Page 93 - 1960-07

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITl-VAI
malsaaalismulai
fippsa
¦Ba
Anul XO Nr. 1739
»?«agMcsaisayKtau»imam
Hotărîrile partidului
puternic imbold în muncă
Voi p r o d u c e
ta l
Am citit cu multă bucurie Ho-
tărîrea G.C. al P.M.R. şi a Con­
siliului de Miniştri a! R.P.R. cu
privire Ia pregătirea şi promo­
varea cadrelor tehnice, econo­
mice şi de cercetare ştiinţifică,
precum şi la îmbunătăţirea sa­
larizării lor.
Eu fac parte din prima pro­
moţie de absolvenţi ai şcolii teh­
nice de maiştri de la Hunedoara
şi în prezent lucrez ca maistru
la furnalele de la.Călan. Colec­
tivul nostru de muncitori, ingi­
neri, tehnicieni şi maiştri, însu­
fleţiţi de perspectivele măreţe
deschise poporului nostru de ho-
tărîrile de importanţă istorică
ale Congresului al IlI-lea a!
P.M.R., desfăşoară o întrecere
entuziastă pentru a dobîndi noi
victorii în muncă, pentru a da
viaţă sarcinilor trasate de par­
tid.
Cadrele noastre de ingineri,
tehnicieni şi maiştri preocupate
de perfecţionarea tehnicii, de îm­
bunătăţirea continuă a procesu­
lui tehnologic de fabricare a
fontei, au iniţiat numeroase ino­
vaţii şi raţionalizări, au adoptat
noi soluţii tehnice periecţionînd
procesul de producţie. In acest
fel, cu aceleaşi agregate, noi
producem mai multă fontă, ca
urmare a măririi indicilor de
utilizare, şi realizăm însemnate
economii la preţul de cost.
Congresul partidului a pus în
ţaţa noastră, a siderurgiştilor
sarcina de a mări indicii de uti­
lizare ai furnalelor, în următo­
rii 6 ani, cu încă 40 la sută.
Siderurgiştilor, mai mu!
cărbune cocsificabil !
Cu planul depăşit
Desfăşurînd larg întrecerea
socialistă, colectivul- ele munci­
tori, tehnicieni şi ingineri de la
mina Uricani a reuşit ca pînă
în ziua de 25 iulie a.c., să ex­
tragă în afara sarcinilor de plan
peste 1.120 tone de cărbune coc­
sificabil. La obţinerea acestui
succes, cea mai mare contribu­
ţie a adus-o harnicul colectiv al
sectorului I, care a trimis la
suprafaţă pînă la această dată
676 tone de cărbune cocsificabil.
Realizări de seamă a obţinut în
această perioadă şi colectivul
sectorului II care a extras 447
tone de cărbune peste plan.
Secto a re fruntaşe
Printr-o bună organizare a
muncii şi prin aplicarea meto­
delor înaintate de lucru, munci­
torii sectorului II de la mina
Vulcan au reuşit în perioada
1-25 iulie a.c. să extragă peste
sarcinile de plan 1.441 tone de
cărbune cocsificabil de calitate
superioară. •
Realizări demne de laudă a
obţinut şi colectivul sectorului
III de la mina Lupeni, care
pînă în ziua de 25 iulie a.c.,
a reuşit să extragă din abata­
jele frontale armate metalic 422
tone de cărbune cocsificabil
pesle plan.
Odată cu obţinerea acestor rea­
lizări, colectivul sectorului II de
la mina Vulcan şi colectivul sec­
torului III de la mina Lupeni se
află în fruntea întrecerii socia­
liste la cele două exploatări.
Muncitorii, tehnicienii şi ingine­
rii, de la cele două sectoare sînt
hotărîţi să intensifice şi mai
mult întrecerea socialistă pen­
tru a trimite cocsarilor hunedo-
reni cărbune cocsificabil mai
mult şi de calitate superioară.
Sub posibilităţi
Colectivele de muncă ale sec­
toarelor II şi III de la mina
Lupeni au reuşit să extragă pî­
nă în ziua de 25 iulie a.c., mai
bine de 655 tone cărbune coc-
siticabil peste sarcinile de plan.
Joi 28 iulie 1960
fonta
Toate eforturile şi cunoştinţele
noastre vor fi puse în slujba
descoperirii de noi căi şi posi­
bilităţi pentru punerea în va­
loare de noi rezerve interne,
pentru continua perfecţionare a
procesului de producţie, în sco­
pul îndeplinirii şi depăşirii a-
cestei sarcini. Noi am îndepli­
nit şi depăşit angajamentul luat
în cinstea zilei de 23 August,
dînd peste pian aproape 10.000
de tone de fontă, am realizat
cel mai redus preţ de cost pe
tona de fontă de pînă acum, iar
economiile de la începutul anu­
lui şi pînă la 24 iulie, se ridică
la peste 1.180.000 lei.
După cum prevede noua Ho-
tărîre a partidului şi guvernu­
lui, salariul nostru va creşte în
medie cu circa 25 la sută. Acea­
sta, cît ş!i recenta Hotărîre a
partidului şi guvernului cu pri­
vire la reducerea de preţuri la
peste 1.100 sortimente de măr­
furi, constituie pentru noi toţi
un nou şi puternic stimulent în
muncă, în promovarea şi dezvol­
tarea tehnicii noi.
Ca maistru, mă angajez să
nu precupeţesc nici un efort
pentru îndeplinirea cu cinste a
sarcinilor încredinţate de par­
tid. Voi depune toate eforturile
şi capacitatea mea pentru ca,
vaiorificind noi rezerve, să pu­
tem produce fontă mai multă,
de calitate mai bună şi la un
preţ de cost cit mai scăzut.
MARCEL SEMCIUC
m aistru turnalist uzina „V ictoria“ gresului partidului, de a rea­
C ă ia n
Din păcate, nu acelaşi lucru se
poate spune şi despre sectoarele
I A, I B, IV'A, IV B şi V sud
care pînă la aceeaşi dată, pe
lîngă faptul că nu şi-au realizat
sarcinile de plan, au diminuat
realizările obţinute de sectoare­
le II şi III.
Realizări sub posibilităţile e-
xistente au fost înregistrate şi
la sectorul I de la mina Vul­
can. Colectivele de conducere
ale sectoarelor rămase sub plan
au datoria de a lua măsuri ur­
gente pentru asigurarea tuturor
brigăzilor cu materiale şi vago-
nete goale, pentru că toate sec­
toarele să îndeplinească şi sa
depăşească ritmic sarcinile de
plan.
Tovarăşii Liviu G alea şi G heorghe Onea, sîn t doi dintre
teh n icien ii cei m a i ha rn ici şi p ricep u ţi de la A telierele c e n ­
trale din G urabarza. Ei fac n u m a i lucrări de bim ă calitate.
In clişeu: E le c tr ic ie n ii L i v iu G a le a şi G h e o r g h e O n ea ,
v e r ific in d ’ fu n c ţio n a re a in sta la ţi ei ele c tric e fă c u te de ei la
p re sa h id ra u lic ă ăe 25 to n e ăe c u rin d m o n ta tă în a te lie ru l ăe
fo rjă .
Proiecte de locuinţe
confortabile şi
Am urmărit eu un deosebit
interes desfăşurarea lucrărilor
celui de-al ni-jea Congres al
P.M.R. Cu multă satisfacţie am
putut vedea viitorul, orizontul
larg şi luminos ce se deschide
ţării noastre, întregului popor
muncitor. Noi mergem, aşa cum
partidul ne-a arătat, cu paşi
repezi spre făurirea unei vieţi
fericite, îmbelşugate, spre desă-
vîrşirea construcţiei socialiste.
Acest lucru îl vedem, îl sim­
ţim zi de zi în jurul nostru, în
casa noastră, în viaţa noastră.
Deşi de Ia Congresul partidu­
lui a trecut doar o lună de zile,
una din cele mai importante
sarcini, aceea de a se ajunge în
1965 la o creştere a salariului
real cu 40—45 la sută, a înce­
put să prindă viaţă. Recent au
apărut cele două hotărîri ale
C. C. al P.M.R. .şi a Consiliului
de Miniştri al R.P.R'. cu privire
la pregătirea şi promovarea ca­
drelor tehnice, economice şi de
cercetare ştiinţifică şi îmbună­
tăţirea salarizării lor şi cu pri­
vire Ia reducerea preţurilor de
vînzare cu amănuntul la une­
le bunuri de consum.
Entuziasmul cu care au fost
primite aceste două hotărîri de
colectivul nostru a fost deose­ tate, realizînd şi importante e-
bit de mare. Colectivul de pro­ conomii la preţul de cost.
iectanţi se simte mai mobilizat
ca oricînd, este hotărît să nu
M u n c in dprecupeţească nici un efort
pentru a da viaţă sarcinilor ce
ne revin din Directivele Con­
liza proiecte pentru locuinţe
ieftine şi confortabile.
In acest an, în. cadrul
D. S.A.P.C. Deva s-au făcut pro­
grese simţitoare în această di­
recţie. Trăgind învăţăminte din
lipsurile anului trecut, noi am
ing. EMIL 1NOVEANU
director tehnic adjunct
D .S.A .P.G . - Deva
(Continuare în pag. 2-a)
forţe sporite la strînsul recoltei
Paralel cu tresericul
Colectiviştii din Sîntandrei au lor de la S.M.T. Orăştie, s-au
terminat cu cîteva zile în urmă arat pînă in prezent, peste 40
secerişul griului. îndată după ha. din cele 1 00 planificate.
seceriş o parte din snopi au
fost transportaţi la arie şi a
început treierişul. Pînă în pre­
zent, la Sîntandrei s-au treie­
rat 74 tone de grîu. Din prime­
le boabe treierate colectiviştii Turdaş se obţin realizări fru­
au transportat la baza de re­ moase în campania agricolă de
cepţie 48.000 kg. grîu in con­ recoltare. Orzul de pe cele 20
tul contractului încheiat.
Paralei cu treierişul, colecti­
viştii din Sîntandrei s-au preo­
cupat şi de efectuarea arăturilor
de vară. Cu ajutorul tractoare-
4 pagini 20 bani
C o m u n istu l Ioan H oăoş, şe f ăe sch im b la secţia m o n ta j de
la u z in a ,,V ic to r ia “ C ă ia n , în d r u m ă cu m u ltă c o m p e te n ţă
oam enii din secţie. A cesta este un u l din m otivele p en tru care
secţia m o n ta j îşi în d e p lin e şte planul de producţie lună
de lună.
In c lişe u : Tov. H oăoş, d iscu tîn d despre calitatea unei
piese.
Cu planul lunar îndeplinit
Muncind cu multă însufleţire,
furnaliştii de la uzina „Victo­
ria“ Căian şi-au îndeplinit în
ziua de 26 iulie planul de pro­
ducţie pe luna în curs.
De la începutul anului şi pî­
nă în prezent, ei au dat în con­
tul angajamentului anual circa
10.000 tone fontă de bună cali­
cu
C olectivu l sta ţie i 6 .F .R . C ă ia n m un­ ţia de tra n sp o rtu ri a u zin ei „ V ic to ria ". ne, p erfo rato are ele ctrice , cio ca n e pneu­ anu l trecu t, cu 9,7 la su tă. Iri se c to ­
ceşte cu m ultă însufleţire pentru a da
viaţă hotărîrilor celui de-al U l-lea
Congres al P.M .R. cu privire la îm ­
bunătăţirea transporturilor şi reduce­
rea cheltuielilor pe tona kilom etrică.
In acest sens ceferiştii se străd uiesc
să respecte întocm ai procesul tehno­
logic, să organizeze cît m ai multe
tren u ri m a rşru tiz a te şi să red ucă la tin aţie cu 10,5 la sută, iar la trenuri
maximum staţionările. De asem enea,
pentru ca realizările să fie cît mai
bune, fin o strînsă colaborare cu sec-
SVIuncă rodnică
la Turdaş
La gospodăria colectivă din
ha. a fost treierat în întregime,
obţinîndu-se o producţie medie
la ha de peste 1.600 kg. Şi la
recoltatul griului, colectiviştii
din Turdaş au lucrat intens.
Combina a recoltat pînă în pre­
zent peste 59.000 kg. griu iar Ş p r in s e în c o r s e tu l s c h e le lo r , le p e c a r e le o b ţin e a , p e d r u - p r i m - t o p i t o r u l u i S i m i o n J u r -
de la batoză s-au obţinut peste
14.000 kg. grîu.
In contul celor 6 vagoane grîu
contractate cu statul, colectiviştii
din Turdaş au transportat pî­
nă in prezent peste 5.600 kg.
grîu.
Au terminat
secerişul
Colectiviştii şi întovărăşiţii
din comuna Ilia au muncit cu
deosebită conştiinciozitate la
strînsul cerealelor păioase. Mo­
bilizaţi de către organizaţiile d'e
partid, colectiviştii din Baceaşi
Ilia, întovărăşiţii’din IJleş şi Cueş
au terminat secerişul.' Din pri­
mele boabe treierate, întovără­
şiţii au transportat la bază o
însemnată cantitate de cereale.
Membrii G.A.C. din Ilia au
obţinut succese frumoase la
strînsul recoltei. După ce au
secerat păioasele ei au început
efectuarea arăturilor de vară.
Pină in prezent, au arat 0 ha.
pe care au însăminţat porumb
pentru furaj.
Pentru furajarea vitelor
La gospodăria colectivă din
Simeria Veche au fost însă-
mînţate în cursul zilei de 26
iulie 8 ha. cu porumb furajer
în vederea asigurării hranei vi­
telor pe timp de iarnă. Cele 8
ha. au fost însăminţate în ogo­
rul făcut pe miriştele de unde
s-a recoltat griul şi orzul.
Îmbunătăţirea activităţii
M de cercetare, proiectare
% /M b zzIzS ffZ i
• N. Andronache — Mai
rapid, mai econom ic!
(pag. 2-a) ;
® In ajutorul agitatorilor:
Metode eficace în munca po­
litică de masă (pag. 3-a) ;
• Nota guvernului sovietic
adresată Statelor Unite în
problema dezarmării.
(pag. 4-a).
Prin eforturile depuse ia în­
deplinirea planului înainte de
termen s-au evidenţiat tovară­
şii Dumitru Creţu, Ioan Nede-
iea, Iosil Zacher, Ioan Stăni-
loiu, Ioan Suciu, Gheorghe An-
cuţa, Ionaşcu Munteanu, Ero-
nîm Foray şi alţii.
C. TEODOR
corespondent
e n tu z ia sm
Drept rezultat, in prim ele două de­
cade ale lunii iulie, ei au reuşit să -şi
depăşească planul de producţie la foţi
indicii. Astfel, la tone expediate l-au
depăşit cu 48 la sută, la tone des­
că rca te cu 13,5 Ia sută, la sarcin a
statică su 8,85 ia sută, ia în cărcări
concentrate pe direcţii şi staţii de des­
m arşrutizate cu două trenuri.
Econom ia realizată în aceeaşi pe­
rioadă se ridică la 360 ore vagon.
P rintre cei care au contribuit în-
tr-o m ăsură mai m are la obţinerea c a t m a r ţi 100 de fo rta re . S e ria care c îte 21 de zile, p e s ­
rezultatelor am intite se num ără acarii
Ioan Zâvoianu şi Liţă Udrea, im pie­
gatul de m işcare Apovăloaiei Gristea
şi alţii.
C. BUDIU
corespondent
Prim-topiiorul
B locurile m a ri se înşiruie i-a u d estă in u it m eto d ele de cesta o p ro d u cţie la care cu
d e o p a r te şi d e a lta a b u le v a r - to p ir e a f o n t e i , i n t r - u n c u v in t, 2 -3 ani. î n u r m ă n ic i n u s e
\ dului larg. C lădirea m a sivă a
S tea tru lu i nou, laîn cep u t sin -
< guratică, este acum înconju-
Ş rată de aproape cincizeci de
<ţ1 b7.l7o__c__u_TrTiM. /iTyU. n e le m a i sr..îî/nv»+t crynu, -
c a ltele sîn t la p rim ele eta je.
> A ici se co n stru ieşte noul cen
/ tru al oraşului H unedoara. In
L tr-u n u l din blocurile pred a te
¦ recent în folosinţă, a p rim it
% u n a p a rta m en t şi Sim ion Ju r­
ca. Cu paşi m ărunţi, a cerce-
y ta t fiecare cam eră a aparta-
' m eniului, bucătăria, căm ara,
> baia. N u este g reu de în ţeles
prin ce sim ţă m in te trecea a-
tunci fu rn a listu l Jurca. R e­
vedea căsuţa m ică, bătrinea-
scă, din sa tu l B lăjeni, aruncat
r undeva în ţara Z arandului.
s Fecior ăe m oţ, el a avut o
') v i a ţ ă t r i s t ă c a m a i t o ţ i lo c u i-
l torii din sa tele ţă rii m oţilor,
C înd s -a m a i îm p lin it la tr u p ,
\<Sj fîien-c iJţo.a_rru-ăl p__u_rSit-iXîmn_di3o ni n
su
i ranţa unui trai m ai bun.
, J S - a o p r it la ,H u n e d o a..r a ,- a„-
i t r a s d e c lo c o tu l m u n ™ crf
> ftno na roe , lIan -mmaarreelle rcee.nnttr u sni.dAee­-
rurgic in d even ire; căci pe a-
tu n ci, în a nul 1947, c în d Si-
m io n Ju rca s -a a n g a ja t la
com binat, H unedoara făcea
p rim ii paşi. A lu cra t m ai in tii
ca m u n cito r n eca lifica t la cup-
i> to a r e le i n d u s t r i a l e şi a p o i, la
^ cerere, a fo s t tr a n s fe r a t la
S fu rn a lu l nr. 3. P în ă a a ju n s
z p rim -to p ito r a treb u it să lu-
) c r e z e m a i in tii ca to p ito r 4, 3,
< aju to r de topitor. Şi din fie-
j care treaptă, a în vă ţa t cîte ce-
7 va- A u rm a t şi şcoala de caii-
y ficare. N -a fo st de loc uşor.
/ Dar com uniştii l-a u ajutat,
'J^Wv'vVVVVVVW'/'vVv V'v
Şî executare a prototipurilor
de maşini agricole
Consiliul de Miniştri a stabi­ de cercetări din domeniul me­
lit printr-o hotărîre unele mă­ canizării agriculturii.
suri pentru îmbunătăţirea activi­
tăţii de cercetare, proiectare şi in Hotărîre se prevede că cen­
executare a prototipurilor de trul mecanic Otopeni se reor­
maşini agricole în vederea in­ ganizează ca întreprindere pen­
troducerii tehnicii noi în agri­ tru producţia de prototipuri de
cultură, a dotării agriculturii cu maşini, utilaje şi instalaţii agri­
cole de morărkt, de viniiicaţie şi
maşini şi instalaţii moderne. de instalaţii complexe pentru a-
Hotărîrea stabileşte sarcinile gricultură şi trece în subordi-
Institutului de cercetări pentru nea Ministerului Industriei Gre­
mecanizarea agriculturii şi a- le. întreprinderea va avea o
tribuţiile consiliului ştiinţific. grupă de proiectare şi la Timi­
Printre acestea se numără e- şoara.
fectuarea cercetărilor necesare Omologarea maşinilor şi in­
pentru folosirea energiei elec­
trice în procesele de producţie stalaţiilor din agricultură se va
face de către o comisie de omo­
agricolă, elaborarea, completa­ logare sub îndrumarea Ministe­
rea şi îmbunătăţirea sistemelor rului Agriculturii.
de maşini agricole, elaborarea Staţiunea experimentală de la
normelor tehnice de exploatare, Mărculeşti, raionul Feteşti, se
întreţinere şi reparaţii, a nor­ transformă în „staţiunea de în­
melor de consum de carburanţi cercare şi omologare de trac­
şi lubrefianţi, studierea eficaci­ toare şi maşini agricole“, sub­
tăţii economice a introducerii in ordonată Ministerului Agricul­
producţie a maşinilor şi instala­
ţiilor agricole şi a organizării ra­ turii.
ţionale a muncii în condiţii de încercările în vederea omolo­
mecanizare pentru mărirea pro­
ductivităţii muncii şi obţinerea gării maşinilor şi instalaţiilor
rentabilităţii maxime. se vor face în puncte de spri­
jin ce se vor amenaja în gos­
institutul va coordona tema­ podării agricole de stat, staţiuni
tica sa de cercetări ştiinţifice de maşini şi tractoare şi în sta­
cu tematica celorlalte institute ţiuni experimentale ale institu­
telor.
Cu privire la regimul aurului
şi valutelor
După cum s-a mai anunţat, prin- tul I.G .S. „ B iju te ria " cum pără aur în
tr-un decret al Prezidiului M arii Adu­ m onede, m edalii, lingouri etc. la pre­
nări N aţionale s-a dat posibilitatea turile afişate la un ităţile cu m pără­
tuturor ce lo r ca re nu şi-a u în d ep lin it toare.
pînă în prezent o b lig a ţiile le g a le de
cedare şi declarare a aurului şi valu­ Valutele şi celelalte m ijloace de
plată străine, deţinute în ţară sau în
telo r stră in e pe ca re le posedă să -şi s tră in ă ta te , vor fi predate, d e cla ra te
în d e p lin e a scă ace ste o b lig a ţii pînă la sau ce d a te nu m ai la u n ită ţile B ă n c ii de
15 augu st 1960 inclu siv, fiind absol­ S ta t din în trea g a ţară şi vor fi p lă­
viţi de san cţiu nile prevăzute de lege. tite potrivit dispoziţiilor legale.
P e baza prevederilor decretului, Inform aţii suplim entare se pot ob­
I G .S . „ B iju t e r ia “ şi, în lo ca lită ţile în ţine de la u n ităţile 1.(5.S . „ B iju te r ia “
care această întreprind ere nu are uni­
tăţi, sediile B ăn cii de S ta t pentru con­ şi ale B ăn cii de S tat.
:<X>^
C reşte indicele de m ecanizare
In acest an, exploatările carboni­ ori lucrările de avansare la pregătiri.
fere din V alea Jiu lu i au fost în zes­ D atorită introducerii tehnicii avansa­
trate cu noi utilaje de m are producti­ te la m ina Lupeni, procentul de me­
vitate c a : m aşini de încărcat cărbu­ can izare în a b a ta je a crescut faţă de
m atice, vagonete pentru transportul rul i A au fost m ecanizate în acest
cărbunelui şi m aterialelor eic. La m i­ sem estru un număr de 5 abataje.
na Lupeni a fost introdusă de curind
Şi la mina P etrila a fost ridicat in­
o com bină sovietică pentru înaintări. dicele de m ecanizare prin dotarea cu
Cu ajutorul ei m inerii vor spori de 3 încă 6 m aşini da în cărcat în galerii.
im i
!n tabără la Voivodul
La tabăra de pio­ bără fiin ă u -le crea­ tabăra de pionieri
nieri şi şcolari de te to a te condiţiile şi şcolari V oivodul
la V o ivo d u l, au u r ­ de odihnă şi recon­ vor fi găzduiţi pe
copii ai oam enilor a urcat m arţi este te 300 ăe p ionieri
al doilea lo t ăe şi şcolari. P en tru
m u n cii din Valea pionieri şi şcolari în treţin erea lor au
Jiului. Ei îşi vor p e ­ care îşi p etrec v a ­ fo st alocaţi de sfa ­
tr e c e acolo 21 de ca n ţa la V oivodul. tu l p opular raional
zile din vaca n ţă în P e t r o ş a n i peste
m o d p lă cu t, la ta - In anul a cesta , la
160.000 lei.
r
l-a u în v ă ţa t , să cunoască m ai gindeau. A cum de e x e m p lu ,
bine fu rn a lu l. s e p r o d u c e c u p e s t e 300 leg.
în cet, încet, echipa condu- fo n tă m ai m u lt pefiecare
să de p rim -to p ito ru l S im io n m .c. vo lu m u til de fu rn a l de-
7Jn u rS*cra. m e r g e a , p r i n VrL>e z u/7lttHaftPe-- c i t î n a n u l 11C9iC5ZC6t . nC* o n+t r i b u ţ i a~
m ul afirm ării. Iar cînd sarci- ca este în sem n a tă . De la ince-
nile de plan au fo st depăşite pu tu i anului, to p ito rii conduşi
c u 18 la s u tă , c h ip u l tin ă r u - de el au produs p este preve-
lui Ju rca a a p ă ru t la p a n o u l derf.le de p la n m a i m u lt ăe
fruntaşilor. F aţa rotundă, cu 1.100 to n e fo n tă .
lli:>!ll!lll!!l>lllllli;illllllllllllllllllllllllllll!lllilllll!llllllll Cel m a i recen t su cces al
Din carnetul
reporterului
candidatului de p a rtid Sim ion
Jurca a fo st obţinut în în tre ­
cerea pe profesii. El a ciştigat
titlu l de cel m ai bun p rim -to -
p ito r fu rn a list, lu cru de loc
ochi a ge r i , „u m b r i ţ i ăe s p rîn c e - uşor dacă ne gindim că prim -
. t
to p ito rii A lexa n d ru O laru, A-
h o tă r îr e . PLr e vSe sÎ tTe aJ rp an r c*ă !i*n : lezandru Comşa, C sosz Ludo-
ten ţia acestuia de a m erge vie, sîn t fu rn a lişti cu m u lta <
m ai departe pe drum ul suc- >
experienţă. Am m ai a fla t că <
la m ilio a n ele ec o n o m isite de 5
ceselor. fu rn a liştii secţiei a II-a , Si- \i
A stăzi, Sim ion y
Jurca este m ion Jurca si ortacii săi au
>
a p l ec ea-_t opş*i*r immo- to p it o r la cel Îţ AămWrai iÎi. ETm?cna~hrhiîe­- a d u s o c o n tr ib u ţ’ie deosebită, ş
t sp der n f u na al
f l e r l D espre m unca p rim -topito <
pa sa este in prim ele rlnăuri n ilu l Sim ion Jurca am aflat S
a le ,în tr e c,e r ii. p.e n t.r„u „u n _in d i- n u m a i cu vin te de laudă. Ş efu l (
ce, de ? tonă /o n ta pe m etru ^ ^^ Cfl m a i s tr u l y
G_h e o r g h e C_.is m a ş , Ym i.- a u v o r ­ <
c u b VOlum U til. F u m a ltŞ tll a~ Ş
cestei echipe au început, sub bit despre priceperea şi e n ­
su p ra veg h erea m aiştrilo r şi in tu zia sm u l cu care lucrează S i­
ginerilor să m ărească tem p e- m ion Jurca.
ratura aenilui in su fla t în fu r- ... M u n c a la f u r n a l s - a t e r ­
nai, fa p t care a d u s n u n u m a i
la creşterea p ro d u cţiei de fo n - m inat. Ia tă -l acum pe prim -
tă, dar şt la red u cerea consu- topitorul Jurca stin d in apar-
ta m en tu l spaţios. Se gîndeşîe
m u lu i specific ăe cocs.
N oul procedeu, e x tin s la to a ­ cum va aşeza p a tu l lui C ornel,
te echipele, a d a t posibilita- ale lui V iorica şi M aria, sau
tea to p ito rilo r de la fu rn a lu l
nr 5 să raporteze partidului P oaţ e ^ s e Q M d e Ş te Za d r u m u l
că in cinstea C ongresului al s tr ă b ă tu t de el, la c ă su ţa b a ­
trin ca scă , p ierd u tă u n d eva in
IlI-lea , s-a o b ţin u t u n indice ţara Zarandului.
de o to n ă fo n tă pe m .c. vo lu m CAie ş tie ...
util, realizindu-se în felul a- M IR G EA N EA G U
WvVWV'.'AMA"'. N