Page 91 - 1960-07

Nr. 1738
Agitaţia vizuală — strîns
legată de sarcinile actuale
Principala sarcină a organizaţiilor
de partid este m obilizarea m aselor
largi de oam eni ai m uncii la tradu­
cerea în v iaţă a m ăreţelor sarcini
tra s a te de C o n g resu l a l 111-lea ai
P.M .R . Cel mai însem nat m ijloc de
m obilizare a m aselor in jurul parti­
dului şi de cond u cere a a cesto ra la
lupta pentru îndeplinirea sarcinilor
construcţiei socialiste, este m unca po­
litică de masă.
Comitetul raional de partid P etro­
şani dă o atenţie tot mai m are îm ­
bunătăţirii muncii politice de m asă.
O rg an izaţiile de partid din raion au
fost îndrum ate să lărg ească colec­
tivele de agitatori, să asigure instrui­
rea periodică a acestora cu cele mai
actuale probleme, să folosească toate
formele de agitaţie, în vederea atra­
gerii şi m obilizării celor ce muncesc
la îndeplinirea sarcin ilo r economice.
Un accent deosebit se pune pe a-
g ita ţia vizu ală. L a m inele L upani, A-
ninoasa şi în alte locuri, ag itaţia vi­
zuală a fost reîm prospătată, legată
de sarcin ile concrete izvorife din d o­
cum entele celui de-al lll-le a Con­
gres al P.M .R.
Im p ortante su ccese s-au obţinut şi
fa m ina P etrila în ceea ce priveşte îm ­
bunătăţirea agitaţiei vizuale. Aici
s-au co n fe cţio n a t n u m eroase lozinci şi
g ra fice al că ro r co n ţin u t este a x a t pe
sarcinile trasate de Congresul al III-
lea al partidului nostru. Aşa, de pildă,
există lozinci adresate m aiştrilor m i­
neri în leg ătu ră <ui g rija ce trebu ie
să o aibă pentru caritatea cărbune­
lui, pentru aju tarea grupelor răm ase
în urm ă etc. De asem enea, s-a co n ­
fecţionat pentru fiecare sector un g ra­
fic în c a r e sîn t a ră ta te z iln ic realiză-1 depăşit consum ul de lem n. Gu to a te
rile brigăzilor de m ineri. Graficul con­
ţine num ele şefului de brigad ă, num e­
le tehnicianului care răspunde de bri­
gada respectivă şi se arată în pro­
cente situaţia îndeplinirii planului.
Prin agitaţia vizuală, la m ina P e­
trila se popularizează larg principa­
lele prevederi ale planului de 6 ani.
Se arată sarcinile în legătură cu re preocupare din partea com itetului
creşterea productivităţii m uncii, redu­ de partid al m inei, o mai m are aten­
cerea preţului de cost, se arată cu cît ţie pentru asig u rarea unui conţinut
va creşte salariu l real pînă în 1965. bogat, concret şi operativ al agitaţiei
Pentru stim ularea fruntaşilor în pro­ luerti atît de necesar în m unca po-
ducţie şi pentru com baterea diferitelor Jitică de m asă.
lipsuri, s e folosesc caricaturile şi mai
=BHBE
Schimb de experienţă
Zilele trecute a avut loc la
colţui roşu al întreprinderii
„Horia“ din Alba Iulia un
s limb de experienţă pe linia
muncii culturale. Au luat parte
delegaţii culturali din comitete­
le sindicatelor din raionul Alba
ş: activişti ai consiliului local al
sindicatelor din oraşul Alba Iu­
lia, care au analizat munca cul­
turală din cursul lunii iunie.
Au prezentat referate tovarăşa
Elena Aîoisescu, pentru între­
prinderea „Horia“, tov. Ion Gor-
coz pentru fabrica de încălţă­
minte „Ardeleana“ şi tov. Doina
Copînrleanu pentru comerţul de
stat. Discuţiile purtate pe mar­
ginea acestor referate au scos
în evidenţă realizările şi lipsurile
cî T
\n apel, o com andă, o şu ie­
rătură, şi locom otiva se
urneşte. La ferea stra m archizei,
apare m ecanicul. O am enii ră ­
m aşi in depou, ii fa c cu m in a :
diurn b u n !
O am enii locom otivelor, m eca ­
nicii, m o d est şi c in stit, cu dra ­
goste, ră sp u n d la sa lu t. Aşa
sîn t ei toţi, şi nu fa c excepţie
n ici cei de la d ep o u l C .F.R. din
Sim eria.
Iu marchiza stau oameni
Or ic in e ş tie c ă î n m a r c h iz a
locom otivei sta u m ecanicul
şi fo ch istu l. D ar cei de la de­
poul din Sim eria au în ţeles că
a.coio tr e b u ie să s te a în p r im u l
rină oam eni. M ereu cu ginăul
la aceasta, s-a u tra n sfo rm a t cu
to ţii in profesori şi elevi, p e n ­
tru to ţi şi p e n tru ei înşişi, in ­
tr-o şcoală fă ră bănci şi să li
de clasă, şcoala m u n cii şi ed u ­
caţiei, in tiln ită azi în orice co­
lectiv de m uncă, oricit de res-
tr în s şi n e în s e m n a t ar părea el.
E o cerinţă a zilelor n o a stre,
căreia aceşti oam eni n -a u in-
tîrziat să -i dea răspuns.
D rum ul parcurs de ei pînă
aici, m ă su ra t in to n e -k ilo m e tri
p e ste p la n , în eco n o m ii la co m ­
bustibil, in felu l cum se poartă
fiecare din ei pe locom otivă şi
acasă, a fo st lung şi greu, dar
după care, com uniştii, cei m ai
severi profesori dar şi cei m ai
sirguincioşi elevi, au fă u rit un
colectiv de m uncă aşa cum tr e ­
buie el să fie, o a devărată fa ­
m ilie de producţie, p reten d en t
serio s la m u lt rîv n itu l titlu de
d e p o u fr u n ta ş p e ţa r ă . Căci.
g în d u l lor acolo e s t e : să cîş- lo cţiito ru l secreta ru lu i de p a r ­
tig e întrecerea.
îndeplinirea planului pe p ri­
m ul sem estru in proporţie de
112 la s u tă , cele a p ro a p e 2.700 se în ţe le g în tr e ei ch ia r dacă n eg ri ca tă c iu n e le , îşi v ă d de şi s e îm b ra c ă fr u m o s .
tone com bustibil convenţional
econom isit, cu care pot tra n s­
porta to a te trenurile p la n ifi­
c a te p e n tr u 26 d e zile, s în t doar, riu , s a u P o p a C ornel de p e li­ D oar el i-a c re sc u t pe. to ţi. n u l d in a ceia c a re au v ă z u t că
ales „P a n o u l în d ru m ăto r" din sa la de
apel a minei. La rubrica panoului in­
titulată „Ce trebuie să facem “, se
popularizează m inerii care obţin cele
mai bune rezultate în creşterea ran­
damentului şi realizarea de econom ii,
iar la ru brica „C e nu trebuie să fa ­
cem “, sînt criticaţi cei care fac absen­
ţe nem otivate, sint indisciplinaţi in
muncă, fac risipă de m ateriale.
In prezent, comitetul de partid al
minei Petrila se preocupă de extinde­
rea ag itaţiei vizuale leg a tă de întâm­
pinarea zilei de 23- August.
Deşi la mina P etrila s-au obţinut
unele su ccese de seam ă în m unca de
agitaţie, lucru ce s-a reflectat în re­
zultatele bune obţinute în. îndepli­
nirea sarcinilor de plan, în creşterea
productivităţii m uncii şi realizarea de
economii, totuşi trebuie arătat că mai
există anum ite lipsuri.
Aşa, de pildă, în ultimul timp n-au
mai fost folosite foile volante care
s-au dovedit eficace şi erau urm ărite
cp viu interes de către oam enii mun­
cii. De asem enea, „radîotelevizorul“
şi-a în cetat de m ultă vrem e activita­
tea. Folosirea acestor două importan­
te m ijloace ale m uncii de agitaţie poa­
te aduce şi m ai m ari su ccese în di­
recţia popularizării rezultatelor bune
şi com baterea diferitelor lipsuri care
se mai întîlnesc în procesul de pro­
ducţie.
In centrul atenţiei muncii de ag i­
taţie n-au stat totdeauna cele mai
im portante probleme, aceasta n-a fost
suficient axată pe sarcin ile concrete
ale colectivului minei. D e pildă, în
ultimul timp Ia m ina P etrila a fost
acestea nu s-a organizat o agitaţie
mai tem einică în scopul reducerii con­
sumului de lemn.
La m ina Petrila există toate con­
diţiile pentru ca m unca de agitaţie să
se ridice la nivelul sarcin ilo r trasate
de Congresul al lll-lea al P.M .R.
Pentru aceasta, se cere însă o mai m a­
I. PAUL
manifestate în munca culturală
ş; au constituit un prilej de îm­
bogăţire a mijloacelor de acti­
vitate cultural-artistică. In în­
cheierea şedinţei, tovarăşul Au­
rel Bîzgă, preşedintele Consi­
liului raional al sindicatelor din
Alba Iulia a făcut o analiză a
schimbului de experienţă şi a
dat îndrumări pentru îmbună­
tăţirea muncii culturale în în­
treprinderi şi instituţii.
După şedinţă, brigada artis­
tică de agitaţie a întreprinderii
„Horia“ a prezentat un frumos
program artistic.
IO AN V O LO N C IU
vicepreşedintele com itetu­
lui sindicalului din în tre­ tistic. Zilele trecute ei au prezen­
prinderea „H oria“
O a meni şi locomotive
două din realizările lor de se a ­
m ă. Dar, ar fi prea p u ţin să
vorbim n u m a i despre aceasta.
De la co m u n istu l R oşu N i­
colae, şe f de tu ră , am a fla t că
în cele 6 luni ce s-a u scu rs din
a cest an, lo co m o tivele lor n -a u
a vu t nici u n d efect p e traseu,
nici o in tîrziere. E u n re zu lta t
cum n-a fo st obţinut niciodată
în d ep o u şi care le sp o re şte şi
m ai m u lt şansele p en tru ob ţi­
nerea titlu lu i de cel m ai bun
depou.
M unca, co n ştiin ţa datoriei, i-a
discip lin a t pe oam eni, in cit a s­
tă zi la ei n u se p o a te vorbi
despre nem otivate.
C ină in tr-o n oapte s-a d e­
fe cta t elevatorul p en tru în că r­
carea cărbunelui, ivin ă u -se p e­
ricolul unor în tirzieri fa ţă de
grafic, to t depoul s-a alarm at.
F iecare se ginăea la g reu ta tea
situ a ţiei şi căuta o soluţie. Şi
to t fiecare a găsit-o. Aşa se
fa c e că, fă r ă n ic i u n o rd in ,
s-a u în tiln it to ţi, de la şefu l
de tu ră la u ltim u l om , cu lope-
ţile în m in ă , la locul de a li­
m en ta re al locom otivelor. Au
lucrat pinâ dim ineaţa şi toate
locom otivele au pleca t la drum
fă r ă n ic i o in tîr z ie r e , ca Şi
cind n im ic . nu s-a r fi în tîm -
p la t.
t — Aşa sîn t oam enii noştri
— spune tovarăşul loan Sauer,
tid. Se înţeleg în tre ei chiar
cind n u -şi vorbesc.
l-a m dat d rep ta te. M ecanicii n istu lu i C o n sta n tin G rigoraş. m a i cunoaşte. De, cîştig â bine pleacă să ducă dep a rte, o a ­
îi d esp a rt kilo m etri. T a m a ş
loan II de p e linia C aransebeş,
R igău M a tei de p e linia Coşla-
F orjorul N icolae F urdui, de la A telierele centrale din G u-
rabarza, este fru n ta ş in m u n că şi execută n u m a i lucrări de
c a lita te .
Ia tă -l in clişeul n o stru pe tov. N icolae F u rd u i, lu crin ă la
c io c a n u l d e i s o ’kg ., la fo r ja r e a c îrlig e lo r de c u p la r e a v a g o -
netilor de m ină.
Bibliotecile i n raionul Brad,
i i p i un semestru ie activitate
Concursul „Biblioteca în sluj- bibliotecile din comunele Rişcu- Un ziar columbian despre manevrele publica Populară Chineză şi Gu-
ba construcţiei socialiste“ a in- lîţa şi^ Vata de Jos, care se si-
viorat pretutindeni munca de tuează pe locul II şi respectiv
răspîndire a cărţii. In raionul III pe raion. La aceste- biblio-
Brad s-au înregistrat, la înche­
ierea primului semestru al con­
cursului, rezultate fgumoase.
Cele şase biblioteci comunale
.preoum şi biblioteca raională,
au realizat sarcinile de plan
prevăzute pe anul 1960 In pro­
porţie de 75—126 la sută. Nu­
mai biblioteca raională din
Brad a înscris în această peri­
oadă 5.681 cititori, care au ci­
tit 61.000 cărţi.
Dintre bibliotecile comunale,
primul loc pe raion îl ocupă
pînă în prezent biblioteca din
comuna Luncoiul de Jos — res­
ponsabilă tovarăşa Maria Cal-
man — care şi-a îndeplinit
planul anual pînă la 30 iunie
a.c. în proporţie de 126 la sută
în ceea ce priveşte înscrierea eter; care au trezit şi mai mult
de cititori şi 132 la sută la di-j 'dragostea pentru citit a locui-
fuzarea de cărţi, Raportînd nu­
mărul de cărţi difuzate la nu­
mărul locuitorilor adulţi din
raza de activitate a bibliotecii,
rezultă 9,5 cărţi citite pe cap
de locuitor.
Rezultate bune au obţinut şi
Spectacol pionieresc pentru colectivişti
Pionerii şi şcolarii din tabăra
de la Peşteana, comuna Dem-
suş, sub conducera cadrelor di­
dactice şi a ‘instructorilor, au
pregătit un frumos program ar­
tat în faţa colectivişti lor din
Demsnş un spectacol ce s-a bu­
curat de mult succes.
’3 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 !MwswîMî:JOCXxxxxxxxxxsoocoGoooococxxxxxxjoeoooQoco:
nia A rad, au . acelaşi g în d şi
parcă se întreabă unii pe a lţii:
„Tu cite tone ai rem orcat in
plus, cît cărbune sau păcură
ai econom isit ? Ai avut in tîr­
ziere ?“. F iecare vrea să fie
îna in tea celorlalţi, dar to t în
aceeaşi m ă su ră , fieca re doreş­ co m u n istu l G rigoraş n u a ştea p ­
te ca to ţi să fie în a in te. D in
această lu p tă cu kilom etrii,
m in u tele şi kilogram ele de că r­
bune sau păcură, nu lipsesc
nici tinerii m ecanici. Ei dau a-
sa ltu l sp re locurile de fru n te.
Sta n ciu P etru, G yulai K olom an,
R igău M atei, sîn t doar cîţiva
d in c e i c e a ş t e a p t ă cil n e r ă b d a ­ te. Se ferea de lu cru şi
re noile locom otive electrice
„ D iesel“, d e sp re c a re a u a fla t
din D irectivele C o n g resu lu i'
p a rtid u lu i, şi vor să plece la
şcoală „chiar şi m îin e “ — cum
sp u n ei.
Toate acestea par lucruri
m ărunte, lipsite de im portanţă.
D ar ele, a lă tu ri de cele m ari, tre co m u n istu l G rigoraş.
poartă sem n ifica ţia fa p tu lu i că
a stă zi în m archizele locom oti­ m ă r, din care 3 u rm ea ză şcoa­
velor, s ta u o a m e n i a d evă ra ţi. la sera lă , s în t to ţi ca za n g ii p r i­
M eseriaşii din depou
M ecanicii şi fo ch işlii îşi iu ­
besc tovarăşii de depou,
îm p a rt bucuros succesele lor şi
le m u lţu m e sc în g în d ori de
cite ori locom otiva biruie p o ­
vara drum ului.
La reparaţii, in ju ru l unei lo­
co m o tive „230“, rid ic a tă de pe
osii, o a m en ii din echipa c o m u ­
lu c ru .
B ă trîn u l G rigoraş e ta re m in -
dru de ei. Ş i are de ce să fie.
DRUMUL SOCIALISMULUI
teci, indicele reprezintă 5— 6
cărţi citite pe cap de locuitor
adult.
Demnă de remarcat este şi
activitatea unor biblioteci. să­
teşti care funcţionează pe lin­
gă căminele culturale. Respon­
sabilii .voluntari ai bibliotecilor
din satele Podele (care a difu­
zat 2.100 cărţi). Vălişoara (1.207
cărţi) şi Săliştioara, au muncit
cu multă dragoste pentru a fa­
ce ca cititul să devină ocupaţia
preferată în timpul liber a ţă­
ranilor muncitori.
Pe lingă munca de difuzare
a cărţii, bibliotecile din raio­
nul Brad au întreprins o sea­
mă de acţiuni culturale c a : re­
cenzii, dramatizări de basme
torilor. De asemenea, fondul de
cărţi al bibliotecilor din raion
a fost împrospătat cu peste
800 de cărţi,
IO AN FA U R
corespondent
Acest lucru a făcut ca instruc­
torii şi cadrele didactice să-şi
ia 'angajamentul ca în seria a
Tl-a a taberei să pregătească un
nou program, care să fie şi mai
bogat şi pe care să-l prezinte
în faţa colectiviştilor din satele
învecinate. N. BUTEATA
corespondent
“”
Scăpaţi din şcoala profesională,
n işte copii cărora nu le m iji-
seră încă m u stă ţile, au fo st
d a ţi la ca zangerie. C ît s -a m u n -
cii cu ei, n u m a i e l ştie. in o ri-
ce caz, n -a fo s t de loc uşor să
a ju n g ă p în ă aici. P e n tru a sta ,
tă laude şi nici nu se făleşte.
D in dra g o ste în să p e n tru b ă ­
ieţi a început să povestească
d e sp re ei.
'M arin B ă rză u n e, v e n it de la
P iteşti in u rm ă cu vreo trei ani,
era un în că p ă ţîn a t şi ju m ă ta ­
se ţinea cu capul pe sus
că-i fo tb a list. A stăzi, deşi
'joacă fo tb a l m a i b in e ca a tu n c i,
^ sp Une ră sp ica t că -i cazan
giu. T o a m n a tr e c u tă s -a în scris
la şcoala m ed ie sera lă şi a cu m
a trecu t in tr-a ix - a . C ină îl în ­
trebi cum a reuşit să se sch im ­
be, tace şi a r a tă ;cu capul că ­
B ă ieţii din echipă, 7 la n u ­
cepuţi. In fiecare lună dau re­
p araţii de ca lita te şi la tim p ,
ba m ai şi reuşesc să econom i­
sească. c ite 50 kg. m a te ria l de
antifricţiune pe care şi-l trec
în contul de econom ii.
C ind a m p leca t, co m u n istu l
G rigoraş a ţin u t să m a i a d a u ­
ge :
— A cum sîn t m urdari, că
aşa e la lucru. Dar dacă i-a ţi
vedea seara în oraş, nu i-a ţi
C o m u n istu l A vram G roza, ieri
lăcătuş, azi m a istru şef, e u-
nul din vetera n ii depoului, li­
T E E IE m IR A Ml IE
iiiiiiipiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiii«itiiiiHiiiiiiiiiiuiiiiiiii!iiiiiipi!iiiii!iaia®ii!iaiM
Demascarea planurilor agresive
ale Bonnului
BERLIN (Agerpres). ADN a-
nun-ţă : încă un funcţionar al
Bundeswehrului, care "ă trecut
în R. D. Germană, demască
planurile agresive1ale Bonnului
îndreptate' "împotriva ¦R.D.G. şi
altor ţări socialiste.- J. Stoppât,
care'a'făcut parte din flota ma­
ritimă militară.a R.F.G., a pre-
dat autorităţilor R.D.G. o serie
de documente care demolistrea-
ză caracterul agresiv al Bun-
deswehrului.
In declaraţia făcută lâ pos­
tul de !televiziune al R.D.G., J.
Steppat ă subliniat că în pre­
zent cercurile conducătoare din
Germania occidentală fac pre­
gătiri militare intense în Ma-
rea Baltică. J. Steppat a arătat
că în Marea Baltică sînt. con­
centrate deja două treimi din
forţele flotei maritime militare
vest-germane.
Vorbind, despre dezvoltarea
flotei vest-germane de submari­
ne, el a subliniat că această flo­
tă este creată şj instruită pentru
efectuarea unor operaţii o.fensi-
® 0Z-
S.U.A.în Organizafia statelor americane
BOGOTA (Agerpres). Ziarul
columbian „La Gaceta“ demască
manevra Statelor Unite de a
duce plîngerea Gubei împotriva
Statelor Unite în Organizaţia
statelor americane (O.S.A.).
Ziarul subliniază că scopul a-
cestor manevre, imperialiste este-
de a „masca complotul impe-
rjplişijlpr .americani împotriva
Cubei cu steagul pirateresc al
acestei organizaţii“.
-0 “T-
La Roma
s-* iie k c M s
S A T I U iL O L 1 IM IP LC
ROMA (Agerpres). — La 25
iulie a fost deschis la Roma sa­
tul olimpic, unde vor locui par­
ticipanţii la cea de-a 17-a edi­
ţie a jocurilor olimpice de va­
ră. Cu prilejul festivităţii care
a avut loc, deasupra satului o-
limpic au fost înălţate steagul
olimpic cu cele 5 cercuri colo­
rate şi drapelele celor 87 de
ţări participante la jocuri. In-
cepînd de la 26 iulie, sportivii
străini vor putea locui in satul
olimpic. Primii sosiţi vor fi eî-
ţiva membri ai delegaţiilor Ja­
poniei şi R.P. Polone.
în a in tea ciocanului şi pilei, a
aparatului de sudură şi a
strungului, trebuie să stea o-
m u t El este u n u l din aceia ca­
re ştie că n u m a i aşa ciocanul
loveşte m a i p u tern ic şi m ai cu
spor, că stru n g u l dă piese m ai
m ulte şi m ai bune, că sudura
fă cu tă va rezista,
sp re aceasta, în prim ul rină
spre aceasta, şi-a în d rep ta t co­
m un istu l A vram G roza atenţia.
P rin ech ip ele ce le conduce s-a u
p erin d a t m u lţi oam eni. D ar
fo a rte p u ţin i au fo s t aceia ce
s-au a b ă tu t în jos, şi n -a u u r­
ca t spre scara vieţii. M arian
A urel, T rif Sim ian, P antea
G heorghe, dar este oare vreu ­
nul in depou să n u aibă p en -
tru ce-i m u lţu m i com unistului
G ro za ? Ia tă ce p o v e s te ş te .d e s­
pre unul din băieţii crescuţi de
el':
„ P r in ’56, I o n O p r e a n u , s e
înhăitase cu nişte vîn tu ră lu ­
me. Toată seara era p rin ga-
ră , s e ţ i n e a de. c h e f u r i ş i e r a
s -o p ă ţea scă rău. Cu vorbă, bu
n ă şi. m a i a s p r ă , c u a j u t o r u l
b ă ieţilo r în a d u n ă rile de U .T.M .,
O preanu. a veiu t încet, încet,
pe drum ul cel bun. Acum e ac­
tiv is t U .T.M .. şi se o cu p ă de e-
ducaţia altor tin eri“.
D in vorbele a cestu i co m u n ist,
răzbate dragostea lui fa ţă de
oam enii ce-i conduce, dorinţa
d e ‘a - i r id ic a p e t o ţ i c î t m a i
sus. A vram G roza, alături de
c e ila lţi c o u iu n iş ti d in d e p o u , nu.
se stră d u ieşte degeaba, încet,
cu fieca re zi, o a m en ii se trans,-
fo im ă , păşesc în viaţă, to t m ai
s ig u r i de ei.
Z i şi noapte, din depou, oa­
m en ii cu loco m o tivele lor,
m eni şi bunuri. Cei ră m a şi în
depou le fa c cu m in a : drum
b u n ! M ecanicii le ră sp u n d
bucuroşi la sa lu t.
u. yisKi
E X Y !E f t N IE
ve. Ministerul de război vest-
german intenţionează să con­
struiască 12 submarine moder­
ne. In afară de aceasta, la şan­
tierul naval din KieJ se repune
în funcţiune submarinul U-2.540.
avînd un deplasament de 1.820
tone şi un echipaj format din
57 de persoane. Submarinele de
acest tip pot li înzestrate cu in-
stalaţii pentru lansarea de ra­
chete. 3 ’
J. Steppat a comunicat că, cu
prilejul instruirii efectivelor flo­
tei maritime militare a R.F.G.
se foloseşte în mod sistematic
experienţa de luptă a flotei ma­
ritime militare hitleriste. Sînt
studiate îndeosebi tem ele: „0-
cuparea Narvikului“, „Bonbar-
darea Spitzbergului în 1943“.
„Posibilitatea folosirii vedetelor
rapide în cursul celui de-al doi­
lea război mondial în Marea
Neagră“, „Acţiunile vedetelor
rapide în Marea Baltică în
cursul celui de-al doilea război
mondial“ etn.
Ziarul relevă faptul că Orga­
nizaţia statelor americane nu a
făcut nimic pentru a condamna
pe dictatorii care au dezlănţuit
în ţările regiunii Mării Carai-
belor un va! de teroare împo­
triva drepturilor popoarelor ci a
aprobat în tăcere actele lor.
„Pretextul aşa-zisei interven­
ţii comuniste în America Lati­
nă, relevă ziarul, este un pretext
. neruşinat care are drept scop să
dea mînă liberă adevăraţilor in-
tervenţionişti care încearcă sa
înăbuşe revoluţia cubană“.
Tn încheiere, ziarul arată că
popoarele din întreaga Americă
Latină îşi strîng rîndurile pen­
tru apărarea poporului cuban
împotriva unei eventuale agre­
siuni armate a imperialiştilor a-
mericani.
Bitl mOGUAMUL BE
28 IU L IE 1960
Program ul 1 : 5,10 Em isiunea pen­
tru s a t e : Îndrum ări pentru cre scă ­
torii de a n im a le ; 6,30 M uzică uşoa­
ră ; 7,30 .Sfatul m e d icu lu i: R eacţia
tuberculinică ; 7,45 Salu t voios de
p io n ier: 9,00 Su ita sim fonică de Al
berto S o ria n o ; 10,20 P iese instru
m en ta le; 11,03 Din folclorul popoa
re l o r ; 12,00 V a l s u r i ; 13,30 Noi înre jo r G eorge E n e s c u ; 19,00 S ă în v ă­
g;ist ră ri de cîn te ce ; 14,30 D ivertism en
tele în s i bemol m ajo r şi re m ajor
de M o z a r t ; 15,50 „ M ă ie s trie “ — re
portaj > 16,15 V orbeşte M o sco v a !
17,30 T inereţea ne e dragă (relu are)
18,30’ P rogram m uzical pentru oam c
nii m uncii a fla ţi la odihnă ; 19,05 T ri
buna R a d io : „Rblul m aselor în ela
borarea şi îndeplinirea planului de
sta t“, de I. D r ă g a n : 21,48 C întece
p atrio tice; 22,45 M uzică de dans.
Program ul 1 1: 14,30 A rii şi duete
i cpiiinier&iiaifint™iig®!n fic e
23 IULIE 1960
D E V A : R ăzboi şi p a ce; A L ­
BA IU L IA : R ă m îi cu n o i ; O le-
ko D u n d ici; B R A D : V alurile
D u n ă rii; H A Ţ E G : Ceasul s-a
oprit la m iezul n o p ţii; H U N E­
D O ARA : De sîm b ă tă p ină luni:
ILIA : B ăieţii noştri ; O RĂŞTIE:
In in tîm p in a rea zo rilo r; C ine­
m a de altădată ; P E T R O ŞA N I:
O zi de o d ih n ă ; Balada so ld a ­
tulu i ; S E B E Ş : O am eni sau
m a ju r t: SIM E R IA : M izerabi­
lii ; LO NEA : Teodora ; TEIU Ş:
Casa p ă rin te a sc ă ; Z LA T NA :
M am a v itre g ă ; APOLDUL DE
S U S : U ltim a prim ăvară.
întreprinderea de Gospodărie Orăşenească
O R Ă ŞTIE — Piaţa R epublicii nr. 20
EXECUTA:
0 C onstrucţii şi reparaţii de construcţii \
o Zugrăveli şi vopsitorie
a In stalaţii electrice interioare
şi exterioare.
Plata în numerar sau viram ent. Pentru sa la ria ţi
se efectuează aceste lu cră ri şi cu plata în ra te J
Pag. 3
O nouă uniune
democraiâ a femeilor
din Japonia
TOKIO (Agerpres). La Tokio
s-a creat o nouă uniune demo­
crată a femeilor din Japonia —
Consiljul asociaţiilor gospodine­
lor din întreaga Japonie. Din
consiliu tac, parte gospodinele
ale căror soţi sînt membri ai Con­
siliului general al sindicatelor
din Japonia. Isoko Kaţuara.da a
fost aleasă preşedinta consiliu­
lui. Consiliul îşi propune drept
sarcină principală, lupta pentru
lichidarea sistemului militar ja-
pono-american. împreună cu
Consiliul general al sindicatelor,
membrii consiliului vor lupta te
asemenea pentru îmbunătăţirea
vieţii, pentru lărgirea drepturilor
temeilor, pentru apărarea păcii
şi democraţiei.
-------0 2 0 —-----
Semnarea acordului
comercial înîre Cuba
şi R. P. Chineză
HAVANA (Agerpres). La Ha­
vana a îost semnat un acord
comercial şi de plăţi între Re­
ba. Acordul a fost semnat de
Lu Siui Gijan, şeful delegaţiei
comerciale chineze, locţiitor al
ministrului Comerţului Exterior,
şt Ernesto Guevara, preşedinte­
le Băncii Naţionale.
Potrivit acestui acord, Repu­
blica Populară Chineză va cum­
păra timp de 5 ani din Cuba
500.000 tone zahăr anual.
Pentru a contribui la îndepli­
nirea planului de industrializare
a Gubei, R. P. Chineză a con­
simţit să livreze Gubei pe credit
pe termen lung, maşini şi uti­
laje necesare, precum şi alte
mărfuri pentru care se va în­
cheia ulterior un acord.
La 23 iulie au fost de aseme­
nea semnate un acord cubano-
chinez de colaborare tehnico-
ştiinţifică şi un acord cultural.
din o p e r e le ; 16,15 M uzică uşoară in­
terpretată la p ia n ; 17,00 Em isiune
m uzicală pentru copiii din taberele de
v a r ă ; 18,33 „210 ani de la m oartea
lui B a ch “ : Concertul în la m inor pen­
tru pian, vioară, flaut şi orchestră,
in te rp re te a z ă o rch e stra A so cia ţiei de
concerte de cam eră din P a ris, d iri­
ţăm lim ba rusă c în tîn d : „Rinduni-
ca “ ; 19,30 Din act'V itatea sfaturilor
p op u lare; 20,20 Noapte bună, c o p ii;
„ S c o ic ile “, de V icio r V î n i u ; 20,45
„Te cîn tăm tin ereţe“, program de m u­
zică uşoară ro m în ea scă : 21,45 P ă ­
rinţi şi co p ii: 23,15 C oncert de
noapte.
Buletine de ş tir i: 5,00 ; 6,00 • 7,00 ;
11,00; 13,00; 15.00; 17,00: 19,00 j
2 2 ,3 0 ; 23,52 (program ul 1) ;
14,00; 16,00; 18.00; 21,00; 23,00
(program ul II).
B & m m m z rm m im k :
P E N T R U 24 O R E
Vreme nestabilă cu cerul variabil
mai mult noros în cursul zilei. Vor
cădea ploi slab e locale. Tem peratura
în uşoară c re şte re ; ziua va oscila
in tre 19 şi 25 g ra d e ia r noap tea îm
tre 10 şi J5 grade. V înt potrivit cu
intensificări locale de la nord-vest.
O. G. AL M.
Petroşani
Angajează 3 (trei) con­
ducători pentru tractoare
U .T .O .S .