Page 92 - 1960-07
P. 92
Pag. '4 DRVM VL s o c ia l is m u l u i r-
Nr. 1738
Mesajele adresate de N. S. Hruşciov ) i i t i m p jp . ş liri • JutU iruete ştiri»
primilor miniştri ai Angliei şi Canadei
A
MOSCOVA 26 (Agerpres). propuneri „noi“ sînt de fapt ve ordinară a Adunării Generale a
TASS anunţă: N. S. Hruşciov, chile propuneri ale puterilor oc O.N.U., N. S. Hruşciov arată:
preşedintele Consiliului de Mi cidentale din 16 martie cu mici In mod vădit cu acest prilej se
niştri al U.R.S.S., a adresat lui modificări. Faptul că ele sînt pune de asemenea problema
Harold Macmillan, primul mi neîntemeiate şi inadmisibile a componenţei comitetului şi atra M esajul Federaţiei Dem ocrate Ordinea de ai prelim inară a
nistru al Marii Britanii, şi lui fost dovedit încă în prima eta gerii Ia tratative în interesul ge c e le i d e-a 95-a s e s iu n i o r d in a r e
John Dielcnbacker, primul mi pă a lucrărilor Comitetului ce neral al altor state, în afara ce Internaţionale a fem eilo r a Adunării Seneral© a ffi» Ko W.
nistru al Canadei, mesaje refe lor 10 state, arată N. S. Hruş lor reprezentate în Comitetul ce
ritoare Ia problema dezarmării. ciov. lor 10 state. adresat fem eilor din Congo NEW YORK 26 (Agerpres) nucleare, experimentale (punct
propus de India) ; politica de
Această corespondenţă este le Fără să propună vreo redu In mesajul adresat primului BERLIN 26 (Agerpres). TASS lez să-şi menţină independenţa TASS anunţă : La New York a apartheid, promovată de guver
gată de hotărîrea guvernului so cere a forţelor armate în prima ministru al Canadei, N. S. Hruş anunţă : Federaţia Democrată in drept o agresiune împotriva' fost dată publicităţii ordinea de nul Uniunii sud-africane (punct
vietic dc a-şi întrerupe partici etapă, subliniază N. S. Hruş ciov arată că aşa-zisele noi pro ternaţională a Femeilor a adre mişcării de eliberare a popoare zi preliminară a celei de-a 15-a
parea la lucrările Comitetului ciov, S.U.A. încearcă în acelaşi puneri americane nu urmăresc sat femeilor din Gongo un me lor Africii, drept o primejdie propus ds 40 de ţări din Asia,
celor 10 state pentru dezarmare. timp să pună sub control străin o dezarmare reală. Putem afir saj în care se spune: Fede pentru pacea generală. sesiuni ordinare a Adunării Ge Africa, Europa şi America La
Uniunea Sovietică a propus să toate forţele armate şi arma ma cu deplin temei, subliniază raţia Democrată Internaţiona nerale a O.N.U., oare se deschi tină) ; problema algeriană
se discute Ia sesiunea ordinară mentele Uniunii Sovietice şi ale N. S. Hruşciov, că aceste pro lă a Femeilor, care reprezintă Federaţia Democrată Interna de în acest oraş la 2 0 septem
a Adunării Generale a O.N.U. altor state. 200.000.000 de femei din în ţională a Femeilor îşi exprimă brie a.c. Pe ordinea de zi figu (prezentată la cererea a 26 de
problema dezarmării, precum şi puneri reprezintă o nouă încer treaga lume, urmăreşte cu ma deplina solidaritate cu poporul rează 7 3 probleme, dintre care
a situaţiei care s-a creat în le Nu are vreo valoare practică care de a înşela opinia publică re atenţie lupta poporului con- şt, în special, cu femeile din multe au un caracter procedu ţări afro-asiatice).
gătură cu felul cum s-a înde pentru rezolvarea problemei in mondială şi de a înlesni adep golez pentru menţinerea inde Gongo în lupta lor pentru res De o deosebită Importanţă
plinit rezoluţia Adunării Gene terzicerii armelor nucleare nici ţilor cursei înarmărilor sporirea pendenţei sale recent cucerite, pectarea suveranităţii naţiona ral. O parte din probleme au
rale din 20 noiembrie 1950 în propunerea americană referitoa în continuare a armamentelor le. Sîntern pe deplin convinse rămas pe ordinea de zi de la este problema prezentată de
această problemă. re la încetarea producţiei de ma cu toate consecinţele primejdi care garantează femeilor drep de victoria voastră finală. Vă sesiunile din anii trecuţi, unele Uniunea Sovietică — asupra
teriale fisionabile pentru sco oase care decurg din această'si turi depline şi asigură un viitor încredinţăm că toate popoarele dintre ele căpătlnd în acest an dezarmării şi modului in care
In mesajul adresat primului puri militare, continuă N. S. tuaţie. fericit copiilor lor. iubitoare de pace se află de par un deosebit caracter de actua
ministru al Marii Britanii, N. S. Hruşciov. Este îndeobşte cunos tea voastră. litate. Asemenea probleme sînt: este îndeplinită rezoluţia Adu
Hruşciov a arătat printre alte cut. scrie el, că de pe acum s-au N. S. Hruşciov declară în me Cerem îndeplinirea hotărîri- încetarea efectuării exploziilor nării Generale din 20 noiem
le că timp de aproape o lună acumulat stocuri de bombe ato saj că în Ioc de a trece la dis lor O.N.U. cu privire la retra F.D.I.F. a adresat de aseme brie 1959 cu privire la dezar
puterile occidentale s-au ocupat mice şi cu hidrogen suficiente cutarea concretă a noilor pro gerea trupelor belgiene din nea lui D. Hammarskjoeld, se marea generală şi totală.
în cadrul Comitetului celor 10 pentru distrugerea unor state în puneri sovietice, reprezentantul Congo şi la acordarea guvernu cretarul general al O.N.U., o te
state nu de discutarea concretă tregi. Canadei în Comitetul celor 10 lui legal al Gongoului a ajuto legramă prin care se cere înde m ..........--------------------
a noilor propuneri sovietice cu state s-a lansat în consideraţii rului necesar asigurării suve plinirea hotărîrilor Organizaţiei
privire la principiile fundamen In ceea ce priveşte măsurile foarte vagi pe tema „concesi ranităţii naţionale. Naţiunilor Unite cu privire Ia Declaraţia Secretariatului F.S.M. cu privire
tale aie tratatului de dezarmare prevăzute pentru etapele a doua ilor echilibrate“, îndepărtînd ast retragerea trupelor belgiene de
generală şi totală, ci de discuţii şi a treia ale programului de fel şi mai mult comitetul de la Gonsiderăm acţiunile provoca pe teritoriul congolez. ia situaţia din Spania
sterile care au dovedit încă oda dezarmare, arată preşedintele tratative practice asupra proble
tă lipsa lor de dorinţă de a e- Consiliului de Miniştri al melor esenţiale ale noului plan. te în Gongo de forţele care cau PRA G A 26 (A gerp res). L a 25 iu Ia v ictoria asu pra dictaturii fasciste
xamina cu seriozitate proble U.R.S.S., planul american este lie Secretariatu l Federaţiei Sin d icale a lui Franco.
mele concrete ale dezarmării. In mesajele adresate primului tă să împiedice poporul congo- M ondiale a dat publicităţii o decla
întocmit în aşa fel îneît în ge ministru al Marii Britanii şi raţie cu privire la situ aţia din S p a U ltim ele evenim ente din lume au
N. S. Hruşciov scrie: Atî-a nere nu se va ajunge niciodată primului ministru al Canadei, nia. In declaraţie se subliniază că
reţinut atenţia faptul că subli la înfăptuirea lor întrucît nu se N. S. Hruşciov a subliniat că Fran co încearcă prin represiuni sîn- arătat că unul după altul popoarele
niaţi dorinţa dv. arzătoare de a stabilesc termene concerte pen guvernul sovietic, ca şi în trecut, geroase' să înăbuşe lupta crescîndă
realiza o înţelegere în legătură tru aceasta. Pînă în prezent, este ferm hotărît să lupte pe a oam enilor m uncii spanioli îm potri oprimate înlătură prin lupta lor re
cu dezarmarea. Totuşi, din pă scrie N. S. Hruşciov, puterile toate căile pentru realizarea cît
cate, aceste asigurări nu cores occidentale promovează, din pă mai grabnică a unui acord cu va m izeriei, şom ajului, îm potriva noi gim urile dictatoriale. Regim ul fascist
pund cu conţinutul mesajului dv. cate, o politică obstrucţionistă privire la dezarmarea generală
în problema dezarmării. şl ţoală. lor concedieri şi reduceri de salarii, al lui Franco, exponentul monopolu
Reterindu-se la propunerile re
prezentantului american care a După ce aminteşte că guver Mesajele lui N. S. Hruşciov pentru libertăţi dem ocratice. In de rilor spaniole şi străine, se menţine
claraţia Secretariatului F.S.M . se su num ai datorită ajutorului im perialiş
bliniază că în ultim ele luni în S p a tilor şi în primul rînd al im perialiş
Conferinţa de presă a primului nia s-au intensificat nu numai ac tilor am ericani care au creat în
ministru congolez Lumumba ţiunile m uncitorilor din centrele in
Spania baze m ilitare. A cest regim a
fost condam nat de toate popoarele
lum ii.
prezentat un document sub titlul nul sovietic a fost nevoit să-şi au fost adresate şefilor de gu NEWYORK 26 (Agerpres) In cu toate că a fost recunoscută dustriale ci şi ale m uncitorilor de la Federaţia sindicală m ondială pro
pompos „Program de dezarma întrerupă participarea la lucră verne ai Marii Britanii şi Cana seara de 25 iulie, primul mi independenţa Congoului, belgie sate. testează cu hotărîre îm potriva noilor
re generală şi totală sub control rile Comitetului celor 10 state dei la 23 iulie şi au fost publi nistru al Republicii Congo, Pa- nii au încercat să-şi menţină Represiunile sîngeroase, se
internaţional eficace", N. S. şi a propus să se discute pro cate la 26 iulie în ziarele din trice Lumumba, care a sosit la spune arestări şi represiuni efectuate de
Hruşciov a menţionat că aceste blema dezarmării la sesiunea Moscova. New York pentru a duce tra dominaţia.
Ofiţerii belgieni au provocat în declaraţie, nu îm piedică poporul Franco şi cheam ă toate sindicatele
tative cu secretarul general al
aceste dezordini pentru a dis Sp aniei să continue lupta eroică pînă să se alăture acestui protest.
-------------- ~ "v~ ------------------------ O.N.U. cu privire la ajutorul credita poporul congolez. Po
tehnic, a ţinut o conferinţă, de porul congolez nu are nici un
Ş ed in ţa Consiliului de S e cu rita te presă la sediul Organizaţiei Na amestec în aceste tulburări. Michel Debré despre politica
ţiunilor Unite. Lumumba a co Referindu-se la uneltirile gu
municat că în timpul întrevede vernului belgian în ce priveşte
rii sale cu Ilammarskjoeld el externă a guvernului francez
V .V . Kuzneţov a demascat născocirile americane a cerut sprijinul Organizaţiei provincia' Katanga, primul mi
nistru a declarat că majoritatea
Naţiunilor Unite In retragerea covîrşltoare a populaţiei din
cu privire la zborul avionului „RB-47“ trupelor belgiene de pe terito Katanga este împotriva separă P A R IS 26 (A gerpres). — M ichel necesitatea unităţii şi conducătorii lor
riul Republicii şi restabilirea rii ei de restul ţării şi condam'- D ebré, primul m inistru al F ran ţei, a caută să asigure soarta acelora care
NEW YORK 26 (Agerpres). naj, a violat frontiera de stat a Dar nimeni şi nici un fel ’de păcii şi a liniştel. Atîta vreme nă Belgia1 şi pe impostorul făcut la 25 iulie în Adunarea Naţio i-au îm puternicit".
In şedinţa din dimineaţa zilei U.R.S.S. şi a pătruns în spa procedee şi maşinaţiuni şarla- cît pe pămlntul nostru, a spus Chombe. Noi, a spus' P. Lumum n ală o d eclaraţie cu privire Ia poli Debré a d eclarat că evenim entele din
de 25 iulie în cadrul şedinţei ţiul aerian al Uniunii Sovietice, taneşti nu vor reuşi să ascundă el, se găsesc trupe de ocupaţie, tica externă a guvernului francez. P ri
Consiliului de Securitate repre săvîrşind astfel o acţiune agre popoarelor adevărul despre po pacea şi ordinea nu pot fi ba, vom apăra integritatea te mul m inistru a declarat că în prezent Japoniia şi Cuba au servit drept pre
zentantul Uniunii Sovietice, V. sivă împotriva ţării noastre. Or litica externă de pace a Uniunii restabilite. „situaţia internaţională dă temeiuri de text pentru „controverse noi şi vehe
V. Kuzneţov, a tăcut o declara ganizatorii acestei acţiuni tre Sovietice. ritorială'. n elin işte". Garacterizînd cauzele aces m ente între Est şi V est", lotodată el
Oprindu-se în «iod amănun 'Guvernul congolezi, a decla tei înrăutăţiri a atm osferei internaţio a acu zat guvernul Cubei de a fi luat
ţit asupra istoriei ţării sale şi „m ăsuri arbitrare chiar şi împotriva în
rat Lumumba, intenţionează să
ceară ajutor economic mai mul
ţie în care a spus printre alte buie să poarte răspunderea pen Guvernul sovietic s-a pronun îndeosebi asupra relaţiilor cu tor ţări, indiferent, de orîndui- nale, Debré a încercat să treacă răs treprinderilor franceze".
le : Voi cere cuvîntul mai tîr- tru faptele lor. ţat şi se pronunţă consecvent rea' lor Socială. Dorim ajutor punderea pentru aceasta pe seam a
ziu pentru a răspunde reprezen pentru slăbirea încordării în re Belgia, P. Lumumba a spus că din partea tuturor ţărilor în Uniunii Sovietice. Prim ul m inistru francez a reafir
tantului S.U.A. Aş vrea, însă, Uniunea Sovietică, a arătat laţiile dintre state, pentru men m at devotam entul guvernului F ran ţei
să fac acum cîteva observaţii. Kuzneţov în continuare, se pro ţinerea şi consolidarea păcii ge întărirea independenţei noastre Debré a luat apărarea cancelarului „faţă de alian ţa puterilor occidentale
nunţă cu hotărîre împotriva e- nerale; pentru dezvoltarea prin Adenauer şi a politicii revanşarde a şi în primul rînd faţă de alian ţa din
In primul rînd vreau să declar fectuării oricăror cercetări, îm toate mijloacele a relaţiilor şi Întrevedere şi în dezvoltarea economiei noa Germ aniei occidentale. tre S.U .A ., A nglia şi F r a n ţa " şi a sub
că tot ceea ce a spus reprezen potriva creării oricăror comisii. contactelor pe bază de egalitate stre, a spus P. Lumumba'. lin iat necesitatea „un irii" Apusului.
tantul S.U.A. despre faptul că Consiliului de Securitate i s-au V. V. Kuzneţov-Luimimba Referindu-se la situaţia din Gongo,
bombardierul militar „RB-47“ pus la' dispoziţie date absolut în drepturi între toate popoare Ir primul m inistru a în cercat să justifice Debré a declarat că la apropiata se
nu ar fi pătruns în spaţiul ae complete, care dovedesc limpede poziţia guvernului belgian care în tre siu n e a p a rla m en tu lu i d ep u taţilor li s e
rian al U.R.S.S. este de la în şi precis caracterul agresiv al le. Din păcate cuvîntarea d-lui NEW YORK 26 (Agerpres) prinde acţiuni agresive îm potriva tine va propune să ia în discuţie progra
ceput pînă la sfîrşit o născocire zborului bombardierului ameri rei republici africane. Debré a recu m ul m ilitar al guvernului, a cărui exa
grosolană, inventată pentru în can „RB-47“ doborît în spaţiul Lodge nu dovedeşte că guvernul NEW YORK 26 (Agerpres). După cum transmite corespon noscut că în A frica „se trezesc forţe m inare a şi început în cadrul com isi
şelarea poporului S. U. A. şi a aerian al U.R.S.S. Propunerea noi — popoarele devin conştiente de ilor parlam entare.
opiniei publice mondiale. Nu este de a se crea o comisie pentru S.U.A. doreşte să meargă pe a- TASS anunţă: V. V. Kuzneţov, dentul agenţiei Associated Press
suficient să se spună cuvinte efectuarea de cercetări nu poa ----- "iL.-."--— aa
frumoase despre unele „date te urmări decît un singur scop ceastă cale. Dimpotrivă, după prim-Iocţiitor al ministrului A- de la sediul O.N.U.. primul mi
ştiinţifice“. — să încurce o chestiune lim
pede, să înşele opinia publică şi cum se vede, acesta intenţionea facerilor Externe al U. R. S. S., nistru al Republicii Congo, Pa
Declaraţia reprezentantului trice Lumumba, a declarat la
ză să promoveze mai departe care se află Ia New York, a a- 25 iulie delegaţilor a 9 ţări a-
vut o întrevedere cu Patrice frlcane că doreşte ca trupele
politica lui primejdioasă pentru Lumumba, primul ministru al belgiene să părăsească imediat
cauza păcii. Republicii Congo. Cu acest pri Congo. El a spus că ţara sa se
lej au fost discutate problemele pronunţă pentru lichidarea ori Tailanda - bază militară americană
legate de recentele evenimente i cărei dominaţii străine în
din Congo. * Africa. BANGKOK 26 (Agerpres) — cat recent de către subcomite
S.U.A. nu se bazează pe nici un prin aceasta să permită organi Potrivit unor ştiri din Bangkok, tul pentru relaţiile externe ale
primul ministru al Tailandei,
fel de fapte. Oricît de frumos ar zatorilor zborului provocator să P re siu n ile S.U.A. a s u p ra Cubei Sărit Tanarat, a declarat in ca S.U.A., ajutorul militar acordat
fi ele întocmite, hărţile prezen scape de răspundere. De aceea, drul conferinţei sale de presă,
tate sînt un fals. îmi este în nu este necesar să se creeze o NEW YORK 26 (Agerpres). rerile cu privire la acordarea de dacă acestea nu vor da rezul din 2 1 iulie că la recenta se de către S.U.A. Tailandei a fost
găduit să-l întreb pe dl. Lod- comisie ci să' fie condamnat a- „Journal Of Commerce“ publi licenţe pentru exportul de măr tate „să efectueze orice acţiu
ge : îşi închipuie el oare că pro gresorul şi să fie chemat la or că o ştire din Washington în furi industriale. După cum scrie ne care ar putea fi necesară“. siune a Comitetului militar al considerat mărit în ultima vre
cedeele teatrale, la care recurge dine. care se vorbeşte făţiş de agre „Journal Of Commerce“, Depar Holland a spus că o intervenţie S.E.A.T.O. de la Washington s-a me. Cu ajutorul american, în
tot mai des în ultimul timp în siunea economică şl politică a tamentul de Stat al S.U.A. a lă a S.U.A. împotriva guvernului
Gonsiliul de Securitate, pot în- Respingînd afirmaţiile calom propus instalarea de baze pen Tailanda au fost construite nu
nioase făcute de reprezentantul tru lansarea de rachete şi pe meroase aeroporturi iar trupe
tr-adevăr convinge pe cineva ? S.U.A. la adresa Uniunii Sovie S.U.A. împotriva Cubei.
teritoriul Tailandei. le tailandeze sînt instruite de
ofiţeri americani în vederea fo
losirii armelor şi echipamentu
sat să se înţeleagă în mod neo Fidel Castro este „o posibilita In continuarea declaraţiei sa lui militar american.
El an fi trebuit demult să înţe tice, Kuzneţov a spus: Nu este „Statele Unite, scrie ziarul ficial că el ar dori ca ţările la te" şi a afirmat cu cinism că pe le, primul ministru tailandez a
leagă că Gonsiliul de Securita mai dezvăluit că S.U.A. au ofe
te nu este o scenă pentru astfel greu de văzut că adepţii inten monopolurilor americane, strîng tine să ocupe o poziţie mai ri baza doctrinei Monroe şl din rit dolari cu titlu de „ajutor Tulbu rări le
de spectacole care urmăresc un sificării politicii „războiului re încet-încet şuruburile în relaţi gidă faţă de Cuba la apropiata cauza „opoziţiei strategice“ a special pentru dezvoltarea eco
efect ieftin. ce“, al cărei avocat este aici dl. ile lor economice cu Fidel Cas conferinţă a miniştrilor ţărilor Cubei „S.U.A. pot face acolo, nomică şi militară a ţă din Rhodezia de sud
Lodge, încearcă să dea vina a- tro. Ele ar ii putut să le strîngă membre ale Organizaţiei state (în Cuba — N.R.) tot ce socoi rii“. Pe lingă aceasta, po
Bombardierul înarmat ameri supra celui nevinovat, să înşele şi mai tare dar nu vor să de lor americane (O.S.A.). tesc de cuviinţă". SALISBURY 26 (Agerpres) _
can „RB-47“ care îndeplinea o opinia publică. vină obiectul unor noi acuzaţii de trivit unui raport publi- După cum s-a mai anunţat, la
misiune diversionistă de spio- agresiune în momentul în care * ---- ------- ~ ~g(gt Bulawayo, important centru din
Cercurile conducătoare ame
Ia O.N.U. şi în Organizata sta ricane continuă să facă declara Rhodezia de sud situat în a-
Soarta grea a muncitorilor telor americane se examinează ţii preconizînd o agresiune fă In apărarea Republicii Cuba propiere de Salisbury au
relaţiile americano-cubane. ţişă împotriva Cubei. Agenţia loc în ultimele zile tulburări
agricoli din S. U. A. UPI relatează că la 24 iulie se BUENOS AIRES26 (Agerpres) Statele Unite, reprezintă un in serioase, ca rezultat al inter
Intre timp, scrie în continua natorul democrat Spessard Hol Sub titlul „Yankei, afară din strument de menţinere pe în zicerii oricărei activităţi poli
NEW YORK 26 (Agerpres). le, uneori oîte 6-8 într-o cămă re ziarul, Ministerul Comerţului land (statul Florida), vorbind Ia Cuba“ Biroul Politic al Parti tregul continent latino-ameri- tice a populaţiei băştinaşe.
„In trecut aveam sclavi, acum ruţă cu totul neîncăpătoare. Ei al S.U.A., în baza legii cu pri Washington în cadrul unui pro dului Comunist din Peru a di can a dominaţiei monopolurilor
îi închidem de la guvern“, —- sînt exploataţi fără milă de a- vire la controlul asupra expor gram televizat, a cerut ca în ca fuzat o declaraţie- în care de Potrivit agenţiei France Presse,
este declaraţia unui proprietar genţii lipsiţi de scrupule care îi tului, eliberează din ce în ce zul cînd Cuba va continua să mască încercările cercurilor gu americane, o armă de oprima situaţia în această parte a ţă
de plantaţii american, reprodu închiriază şi care le ia cea mai mai puţine licenţe de export meargă pe calea revoluţionară vernante din S.U.A. de a obţine re a luptei popoarelor din A- rii continuă să rămină încor
să de „New York Times“ într-un mare parte din cîştigul lor de pentru Cuba la mărfurile de im celelalte 20 de ţări de pe con la conferinţa din august a mi rnerica Latină pentru indepen dată. Noi incidente au avut loc
editorial în legătură cu condiţi mizerie. Gopiii lor cresc pe portanţă strategică. In orice mo tinentul american să o supună niştrilor Afacerilor Externe ai denţa lor naţională. în cursul dimineţii de 2 b iu
ile mizerabile în care trăiesc şi cîmp, fără să poată frecventa ment Ministerul Comerţului'poa- unor „sancţiuni economice“, iar ţărilor membre ale Organiza lie. Marea majoritate a munci
muncesc muncitorii agricoli se cursurile şcolare. te primi ordinul să respingă ce- ţiei statelor americane aproba Revoluţia din Cuba, se spu torilor africani au încetat lu
zonieri în Statele Unite. rea unui program de agresiune ne în declaraţie, „a provocat crul imobilizînd sute de între
Ziarul american subliniază că Situaţia politică din Italia împotriva Republicii Cuba sub prinderi. Drumurile care duc
„Condiţiile de muncă ale ce toate eforturile depuse pentru îm încă de la începutul ei ura tur spre cartierele industriale din
lor circa 500.000 de muncitori bunătăţirea soartei lor s-au lovit ROMA 26 (Agerpres) Amin- formulează printre altele zia paravanul luptei împotriva co bată a imperialismului ameri oraş au fost barate de către
agricoli din Statele Unite, se de puternicele interese ale ma tore Fanfani (democrat-creş- rul „II Quotidiano“ organ al munismului. can şi a lacheilor lui“ deoarece trupe.
a arătat în practică popoarelor
In declaraţie se arată că Or din America Latină calea pe Whitehead, primul ministru
ganizaţia statelor americane, care trebuie să păşească pen al Rhodeziei de sud, a plecat in
cursul zilei de 25 iulie la Bula
care a jucat un rol ruşinos în tru a-şi asigura adevărata li
bertate şi independenţă.
spune în acest articol, se deose rilor fermieri care în acest mod tin), pe care preşedintele Gron- organizaţiei clericale de dreapta sugrumarea revoluţiei din Gua Partidul Comunist din Peru wayo, anunţind în . acelaşi timp
besc cu puţin de sclavie“. Ma au totdeauna la dispoziţie o chi l-a însărcinat cu formarea „Acţiunea catolică“, care cere temala, nu numai că nu este un cheamă pe toţi cetăţenii din că au fost trimise noi trupe in
joritatea prevederilor din legis mină de lucru extrem de iefti guvernului, îşi continuă trata să fie dusă o politică îndrepta organ menit „să asigure pacea Peru să acţioneze într-un front această parte a ţării.
tivele cu conducătorii diferite tă împotriva comuniştilor. pe continentul american şi să unit în apărarea Republicii cu- Deşi autorităţile iau măsuri
laţia muncii nu se aplică aces nă şi pe care o exploatează cum lor grupuri politice. In acelaşi timp, cercuri largi bane, „să împiedice Organiza serioase în scopul înăbuşirii
garanteze independenţa naţio ţia statelor americane de a mişcării populaţiei africane,
tor „deposedaţi“ cum îi numeşte doresc. „Atît timp cît o acţiune După cum arată observatorii ale opiniei publice italiene se nală a ţărilor acestui continent“, lupta acesteia pentru dobindi-
ziarul. De cele mai multe ori pentru îmbunătăţirea condiţiilor politici, cercurile de dreapta pronunţă pentru formarea unui după cum declară Washingto sancţiona o nouă crimă pregă
salariile lor sînt sub minimul acestor muncitori este tărăgăna exercită presiuni în scopul for; guvern care să promoveze o po nul şi guvernele aservite lui din tită de imperialiştii americani rea dreptului de a participa la
necesar. Ei sînt găzduiţi în ham tă, situaţia lor constituie o ruşi mării unui guvern care să con litică de pace şi progres social,, cîteva state latino-iamericane, împotriva unei Republici fră activitatea politică şi pentru
bare goale şi murdare, lipsite ne pentru Statele Unite" — con tinue politica reacţionară a lui să respecte intocmai constitu ci dimpotrivă, în virtutea sub ţeşti, împotriva Cubei eroice a îmbunătăţirea Condiţiiior de via
tde instalaţiile sanitare minima- chide ziarul american.
Tambroni. Astfel de cereri le ţia. ordonării ei depline faţă de lui Jose Marti s*i FideI l Castro“. ţă se intensifică.
Redacţia şi administraţia ziarului: ştr. 6 Martie nr. 9STelefon: 188’ iŞ9 j 75. Taxa plătită în numerar co nlorm aprobării Direcţiggii Generate nr. 263.320 din § noiembrie 1949, -s [Tigarul: întreprinderea poligrafică „1 Mai" -5 Deva.