se loan Stoicoi, inginer, şi Ni- tă zi furnaliştii din Călan, ţii, care folosind din plin cele
ceăgănare în această mare numără printre ca colae Pily, tehnician, aleargă prin munca plină de abne 480 minute ale zilei de lucru,
ce ne-a dăruit ogorul, prin stră ace va lovi în strădaniile drele tehnice frun de la un loc de muncă la al gaţie, eroică, reuşesc să pro organizînd în bune condiţiuni
duinţa muncii noastre, să nu r;ce de pînă acum, ne va face taşe ale întreprin tul. Se dau dispoziţii. Se pu ducă peste prevederile pla munca echipelor, au reuşit să
pierdem nici un bob, să nu ri- sărdem din..ceea ce pînă derii. ne în funcţie pentru ilumi nului de producţie 100 tone extragă însemnate canJtăţi de
sipim acum nici un grăunte. acam socotit drept cîştigat. natul halelor reţeaua de cu fontă obţinînd in acest fel minereu în afara sarcinilor de
Stţionăm deci din timp şi succesul campaniei rent continuu alimentată de un nou succes în cadrul an plan.
Deşi recolta se prevede a ti cute torţele pentru a nu grupurile convertizoare ale gajamentului luat de a depăşi
destul de bogată, de darnică, pi' nici o zi, nici un bob. uzinei. Se trece la suprave cu încă 15-20 la sută sarcina In prezent minerii din Ghelar
succesul muncii noastre încă nu gherea in mod continuu a de creştere cu 40 la sută a desfăşoară o susţinută întrecere
este pe deplin asigurat. El va icest an condiţiile în ca fiecărei guri de vint a furna indicilor de utilizare, prevă pentru a da viaţă sarcinilor sta
ti cîntărit doar atunci cînd bo re desfăşoară lucrările de lelor. Se iau măsuri de evi zută pentru anul 1965. bilite de Congresul partidului,
bul se va vedea la adăpost, ret sînt deosebite ţaţă de tarea exploziilor in reţeaua pentru a trimite furnalelor din
cînd vom umple din belşug ma cen anii trecuţi. Ploile a- de gaz. Colectivul secţiei furnale de Hunedoara minereu mai mult
bute căzute în ultimul timp la uzinele „Victoria“-Călan a
gaziile, cînd recolta va ti slrînsă şi continuă încă să cadă, Una din gurile de vint s-a ştiut şi intr-o asemenea îm
fără pierderi. De-abia atunci se ars şi începe să pătrundă
poate spune că eforturile noa so din partea tuturor lu- apă în furnal Trebuie înlo prejurare să-şi îndeplineas
stre au tost încununate de suc cuită. Orice întirziere poate
ces ; de-abia atunci ne vom pu cror de pe ogoare un efort duce la pierderea unei mari
sif, o mai mare grijă, o a-
tea bucura cu inima deschisă că teideosebită în strîngerea Pentru cantităţi de metal. Şi acest că cu cinste datoria.
munca noastră n-a tost zadar
lucru nu se poate. Furnaliştii C. G H EO RG H E,
nică, că hărnicia noastră ne-a tăfîrziere şi în înmagazi- şl de calitate tot mai bună.
fost pe deplin răsplătită. nartr-un timp cît mai scurt agricole de vară! Consumuri specifice mici
a lelor.
Raportul G.C. al P.M.R. ţinut Alături ele celelalte măsuri a- te din regiunea noastră tşi mo- economii mari
de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej uite părţi ale regiunii bilizează la lucru toate forţele
la cel de-a 1 111-lea Congres al nedeja a început recoltatul grotehnice menite să sporeas- Reduc greutatea pieselor 125 kg., iar a tuburilor de 350 micşorarea consumului de com
partidului nostru arată că : „Sar or; Peste puţine zile va în- că producţia agricolă la hec- • ti seceratul or. mm. cu 90-110 kg. Consumul bustibil convenţional. In acest
cina principală în domeniul pro ceirecoltatul griului. In a- tar, recoltatul este un factor fum ate specific de nisip, talc, grafit, gu scop ei folosesc metoda de re-
ducţiei agricole este sporirea cecţiune vor ti mobilizate de seamă. Zi de zi tot mai ™lui pentru a preinttmpina ori- dron, melasă şi altele s-a re morcare a trenurilor cu tonaj
considerabilă a producţiei de ce torţele, vor ti concentra ce pierdere prin scuturare. „Să realizăm fiecare produs dus cu 0,30-1,78 lei pe tonă. sporit, utilizează cit mai bine
reale, mai ales de grîu şi porumb, te- braţe de muncă, ma- multe unităţi agricole socialis- cu consumuri specifice cît mai Consumul de energie electrică capacitatea de transport a lo
deoarece de aceasta depinde şirnelte caie să asigure pe m icii“ — aceasta este lozinca comotivelor, folosesc forţa vie a
dezvoltarea tuturor celorlalte deiccesul strîngerii recol- Colectiviştii participa intens la muncă sub care colectivul secţiei tur s-a redus cu 3,11 lei pe tonă, trenului, îngrijesc şi întreţin în
ramuri ale agriculturii şi în spe tei.ru a asigura la timp nătorie de tuburi din cadrul iar cel de aer şi abur cu 1,90 perfectă stare de funcţionare
cial creşterea animalelor“. Iată actţe, va trebui să ne în- Membrii gospodăriei agrico Paralel cu secerişul, colecti C.S. Hunedoara desfăşoară în şi, respectiv, 1,81 lei pe tona întreg parcul de locomotive. Ca
de ce, în aceste zile, pe lucră dnatenţia înspre termina- le colective „Unirea" din Alba viştii efectuează şi alte lucrări trecerea socialistă. de produs. urmare colectivul de aici obţi
torii din agricultură îi aşteaptă Iulia sînt printre primii din agricole. Astfel, ei au cosit şi ne realizări de seamă.
o muncă şi mai mare, de ma- timare în pag. 2-a). raion care au început secerişul strîns trifoiul de pe 30 hectare, Muncitorii de aici, ajutaţi de Harnicii turnători muncesc în
păioaselor. Ţinînd seama de re borceagul de pe 18 hectare, au tehnicieni şi ingineri, luptă pen prezent pentru a obţine noi şi In cadrul acestui depou s-a
: comandările inginerilor agro dfectuat al doilea stropit la tru a reduce greutatea tuburilor noi succese în ce priveşte re economisit plnă acum cantita
nomi de la secţia agricolă, co viţa de vie şi au început pra- şl a economisi astfel cît mai tea de 2.707 tone de combustibil
lectiviştii au început seceratul multă fontă. Aplicînd o serie de ducerea consumurilor specifice convenţional, cu care se pot re
orzului în pîrgă. Intr-o singu şila a Il-a la porumb. măsuri tehnico-organizatorice şi realizarea pe această cale a morca toate trenurile din pro
ră zi, ei au secerat manual mai privind formarea şi turnarea tot mai multe economii. gram timp de 20 de zile pe sec
mult de 3 hectare cultivate cu Printre cei mai harnici colec etc. acest colectiv obţine suc ţiile de remorcare Petroşani-
cese de seamă. El a reuşit să M sc»sorind consumul de Simeria şi Petroşani-Lupeni. Ca
tivişti se numără Ioana Sîrbu, reducă greutatea unui tub cu combustibil convenţional urmare a reducerii consumului
diametrul de 900 mm. cu 200 de combustibil convenţional, u-
orz. Producţia Ia hectar depă Alexandru Şerban, Ilie Ghenes- kg. fontă faţă de greutatea Mecanicii şi fochiştii depoului leiuri şi materiale s-au realizat
maximă admisă de STAS, a tu de locomotive Petroşani mun economii de peste 400.000 lei.
r-><—1r-'r->r-\ şeşte 2.000 kg. orz. eu şi alţii. burilor de 600 mm. în medie cu cesc cu entuziasm pentru a rea
liza cît mai multe economii prin
l înainte de termen 'suiea mai mare pro- 1 Pesie 2.500 kg. orz 5a hectar
L tdeuanarâ din activita 1
Ieri dimmeaţă, echipele 7
e
»r. conduse de tovarăşii Petru lerea acestor reali- i La G.A.S. Mintia, orzul de tori-legători, lucrătorii de aici
toamnă a fost însămînţat din au recoltat aproape jumătate
t Brudar, Pamfil Meteşan I şi zăradus aportul mun- timp într-un teren bine pregă din suprafaţa cultivată cu orz.
f ioan Novoceanu au terminat citrvath Grigore> E_ ] tit. El a avut create deci toate Producţia probabilă va depăşi
j condiţiile să se dezvolte şi să 2.500 kg. orz la hectar. De re
t. reparaţia capitală a rostogo lenLemilia Meşa, An- fructifice bine. In cursul zilei marcat este faptul că G.A.S.
de ieri, lucrătorii de la G.A.S. Mintia este prima dintre gos
lului colector între orizontu dreşi Gheorghe igna. >jJ Mintia au început seceratul or podăriile de stat din regiunea
P zilei de ieri, la fa- 1 zului la trupurile Leşnic şi Lă- noastră care a început seceri
rile 28 şi Cireş. Cu ajutorul a- ] puşnic. Lucrind1 cu trei seceră- şul păioaselor. 9 9 Ileana4*şl părinţii
briasturi şi piaptăne
^ cestui rostogol s-a creat po-
1 sibilitatea intrării în exploa- din.a dat în folosin j
[• tare a abatajelor de la ori- ţă sală spaţioasă în 1
^ zonturile Cireş şi Mesteacăn. carriceput activitatea 1
in ^ optime de mun 1
I Lucrarea, executată cu 10 zi- 1 Cine n-o cunoaşte astăzi pe „Ilea aprecierile elogioase ale vizitatori cu bursă. Şi iot el ne spune:
na" 7 Deşi s-a născut numai cu lor şi experţilor a şapte expoziţii şi — Va fi greu, dacă nu învăţăm,
l le înainte de termenul plani- că ¦> cusut a fabricii. 1 un an în urmă. această maşină de tirguri internaţionale la care a par
cusut — creaţie a colectivului U.M. ticipat. să facem faţă acestor maşini, care
ficat, va contribui din plin la Valorifică legumele şi zarzavaturile Cugir — poate fi văzută deopotri de acum înainte vor fi tot mai mul
vă în ’marile ¦magazine ale Capita Părinţii Jlenei1' — colectivul de te şi mai moderne.
sporirea producţiei de mine. e populară ¦) lei ca şi in cooperativele satelor la U.M. Cugir — se mindresc cu
de munte. Numai intr-un an. „Ilea noua lor Jiică", o iubesc, pentru ...La una dip. benzile secţiei mon
{. reu a secţiei Valea Dosului Ieit loc la Cristur Pînă acum, colectiviştii din na" — graţie calităţilor şi carac- că in ea prinde viaţă activitatea taj, lucrează o brigadă de tineret.
Teiuş au valorificat prin coope teristicelor ei excepţionale — a şi lor de fiecare zi, djndu-le satisfacţia Miinile acestor tineri, asamblează
ţ. de la întreprinderea minieră 0 s»pulară. Cu acest *)•J» rativa din Teiuş şi prin pieţele lie a.c., colectiviştii din Teiuş pătruns in marile fabrici de con muncii împlinite. rapid piesă cu piesă dind configu
Pn lăşul ion Peter, din Hunedoara, Cugir, Călan, au valorificat pe piaţa din Alba fecţii, in casele muncitorilor şi co raţia maşinii. Acum trei luni cind
Zlatna. Alba Iulia etc., legume şi zar Iulia 400 kg. varză timpurie, 60 lectiviştilor, a ştirnit admiraţia şi •ie s-a format brigada, băieţii au ce
kg. gulii, 60 kg. ridichi, 28 kg. rut comunistului Ion Ghibu să-i
Mobilă pentru safe Prefyospodăriei agri- 1 zavaturi în valoare de aproxi Cine sint in fond părinţii J l e conducă. Nea Ghibu — cum i se
1 mativ 20.000 lei. dovlecei, castraveţi, ardei iute, nei"7 Toţi. Muncitori şi proiec spune — unul din cei mai vechi
Din depozitele bazei de des- co^e ^in localitate, a 1 roşii etc. tanţi, veterani ai uzinei şi tineri ab
vor} însemnătatea 1 Numai în cursul zilei de 2 iu
facere a Uniunii regionale a stri-°ltei la timpul 1 ADRIAN OŢOIU
cooperaţiei de consum se ex- corespondent
P°^Tcspre unele as-
peăiază cooperativelor săteşti
din întreaga regiune impor- Pec^anizării muncii.
tante cantităţi de mărfuri. î fabere solvenţi ai şcolii profesionale, toţi şi mai pricepuţi muncitori ai uzi
„ Ieri, de pildă, baza din Deva
[• a expediat la Băiţa 10 gar- Dia medie mixtă 1 deopotrivă, îşi aduc aportul la „naş nei, a primit, dar cu o condiţie: să
1- nituri de mobilă, dormitoare din fost trimişi ieri 1
[¦ tip „Sibiu“. Tot ieri au fost terea" ei. nu-l facă de ris. Nici vorbă. Băie
l expediate la Certej 10 bucăţi
C somiere, urmind ca în zilele în U ia Haţeg, Va 1 I-am văzut la lucra pe aceşti oa ţii s-au ţinut de cuvint. De atunci
!¦ acestea să se trimită tot aici lea Tăuţi, 14 elevi 1
V mobilă cameră combinată. meni, care au produs pină acum un n-au mai dat nici un rebut, işi de
Au terminai- frunaăţătură. Prin J număr de maşini de cusut a că păşesc planul lună de lună şi sint
recoltatul orzu-ui tre ¦află elevii E- ror cusătură de-o oră acoperă lun fruntaşi in secţie. Iar in afară de
gyedja şi Gali ş te
La gospodăria agricolă co- 7 gimea unui meridian terestru, şt uzină să auzi ceva rău despre ei 7
^ lectivă „Şoimuşana“ din Şoi-
t- muş, raionul Ilia, a început fan :olectivişti. Ro- l m-am minunat de măiestria lor Nici pomeneală. Au o brigadă de
L în ziua de 1 iulie a.c. recolta- dicaazil Socaci şi 1
|- tul orzului. In cursul zilei de 1 ...In secţia de fabricaţie a piese agitaţie, cea mai bună din uzină,
r ieri cele 5 hectare cu orz au
L fost deja recoltate. Producţia Mari_ fu de mun- ) încă două blocuri lor, oamenii urmăresc atenţi ţăcă cu care-i „împung" pe cei ce nu
L medie la hectar este de 2.085 de locuinţe cu 6
i Kg. orz. citormplexul C.F.R. } apartamente fieca nitul regulat al maşinilor. Mai în se ţin de lucru. Cind să plecăm,
re au fost date în
î Teiu j folosinţă cu cîtva spre fundul halei, un grup de oa nea Ghibu ne întreabă:
timp în urmă în o-
1 raşul Deva. meni, strinşi in jurul unei maşini, — Dar pe „economiştii" de la
Re'upă J0 ani 7 In clişeu : Noile discută aprins. Ne apropiem. Co reglaj, nu vreţi să-i cunoaşteţi 7
blocuri date în fo
i munistul Romulus Corpade ne lă Merită. Sint băieţi buni şi ei.
: losinţă lingă Şcoala
Lăut loc ieri în- mureşte : La reglaj, brigada „economişti
tilniro ani a absol profesională din De
— E o maşină automată ultra lor", condusă de tinărul Vladimir
venţi,i „„Dueecceeobaali“ modernă, de provenienţă sovietică. Viorel, lucra de zor. După lămuri
Prornî950. La întîl Anul fabricaţiei: 1959. Are o pro rile ce ni le dă şeful brigăzii, a-
nire Viorel Căr. ductivitate, a cărei cifră ne impre flăm sensul noţiunii de „econo
măza.a secţia con- sionează. Acum discutăm amplasa mişti". Pină acum, brigada a rea
i Cea mai mare producţie struo. a C.S. Hu- va. rea ei. După cum vedeţi, seplenalul lizat economii de aproape 40.000
i nedotihe Rădules- sovietic, deşi iinăr, ne-a şi venit in lei. Cum 7 „Foarte s i m p l u E c o
i cu, si Trufaş, asis
i Desfâşurînă larg întrecerea tent ea de biolo ajulor. Căci dacă in şesenalul nos nomisim materialele ne spune
l socialistă in cinstea celui gie ai, prof. Soos
Andr\dinte al Sfa- tru se vor produce milioane de Viorel. 40.000 lei e 6 sumă fru
l de-al Ill-lea Congres al confecţii, înseamnă că şi maşini de moasă, pe care fi-o arată nu fără
l P.M.R., colectivul fabricii de
l( nasturi şi piepteni, aparţină- cusut vor trebui mai multe. mindrie, cind intri la ei in atelier,
Am aflat apoi că tinărul Corpa o tablă aşezată la loc vizibil.
L toare întreprinderii de indus- tului oraşului De de, deşi numai in virstă de 23 de Inginerul proiectant Gheorghe Ra-
[¦ trie locală „1 Mai“ Deva, şi-a va, 1 arhitect la ani, este bătrin în meserie. De cinci L'. VIŞKI
D.S.Aţi alţii. ani lucrează aici ca maistru. Anul
îndeplinit planul pe luna iu acesta uzina îl trimite la facultate (Continuare în pag. 2-a)
nie în proporţie de 173,01 la
> V n/'X/N W V V ' W
_/ ,—11—t •—I •—I '— <-
