Page 95 - 1960-07

Nr. 1739
Metode eficace m uncă T IEILIEG R Â Ml IE2/1
politică de m asă
Lucrările din actuala campa­
nie agricolă — seceriş, treieriş
şi înmagazinare — sînt sarcini
de mare răspundere pentru har­
nicii lucrători ai ogoarelor. Toa­ din unele gospodării cu cea din
te tortele şi mijloacele trebuie
mobilizate şi folosite pentru ter­ menii îşi dau mai bine seama
minarea într-un timp cît mai
scurt a tuturor acestor lucrări.
Pentru mobilizarea şi antrena­
rea masei largi de colectivişti şi le mai de seamă evenimente ce
întovărăşiţi la executarea la
timp şi în bune condiţiuni agro­
tehnice a lucrărilor de recolta­
re, un aport, mare sînt chemaţi
să aducă agitatorii.
Organele şi organizaţiile de
partid, desîăşurînd o muncă po­
litică şi organizatorică susţinu-
¦ tă, au mobilizat întreaga masă
de oameni ai muncii din agri­
cultură în marea bătălie a strîri- de perete şi panoul de onoare.
gefii recoltei. Aceasta o dove­
desc. rezultatele bune obţinute la todele lor de muncă prin articole
seceriş şi treieriş. Multe orga­
nizaţii de partid -au căpătat o
experienţă în organizarea şi des­
făşurarea muncii politice în cam­
pania agricolă de vară. Printre
aceste organizaţii se numără şi
comitetul comunal de partid şi
organizaţiile de bază din gospo­
dăriile agricole colective din co­
muna Veţel, raionul Ilia.
Comitetul comunal de partid
Veţel a luat măsuri din timp
pentru buna organizare şi des­
făşurare a muncii politice în a-
ceastă campanie. Instruiţi şi pre­
gătiţi din timp, bine înarmaţi cu
hotărîrile partidului şi guvernu­
lui, agitatorii, membri şi candi­
daţi de partid, tovarăşi din ac­
tivul fără de partid şi utemişti,
au fost repartizaţi pe brigăzi şi
echipe. In cadrul echipelor, pe
locul de muncă, agitatorii au
desfăşurat şi desfăşoară o per­
manentă şi susţinută muncă po­
litică în rîndul colectiviştilor. Ei îndrepte. Principalul în munca
au primit sarcini concrete poli­ politică de masă este ca folo­
tice şî economice pentru Înde­ sind variatele ei mijloace, să
plinirea cărora’ ei folosesc dife­ convingi pe cei îndărătnici că
rite mijloace ale muncii politice
ca : cititul în colectiv a presei,
discuţiile pe locul de muncă pri­
vind cele mai arzătoare proble­
me ale activităţii for, gazetele
de perete etc.
Pentru o mai bună exemplifi­
care, să vedem cum munceşte în
mod practic agitatorul Stelian
Braţe, candidat de partid din
G.A.C. Veţel. In desfăşurarea
muncii politicé, el foloseşte ca
mijloc principal metoda discu­
ţiilor tovărăşeşti în timpul pau­
zei de masă. Gu acest prilej el
ridică probleme privind organi­
zarea şi desfăşurarea muncii,
disciplina, importanţa aplicării
şî respectării regulilor agroteh­
nice etc. Alteori, agitatorul ci-
Toafe brigăzile de constructori
ia nivelul celor fruntaşe
Constructorii de pe şantierul
rir. 6 din Petroşani, aparţinînd
T.R.C.H. Deva, au de realizat
in acest an obiective important
te. Lucrînd în noul cartier de’
locuinţe din Livezeni, ei vor
trebui să dea în folosinţă pînă
la sfirşitul anului un număr
de 506 apartamente ieftine şi
confortabile. In afară de blocu­
rile hiari cu cîte 24 apartamen­
te fiecare, aici pe şantier se'
înalţă şi 35 blocuri cu cîte pa­
tru apartamente. Se niai lucrea­
ză de asemenea la construcţia
unei şcoli elementare cu două
etaje precum şi la alte obiec­
tive necesare noului cartier.
Analizînd rezultatele obţinute
de către constructorii din Pe­
troşani. reiese că aceştia au ob­
ţinut unele succese frumoase
în munca lor. Astfel, pînă acum
au predat un număr de 226 a-
partamente. Majoritatea celor­
lalte blocuri se află într-un sta­
diu avansat cu lucrările. Au
fost începute de asemenea noi
blocuri în afara celor prevăzu­
te a fi date în folosinţă anul
acesta.
Pe şantier există zece brigăzi
de constructori. întrecerea des­
făşurată de acestea contribuie
fără îndoială la obţinerea unor
rezultate bune. Cele mai bune
rezultate au fost obţinute pînă
acum de brigada de tencuitori
condusă de Ştefan Fros'ch. un
om harnic şi priceput. Avînd în
briaadă oameni ca Dumitru Co­
vrig. Ştefan Paus, Frosch Şte­
fan II şi alţii, a reuşit să ten-
teşte diferite articole din presă
privind lUcrăflie din campania
de recoltare din regiune şi chiar
din ţară şi compară situaţia
gospodăria lor. In acest fel, oa­
despre modul în care muncesc,
dacă sînt în urmă sau stau bine.
Tot aci se citesc şi se comen­
tează diferite articole privind ce­
au loc pe plan intern şi interna­
ţional. Colectiviştii sînt infor­
maţi cu regularitate asupra ho-
En ajutorul agitatorilor
tărîrilor partidului şi guvernului. timp şi în bune condiţiuni a lu­
In munca sa, agitatorul Ste­
lian Braţe foloseşte cu mult
succes şi în mod eficace gazeta
El popularizează fruntaşii şi me­
la gazeta de perete şi la panoul
de onoare. Codaşii sînt criticaţi
prin articole şi mai ales prin ca­
ricaturi care s-au dovedit deose­
bit de eficace. Aşa de exemplu,
colectivista' Cornelia Marcu, de­
şi s-a stat cu ea de vorbă în re­
petate rînduri, nu venea la lu­
cru. Atunci agitatorul i-a făcut
o caricatură la gazeta de perete.
De a doua zi, colectivista Cor­
nelia' Marcu a ieşit la lucru şi
de atunci participă în m od're­
gulat la muncă.
La fiecare — spunea tov. Ste­
lian Braţe — trebuie să-i gă­
seşti leacul. Pentru unii este de
ajuns să stai odată sau de două
cri de vorbă şî te înţeleg, se con­ loare d e 16.000 lei
ving şi fac treabă bună. Pentru
alţii, este suficient un articol la
gazeta de perete, dar pentru li­
nii este nevoie şi de caricatură,
care s-a dovedit a fi cel mai bun
mijloc de a ajuta oamenii să se
nu fac bine şi să-i ajuţi să se
îndrepte, iar pe cei care mun­
cesc în mod conştiincios, să-i
ajuţi să obţină rezultate şi mai
bune.
La gazeta de perete acest agi­
tator a scris şi numeroase arti­
cole mobilizatoare printre care
amintim : „Toate forţele pentru
strînsul recoltei“, în care a a-
rătat că fiecare colectivist tre­
buie să folosească cu chibzuială
fiecare ceas, fiecare zi bună de
lucru, în scopul terminării cu
succes a lucrărilor agricole din
această campanie. De asemenea,
pentru a populariza sarcinile
trasate de Congresul al IlI-lea
al P.M.R. oamenilor muncii din
agricultură, în afară de faptul
...... = 5 * s a s = : ¦ ¦ '3
cuiască pînă acum faţadele a
18 clădiri cu cîte 4 apartamen­
te. Depăşiri de plan a realizat
şi brigada de tineret condusă
rde Franoisc Jenei.
Dacă cele două brigăzi amin­
tite au reuşit să obţină rezul­
tate frumoase, să depăşească
planul de producţie în fiecare
lună, nu acelaşi lucru au făcut
şl celelalte brigăzi. De pildă,
brigada condusă de Petru Gă­
van, considerată ca una din
cele bune, a avut de executat
în luna iunie 1.500 m.p. tencu­
ieli exterioare şi a executat
doar 1.248 m p. Tot sub plan
lucrează şi brigada condusă de
loan Moga, precufrf şi altele.
Ce-au făcut aceşti şefi de bri­
gadă pentru a ieşi din aceas­
tă situaţie ? Aproape nimic. A
discuta cu oamenii în mod spo­
radic nu este suficient. Şi nici
conducerea şantierului nu a fă­
cut aproape nimic pentru a ri­
dica toate brigăzile la nivelul
celor fruntaşe’. Iată cîe ce lu­
crările de pe şantierul din Pe­
troşani sînt oarecum .întîrziate.
La rămânerea' în urmă au
contribuit mai mulţi factori de
care conducerea şantierului tre­
buie să ţină cont. Mai întîi tre­
buie să arătăm că pe şantier
întrererea socialistă nu este
organizată în cele hfai bune
Condiţiuni. Desfăşurîndu-se la
întâmplare’, este şi normal să
nu ducă la rezultate deosebite.
Se observă de asemenea că şi
din partea conducerii tehnice
A IEit NIE
că a organizat discutarea capi­
tolului „Agricultura“ din Rapor­
tul tovarăşului Gh. Gheorghiu-
Dej, în cadrul echipelor la locul
de muncă, a scris şi articole la
gazeta de perete. Unul dintre a-
ccste articole poartă titlul: „Dez­
voltarea sectorului zootehnic —
o sarcină importantă“.
Folosind asemena metode în
desfăşurarea muncii politice, a-
gitatoril din organizaţiile de ba­
ză din gospodăriile agricole co­
lective din coiriuna Veţel au reu­
şit să mobilizeze şi să însufle­
ţească prin exemplul, lor perso­
nal colectiviştii la executarea ia
crărilor din această campanie,
Datorită acestei munci susţinute,
pînă la data de 23 iulie, orzul
şi grîul de pe ogoarele acestor
gospodarii a fost terminat de re­
coltat şi o bună parte a şi fost
treierat.
& fugiaţi în R.D.G.
C u d iv a tim p In
urm ă, inovatorul
Vasite Fiiipaf de
la l.I.L . „V a sile
Roallă" din H aţeg
a realizat o inova­
ţie valoroasă: o
m aşină de iipluit.
Această m aşină a-
duce economii an-
tecalculate in va­
anual.
In clişeu : Vasi­
le Filipaş veriţicind
m aşina.
•6*
Pentru Introducerea tehnicii nai
R ecenta hofârire a Comitetului Cen­
tral al Partidului M uncitoresc Romîn
şi a Consiliului de M iniştri al Repu­
blicii Populare Rotriîne cu privire la
ridicarea nivelului tehnic al produc­
ţiei, a g ăsit un puternic ecou în c a ­
drul colectivului de muncă de la u-
zina „V icto ria“ din G ălan. O am enii
m anifestă o preocupare mai susţinută
pentru continua îm bunătăţire a pro­
cesului tehnologic de elaborare a fon­
tei şi sem icocsului, pentru sporirea
randam entelor ia turnătorie. Concreti­
zarea acestei preocupări poate fi g ă ­
sită în propunerile făcute de mulţi
m uncitori cabinetului tehnic, precum
şi în m ăsurile luate de serviciul teh ­
nic al uzinei privitoare la schim barea
documentaţiei tehnice la unele pro­
cese tehnologice.
Introducerea tehnicii noi cere însă
oam eni cu o înaltă calificare, m uncitori
care să poată m anevra cu siguranţă
a şantierului există puţină preo­
cupare. Brigăzile aşteaptă mai
mult sprijin din partea tovară­
şilor de aici. In afară de une­
le deficienţe în organizarea
muncii pe şantier, trebuie să
arătăm că şi organizaţiile de
masă de pe şantier îşi aduc
o mică contribuţie Ia mobili­
zarea oamenilor pentru îndepli­
nirea sarcinilor db plan. Exis­
tă pe şantier şi o gazetă a pos­
tului U.T.M. de control, dar nu
este suficient folosită. In che­
narele' gazetei se aflau mai zi­
lele trecute articole scrise cu
prilejul zilei de î Mai. Aici este
necesar să apară articole şi
caricaturi cel puţin odată pe
săptămână. unde cei harnici să
fie evidenţiaţi, iar codaşii cri­
ticaţi.
Organizaţia de partid de pe
şantier are datoria să mobili­
zeze mai mult organizaţiile de
ffiasă, pe toţi constructorii, pen­
tru ă respecta termenul de dare
în folosinţă a blocurilor. Este
necesar să se iniţieze o între­
cere mai bine organizată, iar
brigăzile fruntaşe să fie stimu­
late. In consfătuirile de produc­
ţie, să rse insiste mai mult asu­
pra metodelor avansate de
muncă, rsă fie generalizată ex­
perienţa înaintată, astfel ca
toate brigăzile să se ridice la
nivelul celor fruntaşe. Numai
aşa constructorii din Petroşani
îşi vor putea duce lâ îndepli­
nire sarcinile pe care le aii, de
a da în folosinţă 506 aparta­
mente ieftine si confortabile.
DRUMUL SOCIALISMULUI Pág. 8
a a a wBi
CONFERINŢA
In cursul zilei de 26 iulie, tov.
Gheorghe Iosup, ziarist din
Bucureşti, â ţinut la’ Petroşani „Daily Worker“ demască versiunea înrăutăţirea continuă
conferinţa intitulată „Creşte­ fantezistă a M Lodge ia O.N.II. a situaţiei oamenilor
rea forţei sistemului mondial
socialist, factor esenţial în pre- în legătură cu avionul spion „RB—47 muncii din S .U .A .
întîmpinafea războiului“.
LONDRA (Agerpres). Ziarul a zborului său, de ce nu a de­ W ASH INGTON (A gerpres). - Re­
Conferinţa , a fost urmărită „Daily Worker“ demască (,ver­ clarat aceasta la 1 iulie cînd a- vista „Gahiers Internatlonau x" publi­
cu Un deosebit interes de nu­ siunea fantezistă cu privire Ia vionul a fost doborît ? America­ că un articol co n sacrat „modului de
meroşi oameni ai muncii. avionul de spionaj „RB-47“ ex­ nilor le-au trebuit 24 de zile viaţă am erican“. Articolul subliniază
pusă Ia 25 iulie în Consiliul de pentru a-şi pregăti „versiunea" că an de an se m icşorează venitul
In cursul zilei de ieri, tov. Securitate de către reprezentan­ cu privire la acest incident. fam iliilor m uncitorilor şi ferm ierilor
Gheorghe Iosup a susţinut a- tul S.U.A., Lodge“. am ericanii în iim p ce cosful vieţii este
ceeaşi conferinţă îh faţa mun­ „Hărţile“ şi „documentele“ în continuă creştere. Astfel, nu este
citorilor de ia Filatura din Lu- Dacă guvernul S.U.A., scrie de m irare, relevă articolul, că „ exis­
perii, iar astăzi, o va prezenta d-lul Lodge, scrie „Daily Wor­ tă fam ilii am ericane care tim p de
în faţa minerilor din Aninoasa. ziarul, ştia ce s-a petrecut cu ker“, nu au fost prezentate ime­ 2 ani la rînd n-au consum at lapte
diat după dispariţia avionului proaspăt, ouă sau carn e".
-------o® o------- acest avion şi dispunea de date pentru că nu existau. Iar ele nu
existau pentru că nu erau încă R eferin d u -se Ia •co n d iţiile în ca re
C u destin aţia cu privire la locul în care se a- ticluite“. trăiesc m ii de am ericani de rînd, şi
citind datele publicate de A lexander
B u cu reşti fla avionul în fiecare secundă
Colectivul fabricii „Vidra“ I. Grosby, conducătorul anuarului „The
din Orăştie, munceşte CU mul­
tă Însufleţire pentru a livra cit S p o reşte num ărul m ilita rilo r din Hotisirig Yearbook“, ariicolu! su blinia­
mal multe blănuri de bună ca­ ză că „cocioabele persistă în Statele
litate.
B u n d e s w e h r c a r e t r e c în R . D . G e r m a n ă Unite, deoarece un mic num ăr de fa­
In ziua de 26 iulie, de pildă, m ilii au bani suficienţi pentru case
au fost expediaţi la fabrica de
confecţii „Republica“ din Bucu­ BERLIN (Agerpres). După traţi 161 de militari din Bun­ noi, ch iar din cele m ai ieftine... D e­
reşti, 1.300 m. blănuri nUtria, cum a comunicat Herbert Grun- deswehr care au hotărît să rupă oarece num ai o cincim e din venitul
velur, semiinrtobilate şi cojocă- stein, secretar de stat al Minis­ cu armata agresivă a Bonnu­ unei fam ilii poate fi alocată locuin­
rie. terului Afacerilor Interne al ţei, aceasta ar trebui să aibă un ve­
R.D.G., numărul soldaţilor şi o- lui. nit de 6.600 d olari pentru a -şi putea
De la începutul lunii şi pînă
In prezentj colectivul fabricii H. Grunstein a arătat livrete perm ite să-şi cum pere o locuinţă de
„Vldrâ“, a expediat pentru
Bucureşti aproape 9.000 pi. blă­ fiţerilor din Bundeswehr care au militare predate de foşti militari 10.990 dolari (preţul m ediu) ; dar prea
nuri.
trecut în Republica Democrată din Bundeswehr autorităţilor din puţine fam ilii am ericane ăU un ase-'
Germană a sporit considerabil R.D.G. El a arătat că unele din m enea venit“.
în ultimele săptămîni. Numărul aceste documente predate de ti­ -oo
refugiaţilor a sporit îndeosebi neri locuitori ai Berlinului oc­
după demascarea1caracterului a- cidental arată în mod olar că Demonstraţie la Chicago
gresiv al armatei de la Bonn de notele de protest ale Republicii
către ofiţerii din Bundeswehr re­ Democrate Germane împotrivă împotriva discriminării
rasiale din S.U.A.
recrutării de tineri pentru Bun­
W ASH INGTON (A gerpres). — Du­
H. Grunstein a subliniat că deswehr pe teritoriul Berlinului pă cum anunţă agenţia United P ress
numai într-unul din numeroa­ International, peste 5.000 de persoane
sele puncte de recepţie de la occidental sînt pe deplin înte­
Barby pe Elba au fost înregis- meiate.
au dem onstrat pe străzile oraşului Chi­
Noi démonstratif în Japonsa împotriva cago şi în ţaţa clădirii în care se des­
aSianfsl mslsfare ey S.U.A. făşoară Congresul Partidului republi­
can în sem n de protest îm potriva în ­
TOKIO (Agerpres). După cum liului General al Sindicatelor din ţelegerii dintre Nixon şi Rockefeller
relatează agenţia United Press Japonia. Demonstranţii au cerut de a restrînge la maximum program ul
International, în Japonia a în­ anularea Tratatului de securita­ privind drepturile populaţiei de cu ­
ceput un nou val de demonstra­ te şi demisia lui Ikeda. loare, care şi aşa este foarte lim itat.
ţii împotriva ratificării forţate Dem onstranţii au cerut adoptarea unui
a alianţei militare cu S.U.A, şi După demonstraţie a avut foc program ferm în problem a drepturilor
pentru demisia primului mini­ un miting la care reprezentan­ civile ale negrilor.
stru Hayato Tkeda. ţii Consiliului au cerut de ase­
menea ţinerea de alegeri gene­ D em onstraţia organizată de A socia­
La 26 iulie, la Tokio, a avut rale imediate şi satisfacerea re­ ţia naţională pentru propăşirea popu­
loc o mare demonstraţie la care vendicărilor muncitorilor de a li laţiei de culoare a fost condusă de
au participat membri ai Consi­ se mări salariile. pastorul M artin Luther K ing. K ing
a declarat că scopul dem onstraţiei este
:@©h de a atrage atenţia asupra luptei ne­
grilor pentru egalitate în drepturi.
DÍN P B O G M M U L
P articipanţii la dem onstraţie purtau
29 IULIE 1960 pancarte cu lozincile „Să se pună c a ­
p ăt d iscrim in ă rii n e g rilo r 1“, „ S ă se
pună capăt segregaţiei rasiale în
Program ul 1 : 6,10 Gîntece şi jocuri com pozitori rom îni ; 23,15 G onceri de şco li 1“.
populare rom îneşti i 7,30 Sfatul m e­ noapte.
S e ştie că în Sta tele U nite doar 25
dicului : H em oragia n a z a lă : 8,30 Program ul I I : H ,07 Solişti instru­ Ia su tă din negrii cu drept de vot îşi
m entişti de m uzică populară rom îneas- pot exercita iii mod practic acest drept.
cele mai moderne agregate siderurgice. Trio în Ia m ajo r pentru pian, vioară că din diferite regiu n i ale ţ ă r i i: 15,00
Numai în acest fel, m ecanizarea şi M uzică u ş o a ră ; 16,50 Gurs de lim ba 29 IULIE 1960
autom atizarea vor găsi domenii de şi violoncel de V alentin G h e o rg h iu ; r u s ă ; 17,50 G ronica eco n o m ică: Teh­
ap licabilitate tot m ai iargi. In v irtu ­ nica m odernă în p rod u cţie; 18,30 M u- D E V A : R ăzboi şi pace (seria
te a acestu i principiu, Ia uzina „V icto ­ 9,50 F rag m en te din opera „F lau tu l zică din o p e re te ; 19,30 T eatru la m i­ Il-a ) ; ALBA IU L IA : R ăm ii cu
ria " Gălan au fost organizate trei crofon : G asa de odihnă „B ine aţi noi; O leko D unăici;- B R A D : V a ­
cursuri de calificare. Două dintre ele ferm ecat" de M ozart s 11,03 M uzică venit“ — adaptare radiofonică după lurile D unării; H A ŢE G : Ceasul
— cel de m acaragişti şi cel de senii- com edia lui A. $ a t o v ; 20,24 M uzică s-a o p rit la m iezu l n o p ţii; H U ­
cocsari — a pregătit inai m ult de 100 de estrad ă de com pozitori r o m în i; de e stra d ă ; 21,45 Album a rtis tic ; 22,00 NEDOARA: Război şi pace (se­
m uncitori, iar al treilea — cel de lă­ „Şoapte de dragoste" — program de ria I-a ) ; IL IA : B ă ieţii' n o ş tr i;
12,10 G întece revoluţionare rom îneşti; m uzică u ş o a r ă ; 23,15 M uzică din o- O R Ă Ş T IE : in întîm pinarea zo­
cătuşi — s-a deschis în ziua de 17 p c r c ; 23,44 So n a ta pentru flaitt şi rilor ; C inem a de a ltă d a tă ; P E ­
12.30 M uzică uşoară de com pozitorii
iulie a.c. La aceste cursuri predau i pian de Leonardo V inci. T R O Ş A N I : O z i d e o d i h n ă ţi
sovietici Lepin şi F e ltz m a n ; 13,35 Buletine de ş tiri: 5 ,0 0 ; 6 ,0 0 ; 7 ,0 0 ;
lecţii interesante cei m ai buni ingineri B alada so ld a tu lu i; SEBEŞ : o a ­
R e p o rta j: R aid prin fabricile de co n ­ 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; _ 19,00; m eni sau h ia ju rl; SIM ERIA :
şi tehnicieni din uzină. 2 0 ,0 0 ; 2 2 ,0 0 ; 23,52 (program ul I) ) M izerabilii (seria I-a ) ; LO NEA:
serv e î 15,10 M uzică populară din 1 4 ,0 0 ; 1 6 ,0 0 ; 1 8 ,0 0 ; 2 1 ,3 0 ; 23,00
T. COSTIUC (program ul II). T eodora; T E IU Ş : Casa pă rin ­
ţări s o c ia lis te ; 16,15 V orbeşte M os­ te a s c ă ; Z L A T N A ; 1M a m a v itr e -.
O. C. L.
c o v a ; 18,00 Gîntece pentru cei m ic i; produse industriale gă ; APOLDUL DE SUS : U ltim a
interraionaia Deva prim ăvară.
19,05 A ctualitatea din ţările so cialiste;
Cu sediul central în stra­
20.30 G oncert de m uzică u ş o a ră ; 21,15 da dr. Petru Groza nr. 24,
Ju rn alu l s a te lo r ; 22,30 Sim fonii de
3m=
N'vvvvrvl
O .C .L . ALIM EN TARA IN TERRAIO N ALA
DEVA
anunţă consumatorii că desface prin unităţile
sale din oraşele Deva, Cugir, Alba Sulia şi
Zlatna, mărfuri cu preţuri reduse ca:
® Orez, telefon nr. 324 ; 325. Sm M teitft& âm sshi
Anunţă importante redu­
0 Produse de franzelărie, PENTRU 24 ORE
@ Ciocolata şi bomboane de ciocolata, ceri de preţuri la :
© Ceai, ° Motociclete „Jawa“ de Vrem e schim bătoare cu cerut varia­
$ Cafea, bil, m ai mult noros. Tem peratura va
0 Cacao, 125, 175, 250 şî 350 cm.c., fi cuprinsă ziua între 18 şi 24 grade,
0 Sardele în ulei, „Panonia“ de 250 cm.c. iar n o ap tea în tre 10 şi 15 g ra d e . V în t
0 Stafide, „MZ“-url de 250 cm.c., potrivit cu intensificări din sectorul
H Piper, „Simson“ 250 cm.c, vest şi nord-vest.
& Bogat sortiment de conserve de legume.
® încălţăminte cu talpă PENTRU URMĂTOARELE
1f 11—ir -> i—«r~'r ^/—»i—>/—»r*'i 'r ^ n de cauciuc, microporos pen­
tru femei şi bărbaţi. .? Z IL E
ANUNŢ
° Stilouri, ceasuri de mi­ V rem ea nestabilă cir tem peratura
l ÎNTREPRINDEREA DE CONSTRUCŢII SIDERURGICE HU- ) nă, de buzunar şi deştep­ în uşoară creştere.
tătoare, din import şi indi­
LNEDOARA (I.C.S.H.), cu sediul în oraşul Hunedoara, stradal gene. O. G. AU M.
Petroşani
LMoIotov nr. 8, va ţine în ziua de 15 august 1960, un concurs ^ • Pikupuri, răcitoare. as-
Angajează 3 (trei) con­
fLpentru ocuparea următoarelor posturi: 1 piratoare, articole de foto, ducători pentru tractoare
articole de parfumerie şi U.T.O.S.
[ MAIŞTRI PRINCIPALI } galanterie.
Vizitaţi magazinele noa­
stre din Deva, Cugir şi Al­
ba Iulia care vă stau la
dispoziţie cu un bogat sor­
timent de mărfuri.
[ — 8 posturi în specialitatea construcţii, din care 3 Ia Călan, j
[ restul la Hunedoara. 1
l — 1 post specialitatea montaj la Călan. 1 întreprinderea de Gospodărie Orăşenească
f — 1 post specialitatea electrotehnică la Hunedoara. 3 ORĂŞTIE — Piafa Republicii nr, 20
l MAIŞTRI ^
EXECUTA:
[ — 13 posturi specialitatea construcţii din care 2 la Călan, 1
is C o n s tr u c ţii ş i r e p a r a ţii d e c o n s tr u c ţii
Lrestul la Hunedoara. 1 0 Zugrăveli şi vopsitorie
®in sta la ţii electrice in terioare
I — 4 posturi specialitatea montaj. J
1 şi exterioare.
—5 posturi specialitatea instalaţii.
L Plata în numerar sau virament. Pentru salariaţi
1 — 6 posturi specialitatea electrotehnică. se efectuează aceste lucrări şi cu plata în rate
l —¦ 1 post specialitatea utilaje construcţii ia Călan. )
l Concursul va avea ioc la sediul întreprinderii în ziua del
t 1Bo august 1960 orele 7 dimineaţa. —se -drepru-n“ ¦la“ 1
( C--e--r-e-r-i-l-e---d--e--î-n--s-c-r-i—ere -l-a---c-o-n--c-u-rs sediu--l--I-.-C--.-S-.-H--.^
(serviciul personal şi învăţămînt, pînă la data de 5 august 1980,
[însoţite de actele respective, indicînd şi postul Ia care concură.^
[ Atît actele ce trebuie depuse cît şi condiţiile ce se cer con-)
[curenţilor, sînt afişate la sediul întreprinderi). 1
r —^'—J S—J u_/t—/ \ ~ J I u_/ c__/1_Ju /u /U U u /U L JiJiJiJu iu /u /iJu J