Page 94 - 1960-07

Pag. 2
H d lirfrle partidului
puternic imbold to muncă
Proiecte de locuinţe
confortabile şi ieftine
(Urmare din pag. ha)
reuşit să elaborăm proiecte pen­
tru locuinţe confortabile şi ief­
tine. Astfel, s-au elaborat 3 ti­
puri de proiecte cy parter şi
3 sau 4 etaje, care se aplică şi
la construcţia noului cvartal
din centrul crasului Deva.
Elanul de care a dat dovadă
tinărul nostru colectiv în mun­
ca de zi cu zi a făcut ca timpul
de elaborare a proiectelor să
fie mult scurtat. Astfel, în nu­
mai trei luni. s-au elaborat pro­
iectele pentru primele 300 a-
partamente, pentru cinemato­
graf şi celelalte lucrări afe­
Răspundem prin fapte
Sint maistru principal la sec­
ţia I-a locomotive de la Atelie­
rele C.F.R. Slmeria şi mă nu­
măr printre acei cărora li se
vor mări salariile conform re­
centei Hotărîri a partidului şi
guvernului. După cum reiese
din hctărîre, salariul meu va
creşte în medie cu 25 la sută.
Acest lucru mă bucură nespus
de mult întrucît viaţa familiei
mele va fi de acum înainte şi
mai îmbelşugată.
La numai cîteva zile de la a-
ceastă veste, o nouă hotărîre
a partidului şi guvernului a ve­
nit să umple de bucurie inimile
tuturor oamenilor muncii. Este
vorba de hotărîrea cu privire la
reducerea preţurilor cu amă­
nuntul la peste 1 .1 0 0 de arti­
cole alimentare, farmaceutice,
industriale şi de uz casnic.
Desigur că faţă de toate a-
ceste măsuri ale partidului şi
guvernului menite să ne facă
viaţa mai îmbelşugată, nu putem
decît să răspundem prin fap­
te. In secţia noastră, muncito­
rii sînt hotărîţi să facă tot ce
le stă în putinţă pentru ca sar­
cinile planului de producţie să
fie realizate în mod ritrhic şi
Vînzări masive de mărfuri
In aceste zile, afluenţa cum­
părătorilor prin magazinele co­
merţului de stat din Deva este
tot mai mare. Zeci şi sute de
cumpărători vizitează raioane­
le magazinelor care sînt apro­
vizionate din abundenţă eu
mărfuri ale căror preţ a fost
redus prin noua hotărîre a par­
tidului şi guvernului.
Motocicletele de diferite ti­
puri, ceasornicele, articole mu­
zicale, articole fotografice. în­
călţămintea, unele articole de
uz casnic şi hiulte alte diverse
produse industriale, sînt cel
mai mult solicitate.
Făcîhd o comparaţie a vân­
zărilor efectuate de unităţile
comerciale ale O.C.L. Produse
industriale din oraşul Deva, se
constată, că în cursul săptămâ­
OOwCCCCOiXSXjÜÖÖOOCXX?DCCQCa!raGÖiXJ©aOQQC«öiX3LX*2CCi^^
Pe la începutul acestui an, la
Atelierele C.F.R. Simeria a fost
pusă în aplicare o nouă metodă
de reparare a vagoanelor — me­
toda „în lanţ“. In hala spaţioa­
să şi bine iluminată, în care cu­
răţenia străluceşte, vag' m ele a-
şezate pe capre-cărucî :c, defi­
lează — putem spune — prin
faţa partidelor de lucru, dispu­
se pe locuri fixe, corespunzător
cu fazele de lucru. In loc de
timpi morţi şi munca în salturi,
se lucrează acum ritmic şi cu o
productivitate sporita. Ce dife­
renţă mare între cele două me­
tode ! — spun oamenii. Şi au
dreptate.
Metoda reparaţiei „în lanţ“ a
vagoanelor — o adevărată me­
todă industrială, rod al hotărîrii
partidului nostru de a ridica re­
paraţiile la un nivel tehnic şi
economic superior, şi-a dovedit
din plin superioritatea faţă de
vechiul procedeu, cîştigînd ra­
pid teren. Dacă la început ea a
fost primită cu oarecari .rezerve
de unii oameni, acum ea are ca
adepţi pe toţi muncitorii din sec­
ţie. E şi firesc. Muncitorii iu­
besc noul, îl îmbrăţişează cu
căldură, îl aplică, sînt conştienţi
că numai el îi poate ajuta să
facă paşi mari şi repezi înainte.
Diferenţa este mare nu numai
privind aspectul lucrului după
noua metodă, ci şi după rezul­
tatele practice.
Este cunoscut faptul că rea­
lizarea planului de reparaţii de­
pinde nemijlocit de felul cum
este respectai timpul de imobili­
zare planificat pentru repararea
vagoanelor. Pînă anul trecut,
lucrînd după vechea metodă, sec­
ţia se încadra foarle greu în a-
cest timp. De la aplicarea noii
rente din cadrul cvartalului
centrului oraşului Deva.
In faţa noastră stau însă noi
sarcini. Va trebui ca ritmui de
proiectare să ţină pasul cu cel
al construcţiilor. Avem toată
garanţia că colectivul nostru
de proiectanţi se va ridica la
nivelul sarcinilor, va răsplăti
prin fapte grija ce ne-o poartă
partidul. Aceasta cu atît mai
mult cu cit cele două hotărîri
ale partidului şi guvernului, au
însufleţit şi stimulat colectivul
nostru, i-a întărit convingerea
că muncind mai bine, contri­
buie la ridicarea bunăstării ge­
nerale.
chiar depăşite. In calitate de
maistru principal al secţiei, mă
voi strădui să canalizez aces­
te eforturi spre obţinerea unor
noi succese în producţie. Voi
căuta ca împreună cu ceilalţi
maiştri din secţie, ca Nagy Co-
loman şi Vasile Irinoa, cit şi cu
întregul colectiv, să scurtăm
durata de staţionare a locomo­
tivelor intrate în reparaţii, să
executăm reparaţii de bună ca­
litate şi să realizăm cît mai
multe economii de materiale.
De asemenea, din hotărîrea par­
tidului şi guvernului am tras
concluzia că noi, cadrele teh­
nice, avem datoria să ne îm­
bogăţim continuu cunoştinţele
profesionale să luptăm cu ho­
tărîre pentru creşterea de noi
cadre şi să introducem cu mai
mult curaj tehnica nouă. Per­
sonal nu voi precupeţi nici un
efort pentru a face acest lucru,
convins fiind că numai aşa voi
răsplăti grija partidului şi gu­
vernului ce ne- 0 poartă pentru
îmbunătăţirea condiţiilor noa­
stre de muncă şi viaţă.
DUMITRU IR1NCA
m aiştrii principal
la secţia I-a locomotive
Atelierele G .F.R. Sim eria
nii trecute, în zilele de miercuri
şi sîmbătă, considerate zile de
vîrf, s-au vândut mărfuri în
valoare de 455.000 lei. In pri­
mele două zile după aplicarea
noilor reduceri de preţuri, vîn-
zările au crescut pînă la
562.000 lei.
Astfel, prin unităţile O.C.L.
Produse industriale, de pe întrea­
ga reţea de desfacere, s-au vîn-
dut în cursul zilei de luni 8
motociclete „I.J.“ de 350 cm.c.,
8 motociclete „MZ“ de 125 cm.c.
şi 6 motociclete ,,Jawa“ de 125
•cm.c. Numai la magazinul „Bi­
juteria“ din Deva, s-au vlndut
îu zilele de luni şi marţi 80
ceasornice de mină. de masă şi
de buzunar şi însemnate canti­
tăţi de alte articole al căror
preţ a fost redus.
Reparafia vagoanelor „în la u f
metodă
metode, ‘deşi timpul planificat a
fost redus cu 28 la sută faţă de
anul trecut, în primele şase luni
ale anului curent, s-a înregistrat
un timp de imobilizare mai mic
decît cel planificat, în medie cu
0,3 zile calendaristice pe vagon,
încadrarea cu greutate în tim­
pul de imobilizare, planificat, ca
şi alte deticienţe fehnico-organi-
zatorice a tnetodei ‘„clasice“ au
tăcut ca ritmicitatea în produc­
ţie, practic, să nu existe. In pri­
mele două decade ale lunilor, se
realizau numai cîte 8— 12 la su­
tă din planul lunar, pentru ca
în decada a 11I-a, prin salturi
să se recupereze rămînerea în
urmă.
Chiar din primele zile ale a-
plicării noii metode, situaţia s-a
schimbat Realizarea în fiecare
decadă a cîte 34—35 la sută din
planul lunar, timp de şase luni
consecutiv, arată că ritmicitatea,
această cerinţă obligatorie a
producţiei moderne, a devenit
un fapt real.
Nu se poate spune că la sec­
ţia de vagoane productivitatea
muncii a bătut pasul pe loc.
Dimpotrivă, ea a crescut conti­
nuu de la un an la altul. Anul
acesta însă, prin prisma rezulta­
telor primului semestru, creşte­
rea productivităţii muncii este
mult mai accentuată, dovedind
şi în acest caz superioritatea
şi eficacitatea metodei „in lanţ“,
înainte, din cauza deplasării piese şi materiale erau aruncate sportului pieselor să fie rezol­ perfecţioneze continuii;
partidelor de la un vagon la al­ care încotro, acum, fiecare ma­ vată.
Munca noasfră mai
rodnică — veniturile
mai mari
Hotărîrea partidului şi guver­
nului cu privire la noua reducefe
de pfeţuri a îOst primită cu mul­
tă bucurie şi de către colectiviş­
tii din Simeria Veche. Această
măsură luată de partid şi gu­
vern tace ca nivelul nostru de
trai să crească simţitor. In afară
de faptul că s-au redus preţurile
de vînzare la peste 1.100 de sor­
timente de mărfuri industriale
şi alimentare, începînd din acest
an, copiii noştri, din clasele
I—VI! inclusiv* primesc manua­
lele şcolare îti mod gratuit. A-
ceasta constituie un mafe aju­
tor dat oamenilor muncii de la
oraşe şi sate.
Pentru a contribui le îndepli­
nirea sarcinilor trasate de Con­
gresul al 11Mea al partidului,
oamenilor muncii din agricultu­
ră, colectiviştii noştri muncesc
pentru creşterea producţiei a-
gricole la hectar şi dezvoltarea
continuă a sectorului zootehnic.
Ca urmare, noi vindem an de an
statului pe bază de contract can­
tităţi tot mai mari de cereale,
lapte, carne şi lînă. In acest fel,
munca noastră este mereu mai
rodnică iar Veniturile noastre
sînt tot mai mari.
Pentru a răspunde cu fapte
hotărârilor partidului ş'i gu­
vernului, noi am hotărît ca, în
afară de cantităţile de cereale
ce vor li vindute statului de gos­
podărie pe bază de contract, să
vindem ia achiziţii, amindoi, 150
kg. de gria. Ne angajăm tot­
odată ca să ducem muncă de
lămurire pentru ca tot mai mulţi
colectivişti din gospodăria noa­
stră, conştienţi de avantajele pe
care le oferă statul, să-şi vîndă
statului surplusurile lor de ce­
reale şi alt? produse, prin sis­
temul de achiziţii.
IOAN 10RDACHE
NEMEŞ MANASE
colectivişti
Ci.A.G. „O g oru l nou“
Sim eria Veche
Afluenţă de oumpărători
Sa încălţăminte
In primele zile după apari­
ţia Hotărîrii partidului şi gu­
vernului cu privire la reduce­
rea preţurilor de vînzare cu
amănuntul la unele bunuri de
consum, la magazinul de încăl­
ţăminte din Orăştie a fost o
mare afluenţă de cumpărători.
Pantofii pentru bărbaţi şi fe­
mei cu talpă de cauciuc sau
micropofos ău fost căutaţi cel
mai mult.
Datorită marilor reduceri de
preţuri, în primele două zile de
la apariţia hotărîrii, la maga­
zinul din Orăştie s-au făcut
vînzări în valoare de peste
1 1 . 0 0 0 lei.
de mare eficacitate
tul, din cauza executării de că­
tre aceeaşi partidă a unei game
variate de operaţii şi lucrări,
exista o lipsă de specializare.
Apoi, timpul neproductiv a-
vea o mare pondere în totalul
timpului de lucru.
Lucrînd acum pe locuri fixe,
timpul productiv a crescut. Tot
lucrul pe locuri fixe, după taze,
ă dus la o mai mare specializa­
re a oamenilor pe operaţii. In
aceste condiţii este şi normal ca
productivitatea muncii să crea­
scă; Dacă înainte vreme'sarcina
de creştere a productivităţii
muncii se realiza cu greutate,
în primele şase luni de lucru
după metoda „în lanţ“, produc­
tivitatea muncii (sporită în com­
paraţie cu anul trecut) a crescut
cu 4 Ia sută faţă de cea planifi­
cată.
Ca urmare a îmbunătăţirii teh­
nologiei de reparare, preţul de
cost a scăzut şi el, colectivul
secţiei de vagoane obţinînd în­
semnate economii. Numai în pri­
ma jumătate a anului, s-au rea­
lizat peste plan economii dc
210.000 lei, în special prin re­
ducerea consumului de metal
(laminate) şi material lemnos.
Cum ? Munca după noua meto­
dă a ridicat gradul de organi­
zare al partidelor. Lucrînd pe
locuri fixe, materialele cu care
lucrează partidele sînt mult mai
bine gospodărite. Dacă înainte
' v f f i W u E W G c r x tr m v L u i
naaBsammB&EBSsmmm
T in ă r u l Ilte C io r iţă s e n u m ă r ă p r in tr e c e i m a l b u n i s t r u n ­ ca transportul minereului şi ma­ iar staţionările din cauza defec­
gari de la fa b rica ch im ică din O răştie. El îşi d ep ă şeşte in fie ­
care lună no rm a cu 10-15 la s u tă , e xecu tin d in acelaşi tim p
lucrări de cea m ai bună ca litate.
F o to g ra fia n i-l în fă ţişe a ză pe tin ă ru l Ilie C ioriţă la locul
de m uncă.
In sesu m ate ©©©Momii
Colectivul de muncitori ai ba­
zei nr. 8 din Deva de desfacere
a produselor petrolifere, a pus
în centrul activităţii lui reali­
zarea de economii cît mai mari.
In urma măsurilor luate cît
şi a strădaniei depuse, rezul­
tatele sint din ce în ce mai
bune. Astfel, de la 1 ianuarie
pînă la 25 iulie a.c., ei au eco­
nomisit 19.500 lei, din care
8 .1 0 0 lei numai prin reducerea
cheltuielilor de circulaţie. S-a
reuşit în această perioadă să
se micşoreze timpul de staţio­
nare a maşinilor, iar locaţiile
să fie reduse la zero.
Succese fu sectorul forestier
In cadrul întreprinderilor fo­
restiere din regiunea noastră,
munca se desfăşoară sub sem­
nul întrecerii socialiste pentru
livrarea unor cantităţi sporite
de masă lemnoasă.
Astfel, colectivele întreprin­
derilor forestiere, au dat în
primele 6 luni ale acestui an,
peste prevederile planului se­
mestrial, 9.272 m.c. de răşinoa-
se şi 63.311 m.c. de fag. In a-
ceeaşi perioadă, s-au realizat
economii în valoare de 3.064.009
Iei.
Toate aceste rezultate au fost
posibile datorită îmbunătăţirii
indicelui de utilizare a masei
lemnoase, organizării mai bune zată prin ridicarea temperaturii
a proceselor tehnologice, exe­
cutării mai economicoase a in­
stalaţiilor, mecanizării lucrări­
lor etc. Cele mai bune rezultate
le-au obţinut muncitorii de la
-XX30CXîOCOCOGCOOÔCOOOL>OOaC€2?X3COOCOOOOOC:
terial şi piesă este frumos Un­
duit :la locul lui.
Gradul mai înalt de organi­
zare al partidelor faţă de tre­
cut, permite în prezent maiştri­
lor şi inginerilor ca în loc de a
urmări munca dispersată a oa­
menilor,-să se ocupe din'ce îti
ce mai mult pe problemele teh­
nice ale producţiei, de căutarea
de noi îmbunătăţiri în tehnolo­
gia reparaţiilor.
Rezultatele frumoase obţinute
de colectivul secţiei, arată ma­
rea eficacitate a metodei atît din
pnnct.de vedere tehnic cît şi e-
conomic. Este meritul organiza­
ţiei de partid, a conducerii ate­
lierelor şi al întregului colectiv,
de a îi pregătit aplicarea noii
metode şi însuşirea ei rapidă.
Deşi în acest timp scurt de
şase luni greutăţile inerente în­
ceputului au fost lichidate, nu
se poate spune că în ''secţie s-a
ajuns la perfecţiune în aplicarea
metodei „în lanţ“. Astfel, rula­
jul vagoanelor prin fazele de lu­
cru se face manual, cabesianul
fix fiind insuficient şi în plus,
se manevrează greoi. De ase­
menea, transportul pieselor de
la atelierele secţiei se tace ma­
nual, lucru care îngreunează
bunul mers al reparaţiilor şi în
plus, le răpeşte oamenilor o par­
te din timpul de lucru. Ar trebui
ca, printr-un credit ele mică me­
canizare, situaţia actuală a tran­
gSBCBgggîWSgaW
De asemenea, prin micşora­
rea perisajului admis, prin în­
lăturarea pierderilor din scur­
geri, s-au economisit în ace­
eaşi perioadă 7.813 kg. de pro­
duse petrolifere (3.675 kg. ben­
zină 2.800 kg. motorină. 690 kg.
ulei, 426 kg. bitum şi 222 kg.
petrol).
Din rîndul celor care au con­
tribuit la obţinerea acestor re­
zultate fac parte şeful de de­
pozit Constantin Matei, comu­
nistul Gheorghe Bogdan, cit şi
utemiştii Alexandru Boţea şi
Silvian Hert.
~9î :
I.F. Petroşani, Orăştie, Hune­
doara si Dobra.
P. IURCONI
corespondent
O zi din lună să producem ionfă
cu cocs economisii
Zilele trecute, Ia secţia furnale
de la uzina „Victoria“ Călan,
a avui loc o Consfătuire de pro­
ducţie în care fUrnaliştii anali-
zîncl realizările obţinute în pri­
mul semestru al anului şi rezer­
vele încă neîolosite au hotărît
să lanseze iniţiativa : „O zi din
•lună să producem fontă cu cocs
economisit".
Economia de cocs va fi reali­
aerului insuflat în furnale, îm­
bunătăţirea cernerii cocsului şi
urmărirea operativă a rezistenţei
lui la tobă.
îndeplinirea angajamentului
ce decurge din valoroasa iniţia­
De multe ori se mai întîmplă Colectiviştii din Spini sînt
ca fazele de lucru să nu fie res­ oameni harnici şi îndrăgesc
pectate, unele echipe continuîn- munca culturală. Ei participă
¦du-şT lucrul şl în altă fază, fapt
. carp duce la tulburări în conti­
nuitatea fluxului tehnologic şi
deci la consecinţe negative asu­
pra timpului c!e imobilizare.
O frînă în buna desfăşurare
a procesului -de-reparaţii, o con­
stituie de multe ori şi aprovizio­
narea defectuoasă a atelierelor
cu piese de schimb de către fa­
brica specializată pentru piese de
material rulant din Galaţi. A-
provizionarea este lipsită de rit­
micitate. Conducerea atelierelor
va trebui să ceară forurilor tute­
lare lichidarea acestei situaţii di­
ficile.
Metoda „în lanţ“ aplicată la
reparaţiile periodice şi-a dove­
dit superioritatea. Conducerea a-
ielierelor va trebui să urgenteze
aplicarea ei şi la reparaţiile ca­
pitale, cu atît mai mult cu cît
toţi muncitorii secţiei o cer.
Documentele Congresului al
111-!ea al partidului şi Hotărîrea
partidului şi guvernului privind
ridicarea nivelului tehnic al pro­
ducţiei, prevăd o creştere fără
. precedent atît a volumului tran­
sportului pe calea ferată cît şî
a nivelului lui tehnic. In lumina
acestor hotărîri, colectivul sec­
ţiei de vagoane de la Atelierele
G.F.R. Simeria va trebui să mi­
liteze tot mai mult şi mai hotă­ programele antrenante ale bri­
rît pentru ridicarea pe o treaptă găzilor artistice de agitaţie,
superioară a nivelului tehnic al
reparaţiilor. .Metoda „în lanţ“
este una din căile ce le stau la
dispoziţie şi pe care prin munca rămaşi în urmă. Activitatea a-
şi elanul lor creator trebuie s-o 1 cestor cămine dovedeşte eloc­
L. VIŞKI goste şi interes pentru munca
Mai rapM, mai economii!
Este surprinzător, desigur, puneri el indica şl un grafic de
faptul că ia o unitate economică
mare, cu un apreciabil volum
de transport, aşa cum este In-
trepriiiderea miniefă Teliuc, rih
există un gfaîic de transport.
Şi cu atît mai surprinzător, cu
cît această întreprindere dispu­
ne de un parc de 12— 13 loco­
motive în funcţiune, de nume­
roase vagoane şl de o intensă
reţea C.F.l. Să ne gîndim nu­
mai ia faptul cu în aiarn trans­
portului intern, întreprinderea
minieră Teliuc execută şi trans­
portul minereului pînă la Călan,
tot pe cale ferată industrială.
Va fi, poate, tentat cineva să
creadă că nu-i necesar un grafic
de transport de vreme ce tova­
răşii de Ia Teliuc nu l-au intro­
dus. Vom vedea însă că lucru­
rile nu stau de loc aşa, ba mai
mult, în condiţiile sarcinilor de
producţie noi, trasate de Con­
gresul al IlI-Iea al partidu­
lui, un gfafic de transport este
absolut necesar. Aceasta pentru
terialelor să poată fi făcut mai
rapid şi mai ales, mai econo­
mic.
Dacă vom cerceta situaţiilc-
prcgram lunare ale parcului de
locomotive de la Teliuc, vom
constata că numărul orelor de
staţionare este extrem de mare.
fii luna iunie, de exemplu, din
totalul de 9.360 ore, staţionările putea fi făcută în condiţiunî mai
au cuprins mai mult de 3.000
de ore, adică a treia parte. E de
prisos orice calcul pentru a ne
da,seama că parcul de locomo­
tive n-a lest raţional folosit. E
de la sine înţeles că în aceste
condiţii parcul rulant a fost fo­
losit „la cerere“, „acolo unde
nevoia e mai mare“, „la dispo­
ziţia sectoarelor“ — aşa cum
de altfel ne spunea tovarăşul
Carol LeopoUI, şeful depoului.
Că sistemul acesta de lucru nu
e bun, o dovedesc rezultatele.
Nu s-ar putea spune că n-a
încercat nimeni să reorganizeze
transportul, Astfel, acum un an,
tovarăşul Carol Leopold a venit
cu o seamă de propuneri tocmai
în acest scop. Printre aceste pro- nerii sînt hotărîţi să muncească
tivă a furnaliştilor, va- avea ca
urmare reducerea simţitoare a
preţului de cost ai fontei prin
economisirea cocsului. Iniţiativa, le mai indicate măsuri pentru
este încă un pas hotărît ai fur-
naliştilor din Călan pe calea
traducerii în viaţă a hotărîrilor
Congresului al Hf-lea al parti­
dului. T. COSTEA
corespondent
Căminul cultura! trebuie
să sprijine campania agricolă
de vară
cu drag atît la conferinţe cît
şi la repetiţii de teatru, cor sau ţii bune pentru desfăşurarea
brigadă artistică de agitaţie.
Oameni ca Miron Cîmpeanu,
Ion Stroilă, soţii Constantin şi
Sirena Diaconescu, Ion Ripoşa’n
al lui Gheorghe, Smaranda Bu­
suioc şi Victoria Danciu care
participă cu regularitate la re­
petiţiile de cor şi brigadă, sînt
mulţi în satul Spini. Ei vin cu
drag la repetiţii şi participă
cu entuziasm la toate acţiu­
nile ce se organizează pe linie
culturală.
Din păcate însă, entuziasmul
locuitorilor din acest sat, în
perioada actuală, este frînat de
nepăsarea de care dau dovadă
cei ce ar trebui să organizeze
acţiuni culturale care să spri­
jine campania agricolă de vară.
Directorul şcolii din locali­
tate, tovarăşul Alexandru Min-
dra, care răspunde de munca
culturală, îşi justifică lipsa de
activitate prin aceea că majo­
ritatea sătenilor sînt ocupaţi cu
muncile agricole şi nu au timp
pentru repetiţii. La prima ve­
dere s-ar părea că intr-adevăr,
în perioada de vîrf a campaniei
de vară, ar fi mai greu să se
realizeze un program artistic.
Această justificare însă este
infirmată de activitatea unor
cămine culturale, cum ar fi ce)
din Cristur şi altele, care prin
popularizează rezultatele fru­
moase ale colectiviştilor, eviden­ dovadă, tov. Aurel Cigmăian,
ţiază brigăzile şi echipele frun­
taşe şi critică pe cei delăsători, trebuie să fie tras la răspunde­
vent că acolo unde există dra­
Nr. 1739
transport, de spălări şi de ali­
mentări. Din păcate, propunerile
sale n-au fost luate în seamă.
Comisia care le-a „examinat“ a
găsit că nu sînt aplicabile. Nu
ştim cu cită competenţă şi mai
ales cu cît spirit de răspundere
a fost făcută această „examina­
re“, în schimb ştim că dosarul
respectiv zace ş'i astăzi într-un
dulap. Oricum, ceva bun tot era
în el. Măcar ideea de a se reor­
ganiza transportul pe baza u-
nor grafice! Acest lucru ar fi
cerut însă o muncă în plus, pe
care, se vede treaba, tovarăşii
din comisie n-au vrut s-o facă.
Ce efect ar avea reorganizarea
transportului şi introducerea
graficului de circulaţie ?
După cutii ne-a spus tov. Ca­
rol Leopold şi tov. ing. Dan
Andreescu — în loc de 12 lo­
comotive ar putea fi folosite nu­
mai 10. Prin urmare, parcul ru­
lant ar putea fi mai bine folosit,
ţiunilor ar pitten fi fedUse.
In afara acestui avantaj, prin
reducerea numărului de locomo­
tive cu două, s-ar putea obţine
o economie anuală de circa
360.000 lei.
Şi deservirea echipelor d? mi­
neri cu utilaj de transport ar
bune. Minerul fruntaş Ioachim
Modilcă a propus salarizarea
personalului de la transport a^d
fel incit să lie cointeresat în ob­
ţinerea de către brigăzile de mi­
neri a unor rezultate cît mai
bune. Aplicabil aici este siste­
mul acordului global. Dar pen­
tru ca acesta să fie mobilizator,
trebuie create condiţii astfel in­
cit să nu existe defecţiuni de
organizare care să împiedice lu­
crul locomotivelor. Prin urmare,
tot dispecerizarea şi circulaţia
după grafic vor fi în măsură să
rezolve aceste neajunsuri.
Şesenalu! pune în faţa mine­
rilor de la Teliuc sarcini de ma­
re răspundere. La rîndul lor, mi­
cu elan sporit, pentru a trimite
furnalelor minereu tot mai mult.
Ei trebuie însă sprijiniţi. Şi un
sprijin preţios, care trebuie a-
cordat de îndată, constă în re­
zolvarea defecţiunilor de trans­
port. Conducerea întreprinderii
este datoare să ia de urgenţă ce­
reorganizarea transportului, pen­
tru ca minereul să fie transportat
cît mai repede şi cu cheltuieli
cit mai mici.
N. ANDRONACHE
cultural-artistică, se pot face
lucruri frumoase, se poate veni
în sprijinul muncilor agricole
de vară.
Şi în satul Spini sint condi­
unei munci culturale susţinute
în perioada actuală. Sînt ne­
număraţi tineri şi vîrstnici care
îndrăgesc munca culturală şi
care ar răspunde cu entuziasm
dacă ar fi mobilizaţi pentru
pregătirea unui program artis­
tic. Lipseşte doar preocuparea
organizatorilor pentru acest lu­
cru. Dacă tovarăşa Paşa Chin-
ciu, secretara organizaţiei de
bază U.T.M. ar mobiliza ute­
miştii din sat la activitatea cul­
turală, colectiviştii din Spini nu
ar fi lipsiţi de ajutorul pe ca­
re munca culturală poate şi tre­
buie să 11-1 dea.
Vinovat însă de această lip­
să de activitate culturală se
face în primul rind tov. Aurel
Cigmăian. directorul căminului
cultural de centru din comuna
Turdaş. Tov. Cigmăian negli­
jează nu numai munca cultu­
rală din satele comunei, d'ar
nici la căminul cultural din
Turdaş nu s-a ocupat de or­
ganizarea unei munci susţinute
care să sprijine campania a-
gricolă de vară. Prin ce dâ­
re îşi justifică tov. director
Cigmăian funcţia ? Cu ce se
ocupă în perioada actuală ?
Comitetul comunal de partid
trebuie să analizeze situaţia
muncii culturale de pe raza co­
munei şi să ia măsuri neîntîr-
ziate pentru a remedia această
stare de lucruri.
Pentru indolenţa de care dă
re cu toată seriozitatea, aşa
ca în viitor asemenea situaţii
să nu. se mai repete.
D. CRICOVEANU