Page 96 - 1960-07

D R V toV i SO CIALISM U LU I Nr. 1739

HagpEawuftflr^ '^aaaaregasmaBraamaanawagaacgflaoa

Nota guvernului sovietic a încheiat fermei Peste 1B.0OB cereri
adresată Statelor Unite de înscriere
n c ilc r acţiiani a g re sive
la Universitatea
ai© S .!M * Isnpafpiwa &J.HFI.S.S. prieteniei popoarelor

în problema dezarmării NEW YORK (Agerpres) TASS Consiliul a respins proiectul de \ M O SC O VA 27 (A ger-
anunţă: La 26 iulie Consiliul rezoluţie sovietic care propunea s p reş) T A SS a n u n ţă : P ină
de Securitate a reluat discuta­ să se condamne acţiunile agre­

rea problemei „Gu privire la sive continue ale aviaţiei mili­ { la 26 iu lie U n iv e r s ita te a

AfOSCOVA 27 (Agerpres). flează orientarea guvernului programul de dezarmare, în no­ noile acţiuni agresive ale avia­ tare a S. U. A., calificîndu-le p rieten iei popoarelor, care
TASS anunţă : La 25 iulie, Vla­ S.U.A. spre continuarea cursei ta sovietică se constată că pla­ ţiei militare a S.U.A. împotriva drept un act de agresiune. Pen­ se va deschide in toam na
dimir Semionov, locţiitor al mi­ înarmărilor, inclusiv în dome­ nul american este astfel întoc­ Uniunii Sovietice, acţiuni care tru acest proiect au votat re­ acea sta la M oscova, a p ri­
nistrului Afacerilor Externe al niul armelor nucleare. mit îneît nu se va ajunge nicio­ creează un pericol pentru pacea prezentanţii U.R.S.S. şi Polo­ m i t p e s te 16.000 d e c e ­
U.R.S.S., a remis lui E. L. Fre- dată la traducerea lor în prac­ generală“. niei. reri din num eroase ţări
ers, însărcinatul cu afaceri ad- Studierea documentului ame­ tică, deoarece nu sînt indicate d in Asia, A frica şi A m eri­
interim al S.U.A., o notă adre­ rican, se spune în nota sovieti­ termene concrete de înfăptuire Reprezentantul Argentinei, A- Apoi s-a pus la vot proiectul ca L a tin ă . Cele m a i m u lte
sată de guvernul sovietic gu­ că, arată că în acesta, ca şi în a acestor măsuri. mader, a declarat că nu îi este de rezoluţie al S.U.A. care pro­ cereri au so sit din B razi­
vernului S.U.A. în problema de­ propunerile puterilor occidenta­ clar cine poartă răspunderea punea crearea unei comisii pen­ lia, In d ia , in d o n e zia şi
zarmării. le din 16 martie, întreaga aten­ Nota sovietică subliniază că pentru incidentul discutat în tru „cercetarea“ incidentului cu Japonia.
ţie este concentrată chiar din guvernul sovietic s-a pronunţat Consiliul de Securitate. El a avionul „RB-47“. Proiectul de
Această notă constituie răs­ prima etapă asupra instituirii totdeauna pentru tratative, iar declarat că delegaţia argenti- rezoluţie al S.U.A. a fost spri­ La 1 august com isia de
punsul Ia nota ambasadei Sta­ unor largi măsuri de control trecerea de la prima etapă de niană sprijină propunerea S.U.A. jinit de 9 delegaţi. Deoarece adm itere a un iversită ţii va
telor Unite ale Americii din 2 fără dezarmare, lucrurile rezu- dezarmare ia cea de-a doua şi cu privire la crearea unei comi­ delegaţia U. R. S. S. care este începe exam inarea cere­
iulie 1960. mîndu-se Ia încheierea unui a- a treia este pusă în legătură cu sii pentru „cercetarea“ inciden­ membră permanentă a Consiliu­ rilor şi va în to cm i reco­
cord pentru această primă eta­ înfăptuirea unei serii de condi­ tului. lui de Securitate a votat con­ m andările p entru in vita ­
După cum subliniază nota so­ pă. Totodată, S.U.A. nu propun ţii suplimentare, ceea ce ar per­ tra, acest proiect nu a fost a- rea la M oscova a ca n d i­
vietică, noile propuneri ameri­ nici o reducere a forţelor arma­ mite adversarilor dezarmării să Reprezentantul Italiei, Omto- daţilor care vor depune
cane nu urmăresc o adevărată te în prima etapă, străduindu-se tărăgăneze la infinit realizarea na, nu şi-a ascuns nemulţumi­ un exa m en de adm itere.
dezarmare, ele neavînd decît concomitent să pună sub con- programului de dezarmare. rea în legătură cu {aptul că
Uniunea Sovietică cere să se C onsiliul u n iversită ţii a
scopul de a înşela opmia publi- aprobat planurile de în-
v ă ţă m în t ale fa c u ltă ţii

că mondială. irol străin toate forţele armate In nota sovietică se constată condamne în mod public acţi­ probat. împotriva lui a votat şi pregătitoare unde stu d en ­ /
şi armamentele Uniunii Sovieti­ că guvernul Statelor Unite a unile agresive ale aviaţiei mi­ delegaţia Poloniei. ţii vor stu d ia lim ba rusă,
Noul plan de dezarmare pro­ ce şi altor state. Este limpede, preferat să treacă sub tăcere litare a S.U.A. Uniunea Sovie­ m atem atica, fizica, ista - \
pus de S.U.A., se arată în nota subliniază nota sovietică, că a- fondul unor probleme serioase tică, a afirmat delegatul italian, Aceeaşi soartă a avut şi pro­ ria şi a lte discipline, în 1
sovietică, nu este decît o va­ ceasta nu este altceva decît do­ cuprinse în mesajul guvernului nu ar fi trebuit să pună această iectul de rezoluţie italian care funcţie de fa cultatea pe
riantă întocmită în grabă, uşor rinţa ca sub paravanul aşa-nu- sovietic din 27 iunie şi că în loc problemă în discuţia Consiliului propunea de fapt un amestec în care au ales-o şi de n i­
sulemenită a vechiului plan oc­ mitului control internaţional să de aceasta guvernul S.U.A. pre­ de Securitate, ci s-o „reglemen­ treburile interne ale Uniunii So­ velul de cu n oştinţe pe ca­
cidental prezentat la 16 martie re le posedă.

Comitetului celor 10. El consti­ se procedeze ia culegerea de in­ conizează pur şi simplu relua­ teze“ pe cale diplomatică. vietice.

tuie o nouă încercare de a in­ formaţii cu caracter de spionaj. rea discuţiilor sterile din Comi­ Reprezentantul Italiei a pre­ -m-
duce popoarele în eroare, con­ tetul celor 10 state, axîndu-le de zentat un nou proiect de rezo­
stituie un paravan care camu- După cum arată nota sovie­ data aceasta pe „noul" plan a- luţie în care propune să se cea­ F arsa ruşinoasă
tică în continuare, în propune­ ră guvernului sovietic să per­ a diplom aţilor
Mesajul adresat de N. S. Hruşciov rile S.U.A. este trecută cu de- merican. mită Crucii roşii internaţionale
săvîrşire sub tăcere problema li­ Privind lucrurile în mod rea­ să ia legătură cu piloţii mili­
chidării bazelor străine de pe te­
ritorii străine şi a retragerii tru­ list, se spune în nota sovietică,
trebuie spus cu sinceritate că a-

lui Charles De Gaulle pelor străine de pe aceste teri­ ceste propuneri nu ar putea con­ tari americani capturaţi. a m e r ic a n i la O.N.U.
torii. Ele nu prevăd nici dis­ stitui o bază pentru tratative şi Şedinţa din dimineaţa de 26
în problema dezarmării trugerea mijloacelor de trans­ nu ar putea contribui la realiza­ MOSCOVA 27 (Agerpres). coio, cînd vom ii lăsate, în sîîr-
port ale armelor nucleare, nici rea unui succes în lucrările co­ iulie a Consiliului de Securitate TASS anunţă: Corespondentul şit, în pace ?
MOSCOVA 27 (Agerpres) TASS tat principalele eforturi nu în interzicerea acestor arme. mitetului. a luat sfîrşit după cuvîntarea special al ziarului „Pravda“,
anunţă, i N. S. Hruşciov, preşe­ direcţia relevării constructive ciankaişistului. Strelnikov, care a asistat la se­ In preajma începerii şedinţei
dintele Consiliului de Miniştri a principiilor in care poziţiile in nota sovietică este critica­ Nota sovietică subliniază că siunea Consiliului de Securita­ Consiliului de Securitate, repre­
al U.R.S.S., a adresat lui Char­ U.R.S.S. şi Franţei coincid, ci tă propunerea americană de a guvernul sovietic s-a pronunţat NEW YORK 27 (Agerpres). te pentru examinarea problemei zentantul american în O.N.U.,
les De Gaulle, preşedintele Fran­ spre căutarea divergenţelor. se sista producţia de materiale totdeauna pentru tratative în TASS anunţă : La 26 iulie, sea­ noilor acţiuni agresive ale avia­ Cabot Lodge, însoţit de un mare
ţei, un piesaj în problema de­ Prin aceasta, arată în continua­ fisionabile în scopuri militare. problemele internaţionale ur­ ra tîrziu, Consiliul de Securi­ ţiei militare a S.U.A. împotriva grup de fotoreporteri, s-a urcat
zarmării. re N. S. Hruşciov, reprezentan­ S-au acumulat deja, se spune în gente, că el consideră ca şi tate a încheiat discutarea pro­ Uniunii Sovietice, scrie despre la galeria pentru public unde se
tul francez a sprijinit de fapt notă. stocuri atît de mari de înainte că reprezentarea pe blemei prezentate de Uniunea aflau soţiile aviatorilor, strîn-
In scrisorile dv. din 11 şl 13 linia reprezentantului american, bombe atomice şi cu hidrogen, baze paritare contribuie la exa­ Sovietică cu privire la noile ac­ farsa ruşinoasă la care au re­
Iunie în această problemă, ara­ mai precis a Pentagonului, care îneît ele sînt suficiente pentru minarea în condiţii prielnice a ţiuni agresive ale aviaţiei mi­ gîndu-Ie mîinile. Acest spectacol
tă Hruşciov, accentul principal are ca scop să abată Comitetul distrugerea unor state întregi. problemei dezarmării. Ţinînd litare americane împotriva curs în aceste zile diplomaţii a-
în ce priveşte mijloacele de celor 10 de la sarcina sa — Aşadar, aplicarea acestor mă­ însă seama de experienţa discu­ U.R.S.S., acţiuni care creează o ruşinos a continuat şi în cursul
transport aie armei nucleare găsirea unor soluţii reciproc suri nu ar înlătura cîtuşi de pu­ tării problemelor dezarmării în primejdie pentru pacea genera­ mericani. La şedinţa Consiliu­
este pus pe instituirea contro­ ţin primejdia dezlănţuirii unui Comitetul celor 10, se pune pro­ lă. Gu o majoritate de 9 voturi cuvîntării lui Lodge. Reprezen­
lului asupra lor, problema dis­ acceptabile In domeniul dezar­ război atomic de către agresor. blema atragerii la tratative a lui de Securitate, scrie cores­
altor cîteva ţări, în afara celor tantul american, scrie Strelni­
trugerii lor rămlnînd deoparte. mării. In ceea ce priveşte măsurile ce au fost deja reprezentate în pondentul, au fost aduse soţiile
de dezarmare prevăzute pentru acest comitet. kov, s-a comportat ca actorul
Ţelul ihăreţ la care au năzuit N. S. Hruşciov aminteşte că etapele a doua şi a treia din şi mamele aviatorilor americani,
cel mai lipsit de talent într-o
multe generaţii, acela de a în­ în interesul cauzei generale, al căror avion de spionaj a fost
melodramă din Hollywod.

lătura în general războiul din Uniunea Sovietică a propus ca doborît Ia 1 iulie în spaţiul ae­ Nu puteai privi fără repulsie

viaţa soeieţăţli omeneşti, subli­ problema dezarmării să fie dis­ F iiila de BifwpîFs tasi rian sovietic. Femeile au iost a- această maimuţăreală: te gîn-
duse din diferite regiuni ale Sta­ deai cit de mult au decăzut oa­
niază N. S. Hruşciov, poate fi cutată la sesiunea Adunării telor Unite şi găzduite !a baze menii care au trimis pe aviato­
aeriene militare de lingă New rii americani pentru a desfăşu­
realizat numai pe calea distru­ Generale a O.N.U. El a decla­ York. ră o activitate murdară de spio­
naj, la o moarte aproape sigură,
gerii tuturor tipurilor de arme rat că guvernul sovietic este, Ca un stol de corbi de pra­ iar astăzi au adunat soţiile lor
dă, reporterii şi fotoreporterii a- şi îşi bat joc de durerea şi ne­
şi a desfiinţării tuturor arme­ ca şi în trecut, ferm hotărît MOSCOVA (Agerpres) Co­ împotriva „intereselor“ belgie­ mentul de Stat nu a acordat mericani s-au năpustit asupra norocirea acestor femei.
mentatorul TASS, Piotr Egorov, sprijin lui Detweiler în înfăp­ sărmanelor temei obosite, asal-
lor, cu alte cuvinte, pe calea să lupte pe toate căile pentru scrie : ne în Congo. „Va fi oare de a- tuirea planurilor lui privitoare tîndu-Ie cu un torent de între­ Sentimentele amare ale femei­
cord Belgia care este membră bări provocatoare. S-a sperat că lor nevinovate sînt lesne de în­
dezarmării generale şi totale. realizarea cît mai grabnică a Ştirea că societatea america­ a N.A.T.O. să fie jefuită de cei la Congo. Această declaraţie a soţiile şi mamele aviatorilor vor ţeles. Dacă femeile ar fi ştiut
nă Cimco (Congo Internaţional fost făcută după cum se vede, turna gaz peste focul furibun­ încotro şi în ce scop sînt trimişi
In mesajul adresat preşedin­ unui acord cu privire la dezar­ care conduc Uniunea Atlan­ datorită ecoului nefavorabil pe dei campanii antisovietice pe soţii lor, ele s-ar fi agăţat, de­
Management Corporation) a în­ tică ?“ — scrie ziarul. Nu este care l-au avut în Occident in­ care o aţîţă astăzi cu intensita­ sigur, de roţile bombardierului
telui Franţei, N. S. Hruşciov îşi marea generală şi totală şi îşi cheiat un acord pe termen greu de înţeles neliniştea ma­ tenţiile pe larg expuse ale Wall te cercurile reacţionare din pentru a-1 împiedica să deco­
lung cu privire la participarea nifestată de ziarul „l’Aurore“ Street-ului. S.U.A. Dar calculele au dat leze.
exprimă nedumerirea faţă de exprimă speranţa că guvernul pe seară largă a capitalului care reflectă starea de spirit a greş. Una din femei a răspuns:
american la descoperirea şi ex­ unor anumite cercuri din Paris. Acelaşi Departament de Stat, Aţi face mai bine să întrebaţi Provocatorii demascaţi se as­
faptul că reprezentantul Fran­ Franţei îşi va aduce contribu­ ploatarea resurselor naturale Şi colonialiştilor francezi Ie ar­ însă, prin gura secretarului său despre toate cele întîmplate Co­ cund în spatele femeilor. Dar
ţei în Comitetul celor 10 state ţia constructivă la rezolvarea a- din Congo a stîrnit agitaţie nu de pămintul sub picioare. Po­ de stat Herter, a declarat zile­ mandamentul Forţelor Aeriene oricît s-ar da în spectacol or­
numai în Belgia, ci şi în alte litica de violenţă din Algeria le trecute că evenimentele din Militare ale S.U.A. sau Depar­ ganizatorii ruşinoasei farse în­
pentru dezarmare şl-a îndrep- cestei probleme. ţări din Occident unde această Congo „afectează interesele a- tamentul de Stat. scenate la O.N.U., ei nu se pot
acţiune este considerată ca o promovată cu încurajarea Sta­ mericane“. Herter a preferat să eschiva de Ia răspunderea grea
•------- ........ . 'fi<&========-¦¦¦ . . ------- ofensivă a monopolurilor ame­ telor Unite suferă eşec. Totoda­ nu precizeze care sînt aceste O alta a spus cu iritare : ce Ie revine pentru diversiunea
ricane împotriva poziţiilor ţă- tă se prăbuşeşte comunitatea „interese“. Dar şi aşa este sufi­ Sîntem duse cînd aici, cînd a- împotriva păcii.
Nota guvernului R. P. Polone adresată ri’or coloniale în Africa. Capi­ colonială şi în fostele colonii cient de clar că secretarul de
talul american încearcă să pă­ stat se referă la interesele mo­
guvernelor statelor membre ale N. AT. O. v trundă în Congo intr-un mo­ franceze pătrunde capitalul a- nopolurilor americane care, po­
ment de maximă încordare a merican. In faţa acestei situa­ trivit expresiei plastice a zia­
V A R ŞO V IA 27 (A g erp res). După cum anunţă ag en ţia P A P , intre 19 relaţiilor belgiano-congoleze, ţii nu degeaba se tem colonia­ rului „Star“, „se învîrtesc în
şi 23 iulie şefii m isiunilor diplom atice ale R .P. Polone au transm is gu­ liştii francezi că într-o bună zi jurul Congouiui ca muştele în
vernelor S.O .A ., M arii B ritanii, F ran ţei, Belgiei, D anem arcei, Greciei, cînd colonialiştii belgieni sînt ocrotitorii lor de astăzi se vor jurul borcanului de miere“.
O landei, Islandei, C anadei, Luxem burgului, 'Norvegiei, Turciei şi Italiei note comporta cu ei cum se compor­
cu conţinut identic. In notă se arată că guvernul R .P. Polone a atras în antrenaţi intr-un conflict mili­ tă în prezent cu partenerii bel­ In paginile presei monopolis­
repetate rînduri atenţia guvernelor statelo r membre ale N.A.T.O. asupra pri­ te se încearcă să se dea o oa­
m ejdiei pa care o constituie pentru pace actu ala politică dusă de guvernul tar dezlănţuit de ei cu binecu- gieni faliţi. recare „bază teoretică“ politicii
R .F . G erm an e, ţin tin d sp re revizu irea fro n tierelo r occid en tale a le P olo n iei pe de cotropire dusă de S.U.A. în
Oder şi N eisse. Nota subliniază că m ajoritatea guvernelor ţârilor N.A.T.O. vintarea Însăşi a Statelor Unite. In jurul acordului încheiat Congo. Ziarul „New York He­
s-au eschivat de a reciinoaşte fără echivoc caracterul definitiv a l acestei rald Tribune“, de pildă, decla­
frontiere, ceea ce a în cu ra ja t forţele revan şard e şi revizioniste din R .F. In cercurile de afaceri şi po­ de societatea Cimco, presa a- ră că soarta Congouiui „repre­
mericană a făcut o vîlvă neo­ zintă un interes vital pentru
G erm ană. partea litice din ţările occidentale a- bişnuită. Ziarele au publicat de­ Statele Unite“, avînd pro­ Republica Arabă Unită
„G uvernul R .P . P olon e a a v e rtiz a t că o astfel de politică' din la un claraţii lăudăroase ale condu­ babil în vedere cointeresa­ a rupi relaţiile diplomatice cu iranul
de in­ ceastă acţiune a fost aprecia­ cătorilor societăţii că contrac­ rea monopolurilor america­
multor sta te m embre ale N.A.T.O. p o ate duce, în ultim a instan ţă, tul semnat de ei ar asigura ne în exploatarea resur­
tă ca o lovitură pe la spate societăţii Cimco poziţia de selor naturale ale acestei ţări.
conflict m ilitar în Europa în care a ce ste ţări să fie atrase indiferent „consilier şi conducător“ al gu­ Comentatorul Walter Lippmann
dată de monopolurile america­ vernului congelez şi că societa­ reînvie faimoasa teorie a „vi­
tenţiile lor“. dului politic“. După cum spune CAIRO 27 (Agerpres). TASS ruperea relaţiilor diplomatice în­
In încheierea notei, guvernul R .P. Polone cere guvernelor ţărilor membre ne partenerilor lor belgieni. tea a obţinut monopolul pe 50 anunţă : Luînd cuvîntul Ia 26 tre Republica Arabă Unită şi
de ani „asupra tuturor resur­ el, izgonirea colonialiştilor bel­ iulie la Alexandria în legătură Iran în urma hotărîrii guvernu­
aie N.A.T.O. să -şi exprime poziţia fa ţă de pretenţiile teritoriale ale R .F. Ziarul francez ,,1’Aurore“ con­ selor naţionale ale ţării“. In cu cea de-a 8-a aniversare a re­ lui iranian de a trimite un am­
G erm ane „ţinînd seam a de poziţia bi necunoscută şi de neclintit a guvernu­ legătură cu aceasta, ziarul voluţiei egiptene, preşedintele basador în Izrael.
lui şi poporului polonez, precum şi a aliaţilor săi, potrivit căreia frontiera sideră acţiunea societăţii Cim­ „New York Times“ punea în­ Gama! Abdeî Nasser a anunţat
G der-N eisse este definitivă şi că în consecinţă orice încercare de-a schimba
co drept un atentat al S.U.A. trebarea dacă nu cumva vreun
actualele frontiere ale P oloniei ar în sem n a un conflict arm at“.

Poporul cuban a sărbătorit milionar american intenţionea­ gieni din Congo ar fi dus la
ză „să împacheteze şi să trimi­ crearea unui „vid de putere“
tă în America întreaga ţară ca în această ţară.

cu usi en tu z ia sm nem aiîntâlnit pe o încărcătură de minereuri Actuala teorie a „vidului“ din

utile“. Congo aminteşte mult prea

an iversarea revoluţiei sale Preşedintele societăţii Cimco, mult manevrele politice ale
Detweiler, afirmă că activitatea S.U.A. în Orientul apropiat şi
Iui in Congo se bucură de spri­ mijlociu după eşecul aventurii
jinul Departamentului de Stat. cu Suezul. Pe atunci sub para­
Pesfe un m ilion de oameni au participat la marea paradă Ei a Încercat să prezinte înche­ vanul acestei teorii imperialiş­

şi demonstraţie populară de la poalele munţilor Sierra Maestra ierea contractului cu guvernul tii americani au încercat să im­
Congouiui ca pe o „mare victo­ pună popoarelor arabe jugul
doctrinei colonialiste a lui Ei-
H AV A N A 27 (A g erp res) T A SS bătoare a fo st d a t in fo lo sin ţă a d u n a t a p r o x i m a t i v 1.2 5 0 .0 0 0 rie a lumii occidentale“. „Noi senhower. Aceste manevre, însă,
m u n ţă : La 26 iulie poporul cu- de oam eni. îm p re u n ă cu am salvat resursele Congouiui au fost demascate şi popoarele
')an a s ă r b ă to r it c u u n e n tu ­ un cartier de locuinţe — p este cubanii au v en it aici soli ai p o ­ pentru lumea liberă“, a decla­ arabe şi-au apărat independen­
ziasm n e m a iîn tîln it a n iversa ­ poarelor din ţările la tin o -a m e­ rat cu înfumurare acest repre­ ţa. Nu încape îndoială că acee­
rea re v o lu ţie i sale. 3.000 de o a m e n i au in tr a t in a- ricane fră ţeşti. zentant al sacului cu bani ame­ aşi soartă o va avea şi actuala
p a rta m e n te le noi, bine a m e n a ­ activitate de subminare dusă
F estivită ţile consacrate silei ja te, aflate în clădirile care se L a ora 12 p r in fa ţa tr ib u n e i rican. de S.U.A. împotriva libertăţii şi
în a lţă in locul fo ste lo r cocioabe. in care se aflau conducătorii In cercurile oficiale america­
ie 26 iulie au în cep u t în Cuba
Locuitorii oraşuhii Santiago ne se manifestă faţă de această

:u cîteva sile înainte. In d ife­ au in tim p in a t ziua de 26 iulie revoluţiei cubane şi oaspeţii de tranzacţie a atitudine de rezer­ independenţei Congouiui al că­
rite regiuni agricole din ţară cu u n carnaval sărbătoresc. vă. Departamentului de Stat rui popor nu este singur în
iu a v u t loc m itin g u ri fe s tiv e onoare de peste notare a în ­
la ca re m ii d e ţă r a n i ca re In în că în a junul zilei de 26 iu ­ i-au trebuit însă citeva zile, lupta sa dreaptă şi se bucură
lie in reg iu n ea L a s M ercedes c e p u t p a r a d a . D u p ă *t e r m i n a r e a pentru ca la 25 iulie să facă o de sprijinul tuturor popoarelor
paradei care a durat aproape declaraţie oficială că Departa­
iubitoare de libertate din lume.
trecu t erau lip siţi de p ă m în t au în cep u t să sosească cubani 5 \o r e p rim u l m in istru F idel
C astro a ro stit o a m p lă cuvîn-
şl îşi încovoiau spin a rea m u n ­ din toate colţurile ţării. M ulţi ta re care a fo s t tra n sm isă la 0. Hammarskjoeld a sosit la Bruxelles M aşini agricole p erfecţio n a te ale în trep rin d erii c o n stru c­
cind p en tru m oşieri, au că p ă ­ dintre ei au treb u it să stră b a ­ toare de m a şin i agricole din Fallcensee (R .D . G erm a n ă ) ex p e ­

ta t din partea guvernului re­ tă p en tru aceasta în trea g a ţa ­ posturile de radio şi televiziune r i m e n t a t e la I n s t i t u t u l d e T e h n i c ă A g r ic o lă ele la P o ts d a m -

voluţionar docum ente co n sfin ­ ră, călătorind p e o d ista n ţă de din Cuba. BRUXELLES 27 (Agerpres). giene în legătură cu. situaţia B ornim (R . B. G erm ană).
ţin d d rep tu l de a folosi pe
veci pâm întul. In oraşul San­ p in ă la 1.000 d e Tem. I n d i m i ­ F in ă n o a p te a tîr z iu la p o a le le — La 27 iulie a. sosit la Bru­ din Gongo, secretarul general al In clişeu: T r a n s p o r to a r e d e c e r e a le , c a r to fi şi sfeclă de
t i a g o , t n t r - o Uarit'mUI/oUUs Jf eV rI ău/ d e—s ă r ­ ales ridică
n e a ţa s ile i d e 26 iu lie , la p o a ­ m u n ţilo r S ie r r a M a e s tr a a u xelles pentru a duce tratative Organizaţiei Naţiunilor. Unite, zahăr care econom isesc fo rţa de m u n că şi, m a i
R ° d a c ţră şi ădrriinistratia cu personalităţile oficiale bel­ D. Hammarskjoeld. p ro d u ctivita tea m uncii.
lele m unţilor. Sierra M aestra s-a u co n tin u a t festivită ţile.
' -------- ----------—..........———¦¦¦¦—¦i ¦¦ ------------- Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ — Deva.
—z ia r u lu i: str. 6 M artie nr. 9. T elefo n : 1SS; 1 8 9 ; 75. T a x a p lătită în num erar co n fo rm aprobării D irecţiun ii G en erale P .T .T .R . nr. 2 6 3.320 din 6 noiem brie 1949.