Page 97 - 1960-07

Ü Biblioteca C'j'i* •J't'
Anul XII Nr. 1749
Toate forţele pentru grăbirea
OOOOOOOOOvX>OOOOOvOO O O O O O O O O O O O O O O ><X^O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O sX>O O O O O O O O O CO O O O o o < x
secerişului şi treierişului
(X X > 0 0 0 0 0 0 0 0 0 < ^ 0 < X > 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 < > 0 < ,'0 0 0 0 0 0 0 < X > 0 0 0 o o o o o o o o o o o o o o o o o o o
Succese însemnate
Participînd în fiecare zi în
număr mare Ia'lucru şi ajutaţi
fiind de către o combină, colec­
tiviştii din Şibot au obţinut suc­
cese remarcabile în campania de
strîngere a recoltei. Astfel, fo­
losind din plin timpul favorabil
de lucru, ei au reuşit să sirin­
gă în întregime grîul de pe cele
200 ha., cît a fost însămînţat.
Din primele boabe obţinu­
te, colectiviştii din Şibot au
transportat la baza de recepţie
35.000 kg. grîu în contul con­
tractului încheiat cu statul.
Concomitent cu secerişul,
membrii gospodăriei agricole co­
lective din Şibot au efectuat şi
arături de vară. Pînă în prezent,
ei au arat 10 ha. pe care vor
însămînţa porumb pentru furaj.
In acest fel, ei se situează prin­
tre fruntaşii campaniei agrico­
le de vară.
Să fie lichidat decaSaju
dintre seceriş şi treieriş
Muncind pentru strîngere® la
timp a recoltei, colectiviştii, în­
tovărăşiri şi ţăranii muncitori
cu gospodării individuale din
raionul Orăştie au obţinut une­
le succese. Pînă la 27 iulie a.c.,
planul secerişului în acest ra­
ion fusese realizat în propor­
ţie de 8 8 la sută la grîu, iar la
orz în proporţie de 80 la sută
(cel nerecoltat este aproape în
întregime semănat în primă­
vară). Intr-un număr însemnat
&e comune, cum sînt, de pildă,
Şibot, Cugir, Cioara, Băcăinţi
etc., această lucrare a fost ter­
minată, iar în comunele Tur-
daş, Foit, Blandiana, Geoagiu,
Romos şi Vinerea este pe ter­
minate.
Deşi ne aflăm aproape la sfîr-
situl lunii iulie, se constată
insă că într-un număr însem­
nat de comune recoltatul se
desfăşoară încă într-un ritm
nesatisfăcător. Faptul că nu se
foloseşte întreaga capacitate
de producţie a combinelor şi se-
cerătcrilor, toate forţele şi mij­
loacele, precum şi fiecare clipă
bună de lucru în cîmp, a făcut
ca pînă Ia data mai sus ară­
tată, planul să nu fie realizat
decit în procent de 55 la sută
în satul Beriu, 70 la sută în
satele Sereca, Căstău, Orăşti-
oara de Jos, Orăştie-oraş şi
65-70 la sută în satele Dineu
Mare şi Dineu Mic. In alte sa­
te, procentul nu se ridică nici
măcar la atît.
In utlimul timp, exceptînd
cele 2-3 zileîn care a plouat,
s-au realizat unele progrese şi
în ceea ce priveşte intensifica­
rea treierişului. In comunele
Geoagiu. bunăoară s-a treierat
grîul de pe 37 ha. din 445, la
Foit 15 ha. din 623, Şibot 99
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, V N lfi-V Â !
f .t' *on «
Vineri 29 Iulie 1989
JHBIMgMBMMBBgtBaagaBBBBBBBaaBHgBBB
S e c e rişu l trebuie urgentat
La gospodăria agricolă colec­
tivă din Beriu, secerişul pă-
ioaselor a început mai tîrziu
decit în alte unităţi agricole din
raion, datorită faptului că griul
nu a fost încă îndeajuns de
copt. Datorită acestui fapt, la
G.A.C. Beriu nu s-au recoltat
pînă in prezent decit 100 ha.
de grîu din cele 180 cultivate
cu această plantă. Acum, grîul
are spicul copt şi prezintă pe­
ricol de scuturare. Tocmai de
aceea, organizaţia de bază şi
consiliul de conducere al gos­
podăriei trebuie să mobilizeze
Transportul ia arse -
eîf mai operativ
în to v ă ră şită din Rom os au început
din timp secerişul griului de pe cele
42 ha. M uncind intens ei au reuşit
să secere grîul în proporţie de 90 la
sută. Dar, dacă în această privinţă
întovărăşită au obţinut rezultate bu­
ne, nu la fel se prezintă situaţia
transportului snopilor la arii. D eşi c e ­
le patru arii sînt am enajate şi batoza
a sosit, treierişu l nu a început încă
din această cauză. E necesar să se
ia m ăsuri pentru a se transporta cît
m ai pepede snopii la arii şi pentru
începerea treierişului.
ha- din 827. Turdaş 41 ha. din
515 ş.a.m.d.
Totuşi, această importantă lu­
crare continuă să se desfăşoare
într-un ritm neîngăduit de în­
cet în multe din comunele şi sate­
le raionului. In comunele Romos
şi Mărtineşti, spre exemplu,
unde secerişul este pe sfîrşite,
pînă la data de 27 iulie nici
măcar nu s-a început treierişul.
Intr-un număr deosebit de
mare de comune şi sate din a-
cest raion există un foarte ma­
re decalaj între seceriş şi treie­
riş. Datorită faptului că multe
arii de treier n-au fost ame­
najate din timp că s-a tărăgă­
nat multă vreme scoaterea şi
instalarea batozelor pe arii, că
nu s-au luat măsuri operative
pentru transportul grabnic al
snopilor la arii (cel mai mult
grîu se află şi acum în clăi, pe
cîmp) şi că nu se asigură fo­
losirea batozelor cu întreaga ca­
pacitate de producţie, planul
treierişului Ia 27 iulie fusese
realizat pe raion în proporţie
de numai 6 la sută.
Se înţelege că orice întirzie-
re cu grăbirea treierişului nu
poate aduce decit pagube de re­
coltă. In aceste zile se cere mai
mult ca oriclnd ca organele de
partid, de stat şi agricole, toţi
oamenii muncii de la sate, să
muncească în aşa fel incit să
asigure desfăşurarea din plin a
treierişului, folosirea întregii
capacităţi de producţie a bato­
zelor începînd din revărsatul
zorilor şi pînă seara tîrziu, iar
acolo unde ariile sînt electrifi­
cate, să se muncească şi noap­
tea. Numai în felul acesta se
va reuşi ca din noua recoltă să
nu se piardă nici un bob.
V. PÎTAN
r=r-*»oopeon»*ieactr_
gacagaagp'affitasB
la lucru pe toţi colectiviştii,
astfel incit în cel mai scurt
timp, griul să fie secerat. Pa­
ralel cu secerişul, atelajele
gospodăriei trebuie să tran­
sporte la arii snopii, iar miriş­
tea să fie arată.
O nouă maşină
de rambleial
in inina Deva a fost introdusă ieri,
pentru experim entare, o nouă m aşină
de ram bleiat. Noua m aşină a fost con­
cepută Ia Trustul m inier Deva şi con­
stituie (odul m uncii unui colectiv de
ingineri şi tehnicieni.
Prin folosirea acestei m aşini se va
uşura mult efortul fizic al m uncito­
rilor şi va fi asigu rată, în condiţiuni
mai bune, securitatea zăcăm întului şi
a m uncii oam enilor. D e asem enea, ca
urmare a ram bleierii m ecanice, va
spori mult productivitatea muncii.
Noi magazine
In vederea unei tot mai buhe
deserviri a populaţiei, în oraşul
Vulcan au fost luate în acest an
o serie de măsuri. Ca urmare,
de curînd, aici s-au dat în fo­
losinţă alte 3 noi localuri • de
magazine.
De asemenea, la magazinul
metalo-chimic s-a lărgit spaţiul.
Totodată, unele magazine ali­
mentare au început să lucreze
fără întrerupere de la orele 6
la 21.
In cinstea zilei de 23 August,
în oraşul Vulcan se prevede ca
întreaga reţea comercială să fie
specializată.
R. NICOLAE
corespondent
li:
VIO REL DRÂ-
G O I este fo rjo r la întrecere. După ce s-a întocmit
fabrica chimică din
Orăştie. Organizin-
du-şi bine munca
şi folosind din plin
timpul d e lucru,
el îşi depăşeşte cu
regularitate norma
lunară în m edie
cu 10-12 la sută.
In c lişe u : Tov.
Orăgoi lucrînd la un locului de muncă, •a întăririi confecţionat 6 panouri pe felul
ciocan pneum atic. disciplinei muncii, brigada con­ lucrărilor. Putem spune că a-
4 pagini 20 bani
¦Tr-»r-»/—*n /—*/—»r*r* r-»r-»r-»r-*r-»/—»
Toată atenţia mişcării de^j
f inovaţii ! (pag. 2-a) ;)
L ® Consiliul de Securitate tre-1
!r bu ie să co n d a m n e acţiunile p ro v o ca - -j
[¦toare ale S .U .A . îm potriva U .R .S .S .^
L — V. V. Kuznetov a demas-1
Lţ cat din nou încercările S.U.A. 1<
t de a induce în eroare opinia ;j
j- publică mondială.
L (PaL- 4‘ aM
f—r, > j i !•—*, ’, . t, i 1 t, i, /1 r\
Pe terenurile centrului expe­
rim ental din G urasada s-au cu l­
tivat în acest an 28 soiuri de
grîu. R ezultatele obţinute aici
sînt dintre cele mai bune. La
unele soiuri, cum este de pil­
dă „ Ju b ilia r 111“ şi „ H a ra c“
producţia medie la hectar este
de 3:400-3.700 kg. la ha.
în tre ce re a pe p ro fesii —
formă eficace a întrecerii socialiste
Consiliul local al sindicatelor
Petroşani, a organizat cu cît-
va timp în urmă la Petrila un
schimb de experienţă privind în-
trecera socialistă pe profesii în
ramura minieră.
La această consfătuire au par­
ticipat preşedinţii comitetelor
sindicatelor, responsabilii cultu­
rali, responsabilii cu munca de
masă şi fruntaşi în producţie, de
fa toate exploatările carbonifere,
preparaţii şi de la U. R. U. M.
Petroşani.
Cu acest prilej, tov. Gheor-
ghe Giurgiu, preşedintele comi­
tetului sindicatului de la E. M.
Petrila, a prezentat un referat
cu privire la aplicarea întrece­
rii socialiste pe profesii şi re­
zultatele obţinute.
Referatul a scos în evidenţă,
că în baza instrucţiunilor pri­
mite de la Consiliul sindical re­
gional, comitetul sindicatului
Petrila, sub îndrumarea comi­
tetului de partid, a trecut la a-
plicarea în practică pe scară cît
mai largă a acestei forme de
un plan de măsuri concrete în
această direcţie, el a fost prelu­
crat cu toţi şefii de brigăzi şi a-
poi cu toţi membrii de sindicat
în adunări şi consfătuiri de pro­
ducţie.
La introducerea acestei for­
me s-a ţinut cont în primul rînd
de acele brigăzi care au o con­
tinuitate de cel puţin 3 luni la
un loc de muncă, de acele
brigăzi care s-au dovedit a îi
fruntaşe în producţie. La Pe­
trila au fost antrenate în între­
cerea socialistă pe profesii un
număr de 14 brigăzi, precum şi
10 artificieri, 10 maiştri mineri,
7 ingineri.
Datorită bunei organizări a denţă a acestei întreceri, s-au
dusă de Szobo Carol, lucrînd la
un abataj cameră pe stratul 3,
a dat peste plan în ultimele
două luni 812 tone cărbune, de­ xandru de la sectorul II, lucrînd
păşind randamentul planificat
cu 20 la sută. Totodată, briga­
da a redus în mod simţitor pro­
Hotărfrile partidului
puternic imbold în- muncă
Răspundem prin fapt® g rijii (T)&nt e& tiitm i
partidului
Recentele hotărîri ale C. C. al
P.M.R. şi ale Consiliului de Mi­
niştri al R. P. Romîne au fost
primite de toţi cei care muncesc
] în cadrul gospodăriei de stat din
1 Orăştie cu deosebit entuziasm.
1 Pe de o parte Hotărîrea cu
privire la pregătirea şi promo­
l varea cadrelor tehnice, economi­
ce şi de cercetare ştiinţifică şi
la îmbunătăţirea salarizării for
vine să contribuie la mărirea
salariului nostru, iar pe de al­
tă parte, o nouă hotărîre, cea
cu privire la reducerea preţu­
rilor, ne creează posibilitatea
de a ne îmbunătăţi şi mai mult
traiul.
Este firesc deci ca acestei
griji să-i răspundem prin fap­
) te. Pentru viitor, deşi va trebui
să depunem eforturi mai mari,
vom căuta să asigurăm o hră-
nire şi îngrijire mai atentă a
porcilor, astfel îneît să realizăm
un spor mediu zilnic de cel pu­
ţin 0,500 kg. In acest scop, vom
administra în hrana porcilor, în
Ediţie speciahi
La gazeta de perete „Con­ al anului. Astfel, au fost date
structorul“ a organizaţiei de în folosinţă 462 apartamente
partid şi a comitetului sin­ siderurgiştilor hunedoreni. în
dicatului de la grupul IV loc de 200 cîte erau planifica­
şantiere al I.C.S Hunedoara, te, productivitatea muncii a
în ziua de 25 iulie a apărut crescut cu 6,6 la sută iar
o ediţie specială cu prilejul, preţul de cost al construcţii­
publicării Hotărîrii C.C. al
P.M.R. şi a Consiliului de
Miniştri privind reducerea
preţurilor de vînzare cu a-
mănuntul la unele bunuri de este citită cu interes de seci
consum. Două din articolele de constructori.
publicate la gazeta de pere­
te, cuprind extrase din acea­ r
stă hotărîre.
In cadrul ediţiei speciale,
iov. Arnolt Zaharie, secreta­
rul organizaţiei de partid a
şantierului, semnează un ar­
ticol în care arată entuzias­
mul cu care a fost primită
de constructori noua hotărî-
re, cit şi înlesnirile ce le a-
duce oamenilor muncii noua
reducere de preţuri. La ga­
zeta de perete a fost pu­
blicat şi un grafic in care
se arată realizările construc­
torilor în primul sem.estru
i.
centul de cenuşă, nu a avut nici
un accident şi nici o absenţă
nemotivată.
Rezultate bune a obţinut şi
brigada lui Bartha Francisc,
care a dat peste plan în ace­
eaşi perioadă 780 tone cărbune
şi a realizat un randament me­
diu cu 38 îa sută mai mare de-
cît cel planificat. De asemenea,
brigada a avut cel mai curat şi
îngrijit Ioc de muncă, a redus
la zero nemotivatele şi acci­
dentele uşoare şi grave.
Maistrul miner Gheorghe Ce-
naru, antrenat şi e! în întrece­
rea socialistă pe profesii, dato­
rită bunei organizări a locurilor
de muncă, şi-a situat raionul în
rîndul celor fruntaşe, planul de
producţie fiind îndeplinit în pro­
porţie de 112 la sută. In ultime­
le două luni, nici o brigadă din
cele 14 antrenate în întrecerea
socialistă pe profesii nu a ră­
mas cu planul neîndeplinit. De
asemenea, din cele 60 brigăzi
productive, 56 şi-au îndeplinit şi
chiar depăşit sarcinile de plan.
Pentru a stimula aceste bri­
găzi, comitetul sindicatului va
face trimestrial analiza rezulta­
telor şi cele mai bune brigăzi în
întrecerea pe profesii vor îi pre­
miate cu diferite obiecte, cos­
tume de haine etc.
Consfătuirea a constituit un
bun schimb de experienţă între
exploatările miniere din Valea
Jiului.
— La mina Lupeni — a spus
în cadru! discuţiilor tov. Victor
Braşoveanu, preşedintele comi­
tetului sindicatului, întrecerea
socialistă pe profesii s-a orga­
nizat pe feluri de lucrări, în a-
batajeie frontale, cameră, înah
întări etc. Pentru a ţine o evi­
vem brigăzi care au obţinut re­
zultate deosebite. în muncă. De
pildă, brigada lui Musta Ale­
A. MICA
( Continuare in pag. 3-a)
afara zerului de lapte, a trifo­
iului, porumbului etc., şi rezi-
duri ce rămîn de Ia fabricarea
penicilinei (Aurex şi Vitaurex),
pe care le procurăm de la fa­
brica de penicilină din Iaşi.
O atenţie deosebită voi acor­
da şi creşterii profesionale a
elevilor de la şcoala de crescă­
tori de animale care sînt repar­
tizaţi în gospodărie, pentru a
deveni în scurt timp muncitori
cu înaltă calificare în acest do­
meniu.
Prin depăşirea sporului de în-
grăşare planificat, pînă la sîîr-
şitu! anului, vom traduce în fapt
angajamentul luat, de a realiza
beneficii în valoare de 100.000
leî. Hotărît fiind să devin cît
mai de foîos gospodăriei, tnă voi
strădui să-mi ridic permanent
nivelul de cunoştinţe profesiona­
le şi politice, să contribui pe
baza experienţei pe care 6 po­
sed, la creşterea celorlalte cadre
tehnico-inginereşti care deser­
vesc gospodăria.
IOAN POPA
inginer şei !a G .A .S. O răştie
:5J!3=
lor a fost redus cu 2.13 la
sută: faţă de 1 la sută cît
prevedea sarcina de plan.
Zilnic, gazeta de perete
Victoria K elem en,
strungar la uzina
„Victoria" Călan,
şi-a însuşii pe d e­
plin m eseria alea­
să. Piesele realiza­
te de ea sini de
bună calitate.
In clişeu : Vic­
toria K elem en , Iu-
crtnd la strung.
P rin d viaţă iniţiativele
oam enilor muncii
Prin reducerea timpului de lam inare
M uncitorii, m aiştrii, tehnicienii şi
inginerii laminorului de 650 mm. a
C .S. H unedoara, m uncesc cu deo­
sebit entuziasm pentru a da viaţă
sarcinilor trasate de C ongresul par­
tidului. cu p riv ire la sp o rirea p ro ­ felul acesta, in perioada 1-29 iulie,
ducţiei de laminate. In scopul ob­
ţinerii unor realizări cit m ai fru ­
m oase, ei au lansai de .curind o
iniţiativă valoroasă, acepa de a r e ­
duce timpul de lam inare pe fiecare-
blum cu 10 secu n d e.
!n fiecare zi, cei pufin 3 lei econom ie
pe cap de m uncilor
Colectivul de m uncă d e la în­
treprinderea „Ceram ica" din Baru
Mare. d esfă şo a ră o însufleţită în ­
trecere socialistă in vederea obţi­
nerii unor realizări cit m ai im por­
tante. U nul dintre obiectivele în­
trecerii este şi obţinerea de cit mai
multe economii. In acest scop a
fost pornită preţioasa iniţiativă:
„In fiecare zi, cel puţin 3 lei eco­
nomie pe cap de muncitor".
Codaşi ieri — fruntaşi asfăzî
Preţioasa iniţiativă a cunoscutu­
lui fruntaş in producţie Nicolae
Mililaru din Bucureşti, a găsit un
vast cim p de aplicare printre m i­
nerii de la întreprinderea m inieră
Barza. E xem plul com unistului Ni-
colae Slurza de la secţia M usariu,
care a cerut să i se încredinţeze
co n d u cerea unei. ech ip e ră m a se in
urm ă, a fost urmat şi de alţi m i­
neri, printre care Petru Cîmpeanu
de la aceeaşi secţie. Iniţiativa s-a
extins apoi la secţiile B rădişor şi
Valea Morii.
Această iniţiativă a avui drept ur­
m are ridicarea unor echipe răm ase
W vV / V . # v, v v V "V V V V V\
m a l peţiede,
m a l i&llia
Hotărîrea G.G. al P.M.R. şi
a Consiliului de Miniştri cu pri­
vire la pregătirea şi promovarea
cadrelor tehnice, economice şi de
cercetare ştiinţifică, şi îmbună­
tăţirea salarizării lor, a fost pri­
mită cu multă bucurie de către
colectivul şantierului 6 din Pe­
troşani.
Pentru măsurile luate prin acea.
stă hotărîre, alături de toţi con­
structorii Văii Jiului, îmi ex­
prim mulţumirea şi recunoştinţa
faţă de partid. Sînt şeful lotu­
lui nr. 3 de construcţii Livezeni-
Petroşani. In calitate de condu­
cător, voi căuta să organizez
munca mai bine decit pînă în
prezent.
încă de la începutul anului,
constructorii blocurilor H, K, I,
în vederea reducerii risipei de ci­
ment şi balast, au introdus pe
şantier o staţie centrală pentru
prepararea betonului pe care-1
transportăm la blocurile în con­
strucţie cu ajutorul basculante­
lor.
Pentru reducerea consumului
de material lemnos, la blocurile
L, M şi N, susţinerea co-
frajelor înţre fîşii de beton ar­
mat prefabricat o înlocuim legînd
cofrajele direct de fîşiile gata
montate. La aceste blocuri, în
scopul îmbunătăţirii procesului
tehnologic de construcţie şi pen­
tru reducerea timpilor neproduc­
tivi, munca va fi organizată în
sistemul lanţ, pe două brigăzi,
iar transportul materialelor se
va face mecanizat.
fng. GELU CONSTANTINESCU
şeful lotului nr. 3 — şantierul 6
Petroşani
«WVW'AAAAVI
Prin aplicarea acestei iniţiative
de către toate schim burile, viteza
de lam inare a crescut simţitor, iar
planul de producţie a fost depăşit
cu regularitate, in fiecare zi. In
ei au reuşit să dea peste plan mai­
muţi de 1.880 tone laminate.
Cele mai frum oase rezultate le-
au obţinut schim burile conduse d e
Alexandru Cira şi Alexandru P e-
ierfi.
Iniţiativa, care a cuprins în­
tregul colectiv, s-a dovedii deose­
bii d e rodnică. Astfel d e la înce­
putul anului şi pînă în prezent, din
angajam entul anual de 45.000 lei
economii, s-au realizat deja 36.000
lei.M ajoritatea economiei a fost <
obţinută prin reducerea consum u- 0
<
lui d em aterie prim ă.
p
I. ŞOLCOÎ
corespondent
in urm ă la nivelul celor fruntaşe.
Astfel, echipa condusă de tovară­
şul Petru Ghilean, care înainte
de a fi preluată de tov. Sturza
răm inea sub plan, a depăşit pla­
nul in luna iunie cu 42 la sută,
iar in iulie cu 15 la sută. D e a-
sem enea echipele conduse in p re­
zent de prim -m inerul Petru Cîm ­
peanu, şi-au realizat planul in lu-
na iulie in proporţie d e 120 la
sută, in vrem e ce in luna m ai ^
erau codase. l
E. CORIN Í
corespondent }
VW 'W VV*VV—*