Page 90 - 1960-07
P. 90
nnrjMUT. nnnr?r.ixvm t.itt Nf. 1738
Hofărîrile partidului puternic Se schimbă La I. M. Săcărîmb
-comunei
De la pierderi la
Una din com unele fruntaşe
imbold în muncă ale raionului S ebeş este şi Pe- economii
treştiul. Aşezată pe am bele m a
luri ale Văii Sebeşului, la nu
»«*»<SS-<®-O O •> <0<&> mai ciţiva kilometri de centrul Colectivul de m uncitori, tehnicieni şi lem n săn ătos şi de dimensiuni cores
raional, com una Petreşti ofe in gin eri de la în treprind erea iniinieră punzătoare, iar pentru su sţinerea lu
R id ic a re a c a lific ă rii — Vom întări prin fapte ră vizitatorilor un aspect plăcui. Săcărîm b, însufleţit de sarcinile tra crărilor m iniere cu term en de servi
sate de cel de-al IlI-lea Congres al ciu scu rt se alege lem n care să co
im c e n tru l a t e n t e i măsurile luate Pentru continua înfrum useţa partidului, a hotărît să lupte cu efor respundă cerinţelor de durată a lu
re a localităţii lor, cetăţenii din turi sporite pentru rid icarea produc crării. în ainte de aplicarea acestei mă
Petreşti participă cu însufleţire, tivităţii m uncii, îm bunătăţirea calităţii suri, lemnul era aruncat în dezordine,
la diferite lucrări de interes ob
ştesc. Astfel, în ultimele luni,
In anii din urmă, Combina pasiv în ce priveşte tehnica La începutul acestui an un care partidul o poartă oameni ei au am enajat şi cim entat şa n m inereului extras, recuperarea pierde ceea ce ducea la im posibilitatea ale
tul siderurgic din Hunedoara a nouă, sînt azi în rîndul inova reumatism vechi m-a pus la pat. ţurile pe o lungim e de circa rilor înregistrate în sem estrul I şl pen gerii lui după esen ţă şi în funcţie de
cunoscut o mare dezvoltare. În torilor şi raţionalizatorilor pro Apoi am fost trimis într-o sta lor muncii. Nu vreau , să înşir 300 m ., iar la bifurcarea unor tru îndeplinirea şi depăşirea a n g a ja presiunile din m in ă, ad ică după cerin
făptuind politica partidului, po ducţiei, îi preocupă noul. ţiune la tratament pentru a-mi străzi, spre a nu fi -stinjenilă m entelor luate la începutul acestui an, ţele de durată, şi astfel s-a aju n s Ia
litica leninistă de industrializare reface sănătatea. Acum mă simt aici noua listă de preţuri, cu scurgerea apei, au aşezat tu d istru gerea prem atură a stilp ilo r, la
socialistă a ţării, Ia Hunedoara Trecînd peste îmbunătăţirea bine şi muncesc. Le spun toate buri subterane 'de. cim ent. În sp re In acest scop, cu cîteva săptăm îni un consum suplim entar de Iernii.
s-au construit agregate mari, salariilor cu 25 la sută în medie, acestea deoarece m-am gîndit noscută de toţi acum, însă nu cinem atograful fabricii de hir- în urmă, com uniştii de la această în
moderne, la nivelul tehnicii mon vreau să amintesc că noi ingi mult atît ia viaţa mea de azi, tie „1 M ai“, s-a construit un treprindere au analizat în mod am ă Tot în scopul reducerii pierderilor
diale, care au permis creşterea nerii ne simţim obligaţi moral cît şi la cea din trecut. Acum mă pot opri să nu'spun că a trotuar pe m arginea căruia a nunţit cauzele care au dus la depă de lemn cu cel puţin 15 ia su tă, au
necontenită a producţiei de me faţă de această hotărîre, nu nu 20-25 de ani, nici n-aş fi putut fost plantată o alee d e tei. Alte şirea consum urilor specifice, a preţului fost luate m ăsuri pentru confecţionarea
tal. Concomitent cu aceasta, a- mai în privinţa ridicării califi visa să pot urma un tratament reduce preţul' de vînzare a pe cîteva sute de iei, plopi şi săl de cost planificat, întocm indu-se tot arm ătu rilor ba n d a jelo r şi g arn itu rilo r
gregatele mai vechi, printre ca cării noastre (oricît ar şti omul într-o staţiune. Azi, după cum cii au fost plantate la perife odată un plan de m ăsuri teiinico-or- la suprafaţă, pentru fiecare sector de
re se numără şi laminorul pe mai are de învăţat), ci şi în ce toţi cunosc, acest lucru e la în- nicilinei cu 40-46 da sută, a 'în ria com unei, pe am bele părţi ale ganizatorice. In acest plan, un accent activitate.
care-1 exploatăm, au fost moder priveşte munca de educaţie teh dernîna oricărui muncitor. Trăim unor drum uri de hotar. In faţa deosebit s-a pus pe desfăşurarea unei
nizate, extinse. nică pe care trebuie s-o desfă omeneşte, bine, şi pe zi ce trece călţămintei în medie cu 7-32 la sfatului popular com unal, pe o largi m unci politice de m asă în ve Din această lună, în scopul obţine
şurăm în rîndul masei de mun tot mai bine. suprafaţă de 150 tn.fi., a fost derea m obilizării întregului colectiv rii de cît m ai m ari econom ii, la un
Creşterea nivelului tehnic al citori. Experienţa şi cunoştinţele sută, a da la peste' 2.100.000 e- amenajat un părculeţ cu bor pentru îndeplinirea şi depăşirea pla num ăr însem nat de locuri de m uncă,
combinatului a ridicat cu tărie noastre trebuie să devină un bun Mai acum cîtva timp am a- dură decorativă de beton, in faţa nului de producţie, respectarea celor lemnul de m ină a fost înlocuit cu alte
o problemă şi anume aceea a al tuturor. De asemenea vom flat că biletele de tratament şi levi manuale şcolare gratuit, căreia, pe bănci aşezate anu 480 m inute ale zilei' de lucru, ridicarea m ateriale. Aşa, de exemplu, la lucrarea
creşterii calificării oamenilor, căuta să organizăm munca în odihnă în staţiunile de odihnă m e, cetăţenii aşteaptă din oră nivelului tehnic şi profesional al tu galeria dublă Rovina, lemnul de m ină
începînd cu şeful de secţie şi cele mai bune condiţii pentru a s-au ieftinit. Pe urmă a venit fără să ne mai gîndim la cele in oră trecerea, cursei locale turor an g ajaţilo r pentru intensificarea s-a în lo cu it cu arcu ri m etalice din
sîîrşind cu lăcătuşul. Această putea face cu cinste faţă sarci Congresul al IlI-lea al partidu Petreşti— Sebeş. în tre ce rii so c ia liste pe profesii şi redu şină veche. A ceasta va face ca pînă
problemă a existat, şi deşi în nilor de plan. în ce mă priveşte, lui care a luat hotărîri de creş lalte, e mare lucru. cerea consum urilor specifice de m ate Ia, sfârşitul anului să se econom isească
parte rezolvată, continuă să e- intenţionez să mă ocup îndeo tere în continuare a nivelului de Anumite străzi laterale au riale şi energie. peste 100 m .c. de lemn de m ină.
xiste la noi în secţie. sebi de ridicarea calificării cup- trai. De cîteva zile a fost pu Am primit hotărîrea cu o bu fost pielruiie, transportîndu-se
torarilor. blicată Hotărîrea privind ridica în acest scop peste 2.500 m .c. Cu a c e s t , p rilej, m uncitorii m inieri, Econom ii în valoare de 7 2 Iei pe
Sub îndrumarea organizaţiei rea salariilor personalului teb- curie pe care cu greu o pot spu pietriş, iar intr-un cartier pe tehnicienii şi inginerii întreprinderii au fiecare m.L de g alerie se obţin în pre
de partid au fost'luate unele mă Pentru grija ce ne-o poartă, nico-ingineresc şi economic şi riferic, a fost construită o fiţi- arătat în discuţiile purtate că defi zent prin rid icarea rostogoaletor cu
suri. Amintesc cursurile de mi mulţumesc din inimă partidului nu mai deparie decît luni a in ne în cuvinte. Mi-am dat seama tină cu apă potabilă, o altă cienţele pot li în lătu rate şi că prin zidărie de piatră uscată în loc de g a r
nim tehnic, îmbrăţişarea iniţia şi îmi exprim hotărîrea de a da trat în vigoare Hotărîrea C.C. fîntină fiind construită pe te munca hotărîtă a tuturor se pot realiza nituri.
tivei inginerilor oţelari de la viaţă sarcinilor pe care ni ie al P.M.R. şi a Consiliului de Mi şi am simţit concret acest lucru, renul de păşunat. econom ii. Prin traducerea în fapte a
O. S.M. nr. 1 de a face din sec trasează. niştri al R.P.R. privind reduce m ăsurilor luate, pînă în prezent au fost Prin înlocuirea lemnului de m ină
ţia lor secţie şcoală, măsuri care rea de preţuri la peste 1.100 că viaţa mea, a noastră, a mun Căminul cultural din Petreşti înlăturate o seam ă de deficienţe, re cu alte m ateriale şi prin confecţiona
au dus la creşterea nivelului de mg. EUGEN PĂCURARI) produse. a fost înzestrat cu 200 scaune zultatele obţinute fiind tot mai fru rea la suprafaţă a m aterialului lem
cunoştinţe profesionale, politice citorilor, e mai frumoasă, mai pliante, fiind înlocuite astfel m oase. Aşa, de pildă, dacă în tri nos după dim ensiunile necesare, un
şi de cultură generală ale lumi şef de schim b la lam inorul Toate acestea sînt cea mai vechile bănci de fenin, iar curtea m estrele I şi II au fost înregistrate num ăr m are de echipe au realizat în
nătorilor. Cu toate acestea, nu concludentă expresie a grijii pe bună. Şi mi-am mai dat seama '' şcolii elem en ta re a fost îm p rej mari depăşiri la consumul de lemn sem nate econom ii de lem n. De la sec
de 800 mm. muită cu un grilaj metalic. de m ină, exploziv, capse, fitil, acesta torul Certej s-au evidenţiat echipele
că aceste măsuri luate de par a început în ultimul tim p să scadă, conduse de com uniştii Nicolae lovan
C. S. Hunedoara Baia populară, care ani de-a Ia unele m ateriale făcîn d u -se ch iar e- şi Dumitru Ju rj, iar de Ia sectorul S ă
tid trebuie întărite prin fapte, rîndul a stat cu uşile închise, ' conom ii. De exemplu, la secţia Ger- cărîm b echipa condusă de com unistul
funcţionează astăzi cu regula te j-S ă că rin ib , d acă în trim estrul II con Alexandru Duca.
prin sporirea cît mai simţitoa ritate şi în condiţii corespun sumul de lemn a tost depăşit cu 20
zătoare. la sută, în cele două decade din luna P aralel cu reducerea consumului de
re a productivităţii muncii, prin iulie s-au econom isit peste Î0 m.c. de lemn, în centrul preocupării colectivu
Toate realizările menţionate lemn de m ină. lui stă şi reducerea consum urilor spe
reducerea preţului de cost. mai sus au devenit posibile prin cifice la celelalte m ateriale, îm bună
g rija com itetului ‘com unal de Obţinerea acestui succes se datoreşte tăţirea calităţii m inereului şi îndepli
Sînt şef de. echipă la secţia partid şi a comitetului executiv faptului că la depozitul central s-au nirea şi depăşirea ang ajam entelor luate
al sfatului popular comunal. luat m ăsuri pentru sortarea lemnului Ia începutul acestui an. Prin traduce
locomotive a Atelierelor C.F.R. după dim ensiuni şi esenţă. A cest lu rea în viaţă a m ăsurilor tehnlco-orga-
Tovarăşi ca Rom ulus Gavri- cru a dus la folosirea raţională a lem nizaforice stabilite, prin m obilizarea
din Simeria. La locul meu de lă, secretar al com itetului' co întregului colectiv, în mod sigur, co lec
m unal de partid, Pericle Biaga, nului, în funcţie de d estinaţia lui, a- tivul întreprinderii m iniere Săcărîm b
muncă, ca peste lot de altfel, preşedintele comitetului executiv va reuşi să recupereze pierderile înre
al sfatului popular com unal şi dică pentru o lucrare cu durată de g istrate la începutul anului şi să rea
există rezerve încă nefolosite în Pfajf Laurenţiu, preşedintele lizeze însem nate econom ii.
G.A.C din Petreşti, prin price serviciu mai m are, se alege numaj
acest sens. Deşi în comparaţie perea şi străduinţa lor, au con 1. GUDASZ
tribuit în bună m ăsură la rea
cu anul trecut am obţinut rezul lizarea in num ai cîteva luni, a
tuturor obiectivelor amintite aici.
tate frumoase, totuşi n-am fă
VASILE ZDRENGHEA
cut tot ce puteam face. Avem
corespondent
posibilităţi să reducem şi mai
mult consumul de tablă de cu
pru, putem economisi lîna pen
s-a făcut totul. tru fitile, piuliţele.
Recent, Comitetul Central al Prin magazinele din Am hotărît împreună cu to
P. M.R. şi Consiliul de Miniştri
al R.P.R. au adoptat o hotărîre varăşii mei din echipă, să mun
cim în aşa fel îneît locomoti
privind pregătirea şi promova Hunedoara vele să le reparăm în timp cît
rea cadrelor tehnice, economice
şi de cercetare ştiinţifică, pre mai scurt şi să îmbunătăţim
pe mai deparie calitatea lucru
cum şi îmbunătăţirea salarizării P e una din ferestrele autobuzului seră o sum edenie de oam eni. In m ijlo lui nostru.
lor. In calitate de inginer şef de P iaţă— O.M., era afişat ziarul „Scîn - cul grupului se afla muncitorul M arin
schimb, mă încadrez în prevede teia“ în care este publicată H otărî Tîrna, şef de echipă la şantierul elec închei rîndurile acestea de
mulţumire partidului pentru gri
rile acestei hotărîri. Hotărîrea, rea 6.G . al P .M .R . şi a C onsiliului trotehnic al I.C .S , H unedoara, ce ţinea ja ce ne-o poartă, exprimîndu-
constituie un puternic imbold a- de M iniştri al R .P.R . cu privire la de ghidon o m otocicletă pe care toc mi satisfacţia şi hotărîrea de
tît pentru corpul tehnico-ingine- reducerea preţurilor de vînzare Ia u- mai atunci o cumpărase. Răspundea
resc al secţiei cît Şi pentru cei nele sortim ente de m ărfuri. P e banca zîm bitor zecilor de curioşi care-1 a- a fi în fruntea luptei pentru în
care doresc să între în acest din dreptul ferestrei respective, ş e saltau cu diferite întrebări.
corp. Spun aceasta deoarece am deau doi tin eri, probabil căsăto riţi de tărirea prin fapte a măsurilor
avut prilejul să constat, fiind curînd. Am surprins cîteva crîmpeie — La ultimul salariu m i-am com
mereu în mijlocul oamenilor, o din discuţia l o r : plectat sum a pentru m otocicleta asta luate.
— îi răspunse unuia. Acum, că s-a
— Vezi Ionele, luna viitoare putem redus preţul, m i-am cum părat moto I L 1 E VASIU
şef de grupă la secţia l-a loco*
m otive a A telierelor G. F . R.
biineria
puternică dorinţă de a creşte, cum păra m otocicleta — spuse ea. Ne cicleta şi-m i m ai cum păr şî un ap a
de a promova. Oameni care pînă mai trebuie doar o mie de lei. A lt rat de radio. Brigăzi fruntaşe la noua
mai ieri se mulţumeau la un rol fel... trebuia să mai aşteptăm încă P în ă la ora 12, de la a cest m aga turnătorie de lingotiere
două luni.
------ OC------- - zin au fost cum părate 4 m otociclete.
— Cu restul de bani planificaţi pen Alţi doi cum părători îşi întocm eau
tru m otocicletă puietn cum păra un fi rm ele pentru a cum păra m otocicle
( U rm are din pag. l-a ) frigider — complectă tînărul. te după-atniază. Pentru a da cît mai repede în care s-au angajat s-o dea în
Asem enea discuţii pîiteau fi auzite Alături, la m agazinul „B iju teria“, era funcţiune noua turnătorie de lin funcţie zilele acestea.
gotiere de la Gălan, construc
în Hunedoara pretutindeni, lîngă fie foarte greu de intrat. M ulţi cum pără- Lucrări de calitate şi la timp
care vitrină, la fiecare m agazin. A- lori şi foarte mulţi vizitatori. In cen
sul de producţie. P entru în d e proape fiecare om dorea să-şi cumpere trul atenţiei tuturor, erau ceasornicele torii au intensificat şi mai mult au mai executat şi brigăzile con
plinirea cu succes a acestor şi stilourile. întrecerea socialistă, reuşind să duse de Eugen Răducan, Dezi-
sarcini, e n ecesa r ca noi, m a i cîte ceva. execute unele lucrări la timp şi deriu Bălănescu şi Valentin Sla
ştrii, să fim în fru n tea tu tu ro r P în ă la ora 11 şî ju m ătate, s-au de calitate. vic. Un aport deosebit l-au adus
acţiunilor, să lu p tă m p en tru gă La m agazinul de articole de m enaj, vîndut aici nu ma< puţin de 12 c e a maistrul Gheorghe Livadaru şi,
sirea noului in procesul de p ro sornice de m înă, patru ceasornice deş Brigăzile conduse de Ion Ghi- ing. Ion Moţ, care au coordonat
ducţie. N um ai aşa vom reuşi să au intrat în cursul dim ineţii de aproa teptătoare şi două stilouri. goarta, Ion Heipel şi Ion Giupi- cu pricepere munca brigăzilor.
răspundem grijii pe care ne-o
pe două ori m ai m ulţi v izitato ri decît Multă anim aţie era şî la m agazinul
de încălţăm inte. M ărfurile cu preţ re
în alte zile. P rin tre ei l-am întîlnit
şi pe m aistrul furnalist A rcad ie
Sehwartz. Dorea să-şi cumpere o mo
poartă partidul. S în t hotărît tocicletă. dus erau solicitate de cei mai mulţi tu, lucrînd la echiparea poduri Constructorii noii turnătorii
— Acum am ban ii potriviţi. Imi
ca p r in fa p te le m e le s ă .c o n tr i cu m p ărăto ri. S -a u vîndu t pînă la ora lor rulante şi-au terminat lucră de lingotiere de la Gălan sînt
cum păr un „M Z “ de 250 cm c. rile cu trei zile mai devreme. In hotărîţi să termine la timp lu
bui la în d ep lin irea sa rcin ilo r Am intrat şi în m agazinul alim en închiderii peste 40 perechi pantofi şi prezent ei lucrează Ia punerea crările de construcţii si montaj.-
pe care partidul ni le-a trasat. în funcţie a macaralei portal pe
P entru grija ce n e-o poartă, tar din acelaşi com plex. Raionul cel sandale. A. TUZA
p entru posibilităţile pe care mai solicitat era cel de produse za
n i le creează, m u lţu m esc din haroase. Cantitatea de ciocolată vîn- ? corespondent
inim ă partidului şi m ă anga dută în primele ore ale dim ineţii, în
Privind feţele oam enilor care in Vedere din noul oraş muncitoresc Hunedoara
¦¦¦¦¦¦
trau şi ieşeau pe uşile m agazinelor
din H unedoara, îţi puteai da seam a de * + + + + + ^»*i>*<* «*>**«>« ****** ******
je z să lu p t n e o b o s it p e n tr u t r a trecea pe cea vîndută în trei zile an sentim entul de adîncă dragoste şi re
ducerea în viaţă a hotărîrilor terioare. cunoştinţă ce o au pentru partid şi Drumul cel mai scurt spre zăcămînt
a d o p ta te la cel d e -a l IlI-le a Abia se deschise m agazinul „Foto- guvern, de hotărîrea lor fermă de a
C ongres al P.M .R. munci pe viitor m ai mult şi m ai bine.
sport-m uzică“ şi în faţa lui se strîn-
S» M. TL Orăşfie trebuie să lichideze In părţile Teliueului, Ghela- tară cîteva instrumentaţii. Pînă a avea nici măcar o instrumen atingerea unor viteze de foraj
rului şi Vadului Dolarii, colinele în aprilie anul acesta, numărul taţie, au rămas adine întipărite cît mai mari, chiar stabilirea de
ram ifierea in urma masivului Poiana Rusca sînt instrumentaţiilor mari (cu dura în inimile exploratorilor. Ei s-au recorduri.
presărate cu sondele explorato tă de peste o zi), se ridicau în convins astfel că înlăturarea ac
Cînij discuţi cu tovarăşii de fost multe zile ploioase etc. tie griul. De asemenea, una din rilor sectorului Teliuc, al între medie la 4—5 pe lună. Deveni cidentelor în foraj nu-i un lu Dar, în afara reducerii instru
la S.M.T. Orăştie şi mai ales Să presupunem că aşa stau secerătorile aflate la colecti prinderii de explorări „Ardea seră ceva obişnuit. Acum însă, cru de' domeniul fantasticului, mentaţiilor, la sporirea vitezei
cu inginerul planificator Emi- viştii din Mărtineşti şi alta la lul“. ivirea unui accident care să pro ci o posibilitate reală, ce stă Ia de foraj mai contribuie buna în
lian Anghel, despre desfăşura lucrurile. Atunci însă de ce în cei din Jeledinţi. au dispoziti voace întrerupere mai mare de îndemîna tuturor. treţinere a instalaţiilor, folosi-:
luna iulie, care în majoritatea vele de legat defecte şi defecte Munca sondorilor exploratori o zi este un lucru rar. In întreg rea din plin a timpului de lucru,
rea campaniei agricole de va au rămas şi după unele repa are un specific cu totul aparte. trimestrul II au existat doar Din discuţiile purtate în di păstrarea calităţii corespunză
ră, ai impresia că totul în zilelor a fost prielnică munci raţii făcute în grabă. Din satul Plouă, ninge, e frig de crapă două asemenea cazuri. Gum s-a verse consfătuiri au izvorît şi o toare a noroiului, şi îndeosebi,
staţiune a fost din vreme pus lor agricole de vară, planul a Balomir sintem informaţi că pietrele, ei sînt mereu în mijlo ajuns aici este greu de spus. seamă de măsuri tehnico-organi- scurtarea duratei de mutare a
Ia punct, că maşinile şi trac una din combine execută o se cul naturii, sfredelind pămîntul Totul se datorează oamenilor, zatorice pe care conducerea sec sondelor.
toarele funcţionează cum nu fost îndeplinit pînă acum doar lecţie necorespunzătoare a griu cu răbdare. Dar, ca orice mun hotărîrii lor de a munci mai ţiei, sub îndrumarea biroului or
se poate mai bine pe tarlalele lui... Şirul defecţiunilor ar pu că, îşi are şi ea bucuriile şi mult şi mai bine. ganizaţiei de partid le-a pus de Pentru a obţine rezultate cît
colectiviştilor din raioanele O- în proporţie de 15 la sută? tea continua. necazurile ei. Aceasta, o poţi în îndată în aplicare. Astfel, au mai bune în această direcţie,
Adevăratele • cauze ale rămî- ţelege numai fiind în preajma In primele luni ale anului tost întocmite planuri de rezol sondorii s-au gîndit mult. Cei
răştie, Hunedoara şi Haţeg. Această situaţie te face să te lor la extragerea unei probe reu s-au produs cîteva acidente mai vare a instrumentaţiilor, s-au a- de la Ghelar au luat iniţiativa
Ânalizînd însă amănunţit si nerii în urmă cu realizarea gîndeşti la calitatea reparaţii şite, sau asistînd la vreo instru grave. Unele dintre ele au dus îişat la toate locurile de muncă ca la mutarea unei sonde să se
lor efectuate de mecanizatorii mentaţie (lucrare de înlăturare la întreruperea lucrului unor son instrucţiunile de folosire a in execute săpăturile pentru noua
tuaţia realizării planului, te planului la S.M.T. Orăştie con staţiunii de maşini şi tractoare a unei avarii). de pe timp de o lună şi chiar stalaţiilor şi normele de tehnica amplasare prin muncă volunta
convingi treptat că la S.M.T. stau în insuficienta organizare din Orăştie, la spiritul de răs mai mult. Aceasta, a determinat securităţii, s-au făcut instructa ră. în timp ce se forează încă
Orăştie, treburile nu merg' chiar pundere cu care tovarăşii din Pentru sondori, instrumenta biroul organizaţiei de partid să je cu toţi şefii de echipă şi mai pe vechiul loc. Gu aceasta, tim
atît de bine. Dimpotrivă, bilan a muncii, în defecţiunile care conducerea staţiunii privesc ţiile înseamnă producţie şi pro pună problema instrumentaţiilor ştri de sondă pentru prevenirea pul de mutare al sondei se re
ţul realizărilor din campania a- se întîmplă destul de des Ia importanţa strlngerii la timp ductivitate scăzută, viteză de în discuţia adunării generale, accidentelor de producţie etc.. In duce la jumătate.
gricolă de vară este destui de unele maşini şi tractoare. Cu şi fără pierderi a recoltei. foraj mică. Or, în tata lor, Di apoi în discuţia întregului co plus, agitatorii si activul tară
rectivele celui de-al IlI-lea Con lectiv, în consfătuirile de pro de partid au fost mereu printre Imbrăţişînd această iniţiativă,
sărac. toate că tovarăşii din conduce Am scos în evidenţă cîteva gres al partidului au pus sar ducţie pe şantiere şi sector. oameni, vorbindu-le despre im brigăzile de sondori au înregi
Pentru edificare, să lăsăm să rea S.M.T. spun că pînă la data din cauzele pentru care situa cini importante. Patria are ne portanţa evitării instrumentaţii strat realizări cît se poate de
de 21 iulie n-au primit nici o ţia planului de producţie la voie de rezerve mari de mine Şedinţele au luat caracterul lor. în sporirea producţiei şi rea bune. Brigacla de la sonda nr.
vorbească cîteva cifre. Planul reclamaţie din partea unităţi S.M.T. Orăştie este cea rela reuri şi ei sînt chemaţi să le unor adevărate schimburi de ex lizarea de economii. 108, de pildă, în care sînt şeii
acestei staţiuni prevede ca în lor agricole deservite, defecţiuni tată. înspre înlăturarea aces determine cît mai repede şi cît perienţă între brigăzi şi şantie de echipă Nicolae, Şomlea şi Au
campania de vară să fie rea tor deficienţe, va trebui ca atît mai bine. re. Sondorii fruntaşi au vorbit Toate acestea i-au determinai rel Bal. şi-a îndeplinit planul pe
au fost şi încă destule. Astfel, conducerea staţiunii cît şi bi pe larg despre metodele lor de pe sondori să privească lucru luna iulie în numai 18 zile. Mul
lizaţi 10.065 hantri. După cum în ziua de 18 iulie, una din roul organizaţiei de partid, Perioada de întîmpinare ă lu muncă, despre telul în care pot rile cu mai multă încredere, cu te dini re ele îşi depăşesc pla
se ştie, la ora actuală ne aflăm combinele ce deservesc gospo să-şi îndrepte toată atenţia. crărilor Congresului a constituit mai multă hotărîre. nul de fiecare dată .cu peste 20
cam pe la jumătatea acestei dăria colectivă din Sîntandrei, Numai în felul acesta se va pu pentru exploratorii din Teliuc fi evitate instrumentaţiile. Cu la sută.
campanii. Cu toate acestea, tea ajunge ca planul de pro Rezolvarea problemei instru
S.M.T. Orăştie a realizat numai s-a defectat. Reparaţia s-a fă ducţie să fie realizat şi să se perioada depistării drumului vintele simple şî pe înţelesul tu mentaţiilor i-a determinat pe Viteza medie de foraj pe sec
8 8 8 de hantri, ceea ce reprezin cut a doua zi dimineaţa, pen traducă în fapt angajamentul turor rostite cu aceste ocazii de sondori să.-şi făurească alte pla tor a crescut şi ea. Dacă în pri
luat de mecanizatorii staţiunii, spre indici de producţie mereu sondorii şeii de schimb Gheorghe nuri, să-şi propună obiective mul trimestru era de abia 62
tă un procent de 8,31 la sută tru ca în aceeaşi zi să se de de a înregistra pînă la sfirşi- m. pe granic şi lună. în iunie,
din sarcinile de. plan pe cam fecteze din nou. In dimineaţa mai înalţi, a drumului cel mai Bona şi A'larin Paraschiv, mem noi, la care înainte nici nu în ca a ajuns la 86 m. pe granic
tul anului economii în valoa şi lună, cea mai mare viteză de
panie. zilei de 21 iulie, chiar cînd pri re de 150.000 lei. scurt spre zăcămînt... brii unei brigăzi care timp de drăzneau să se gîndească. Ei foraj atinsă de ei pînă acum.
Tovarăşii din conducerea sta meam asigurări privitoare la ? au început să-şi propună acum
buna funcţionare a maşinilor, GH. LUPAN un an de zile a forat patru son GH. COA4ŞUŢA
ţiunii motivează rămînerea în Anul trecut, nici nu s-ar ti de, în locuri toarte grele, iară
urmă, dînd vina pe condiţiile un telefon din Rapoltul Mare putut concepe să treacă o lună
neprielnice, care chipurile, ar aducea ştirea că s-a defectat
combina ce secera pe tarlaua
fi frînat desfăşurarea din plin colectiviştilor. Colectiviştii din
a campaniei, şi anume: griul a
dat în pîrgă cu întîrziere, au Bîrcea Mică sînt nemulţumiţi
de faptul că secerătoarea-iegă-
tcare mai mult stă decît sece
ră, iar cînd funcţionează, din
cauza unor defecţiuni, împrăş
