Page 98 - 1960-07
P. 98
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 1740
RSB9 9 3 SS5S9 3 smmpmaiKBnMBa0MiatKmuaáiná&66ÉtimitmmfBUtíregassasiPsgM»^^
Nici un salariat în afara La nivelul tehnicii moderne
întrecerii socialiste! Printre marile construcţii si lima martie, motorul de acţio spus ing. V. Cirlan. Documen
derurgice înfăptuite în ultimii nare principală a laminorului tele celui de-al lll-lea Con
ani la Hunedoara se numără şi nu putea fi folosit la viteza lui
Cu câteva luni în urmă, la sec şterii mai bine a situaţiei între F le ic a Rill şi a- laminorul bluming. La realiza maximă datorită unor deficien gres al P.M.R. şi recentele ho-
ţia centrale electrice nr. 2 din cerii. fuloarea sa Calliţa rea lui, constructorii au îmbi ţe tehnice privind comutaţia,
C. S. Hunedoara, la propunerea Şlefoni, sini frun nat priceperea şi experienţa schema de comandă şi altele. tărtri ale partidului şi guver
tăcută de către comunişti într-o La consfătuirea de producţie taşe in m uncă, la lor cu o parte din cuceririle Muncitorii şi tehnicienii au in nului privind introducerea teh
adunare generală de partid, s-a ţinută la sfîrşitul lunii iunie fabrica de m arm e tehnicii noi. Cu sprijinul oa tervenit şi în acest caz, iar a- nicii noi, promovarea cadrelor
născut iniţiativa : „Nici un sa a. c., analizîndu-se rezultatele ladă din H aţeg. menilor sovietici, ei au dat si cum motorul funcţionează nor
lariat în afara întrecerii socia obţinute în întrecerea socialistă, derurgiei noastre un agregat mal şi permite să se lamineze tehnice şi îmbunătăţirea sala
liste“. s-a constatat că în urma apli In clişeu : Cele complex, de mure tehnicitate. rizării lor, noua reducere de
cării acestei iniţiative, lucrurile două muncitoare, şi secţiunile mici în bune con- preţuri ne îndeamnă să mun
Pentru a da viaţă acestei ini în secţie s-au schimbat mult în lucrtnd la m aşina Deşi a trecut o perioadă scur ăiţiuni. cim mai bine şi să folosim cu
ţiative, conducerea secţiei, co spre bine. De pildă, reparaţiile de capsat. tă de cind laminorul bluming ceririle tehnicii moderne. In
mitetul sindical şi de U.T.M., agregatelor au fost făcute în ter a intrat in funcţiune, oamenii Preocupa.ţi pentru creşterea ultima vreme, am învăţat un
au primit sarcina să studieze care-l deservesc au căutat noi lucru de mare p r e ţ : tehnica nu
modul în care se poate aplica men şi de bună calitate, abate metode prin care să lamineze productivităţii muncii, lucrăto stă pe loc. Chiar la un agre
în cadrul sectorului respectiv. rile de la disciplina de producţie rii de la bluming au trecut să gat modern, de înaltă tehnici
şi deranjamentele au scăzut cu cit mai mult metal. folosească metoda de reparaţii tate cum e blumingul, s-au pu
In urma studiului efectuat, s-a 50 la sută faţă de lunile ante pe subansamble la unele agre tut realiza multe îmbunătăţiri
— Blumingul e un agregat gate. Acolo unde se aplică a- tehnice. Acest lucru ne îndeam
stabilit ca pe locuri de muncă rioare, numărul abonamentelor complex — spunea tov. ing. V. ceastă metodă, se reduce tim nă ca şi în viitor să acordăm
Cirlan — care impune să fie pul de reparaţii aproape la ju toată atenţia promovării tehni
stăpînit de oameni cu un nivel mătate. Pe de altă parte, s-a cii noi.
şi agregate să se organizeze la diferite publicaţii au crescut ridicat de cunoştinţe tehnice. urmărit să se asigure o teh La fel gîndesc şi alţi munci
grupe cărora să li se acorde la de la 194 cît erau în aprilie la Intr-un timp relativ scurt, s-a nologie judicioasă şi s-au cău tori, ingineri şi tehnicieni de la
format o atitudine nouă faţă tat scheme de laminare care laminorul bluming. Cu cîtva
începutul fiecărei luni un fond 385 în iunie. Această iniţiativă La freie de muncă şi tehnică, iar con
iniţial de 2.500 puncte. Impor este mobilizatoare, stimulativă şi ştiinţa muncitorilor, inginerilor să permită laminarea mai ra timp în urmă, colectivul de
tant este că s-a prevăzut în a- educativă deoarece creează o o- şi tehnicienilor a crescut mult. pidă a lingourilor. Din rindu- muncă şi-a luat angajamentul
fară de obiective care au ca scop pinie de masă împotriva acelora rile colectivului, s-au afirmat să dea în fiecare zi cel puţin
îndeplinirea planului de produc care au abateri, încalcă discipli Ing. V. Cirlan a îndrăgit ma o serie de muncitori, ingineri 50 tone laminate peste plan.
ţie la toţi indicii, şi obiective na socialistă a muncii etc. rele agregat la care lucrează Această hotărîre a fost aprecia
şi tehnicieni care prin inovaţii,
care au drept scop educarea oa Rezultatele obţinute în între- şt vorbeşte cu mîndrie despre
Pe tovarăşul Zsok Ladislau, pre neri şi virslnici, lucrează de zor. perfecţionări tehnice şi aplica tă şi s-a respectat întocmai o
menilor în spi- — . „ „ ...................... cere sînt superi- şedintele gospodăriei agricole co Fiecare are o sarcină precisă pe funcţionarea lui şt despre mun perioadă de timp. Se consta
lective „Pelofi Sdndor" din Deva, care o îndeplineşte cu multă hăr ca oamenilor. La început in fa rea unor metode noi de lucru, tă insă că în ultima vreme nu
ritul disciplinei ~ oare fată de lu- l-am intilnit dis d e dim ineaţă in nicie. P e feţele fiecăruia citeşti sa au contribuit la uiărirea indi există continuitate în realiza
socialiste a mun m agazia gospodăriei, situată nu d e tisfacţia m uncii rodnice pe care o ţa colectivului s-au ridicat o se cilor de utilizare şi la reduce rea planului, iar procentul de
coiraişite ni le trecute. Gru- parte de arie. Dădea o mină de depune. Ţi-e mai 'm are dragul să-i rie de probleme privind cu rebuturi se menţine la un nivel
cii, a răspunde ajutor unui colectivist care punea priveşti cum se întrec In m uncă. noaşterea laminorului şi pre rea preţului de cost. Spre e- ridicat. In momentul de faţă,
rii colective şi de Sa 0. I. E. 2 pa condusă de la punct elevatorul. L ingă elevator gătirea cadrelor necesare. Pri xemplu, un colectiv din care cînd se cere să crească necon
_________________ tov. Constantin erau aşezaţi numeroşi saci cu griul — Mai iute, Andrei — strigă de mele greutăţi au fost învinse face' parte şi tov. ing. N. Ser
individuale ţaţă ' ¦~~ ~ ~----- El treierat de curind. pe batoză un om intre două virste, cu succes, dar sarcina de a tenit producţia de laminate, e
¦ p 0 p e s c u a 0b- in care am recunoscut pe harnicul spori mereu producţia de lami bau, a rezolvat problema pri necesar ca întregul colectiv de
îm preună cu preşedintele am ple colectivist Daradics Martin. nate, cere zi de zi preocupare
de sarcinile de producţie şi ob- ţinut un număr de 2.640 puncte, cat spre aria colectivei. vind strierea cilindrilor de la muncă de la bluming să lu
şleşti, stimularea ridicării per — Pină acum spunea-i că-s şi curaj pentru introducerea minare prin care se reduce creze mai organizat pentru
manente a calificării oamenilor. din acestea, 140 de puncte le-a — Deşi vrem ea nu a fost favo fruntaş la aruncatul snopilor, iar foarte mult uzura acestor pie creşterea productivităţii muncii.
De asemenea, sînt prevăzute o- obţinut prin participarea la di rabilă in ultimele zile — spunea a cu m m ă zoreşti — ii ră sp u n se unor procedee moderne. La o se. De asemenea, ing. V. Cir In acest sens trebuie căutate
biective care au ca scop dezvol ferite acţiuni patriotice şi colec preşedintele, totuşi, in puţinul timp Solom on A ndrei, un tinăr bine le- vreme s-a observat că maca mai ales noi căi şi metode în
tarea interesului citirii şi stu tarea a. 6.800 kg. fier vechi. Pe pe care l-am putut folosi, colecti ralele cu cleşte nu satisfăceau lan şi alţii au îmbunătăţit sis vederea scurtării timpului de
dierii presei, dezvoltarea spiri locul II s-a clasat grupa con gat. cerinţele procesului tehnologic, temul de ventilaţie la grupul
tului patriotic şi participarea la dusă de Petru Cucu, cu un nu viştii au făcut treabă bună. Aşa, „Ilgner“, fapt care a dus la e- încălzire a lingourilor şi pen
diferite acţiuni de muncă vo- măr de 2.560 de puncte. Această după cile aţi văzut, sacii din m a — Ia m ai lăsaţi vorbăria. Mai înlocuirea lor ar fi însemnat vitarea supraîncălzirii motoru tru mărirea vitezei de lam ina
luntâ etc. Toate aceste criterii grupă a pierdut zece puncte din gazie conţin 13.000 kg. de griu. lui. Alţi muncitori, ingineri şi re. Maiştrii, tehnicienii şi ingi
prevăzute în întrecere, reprezin cauza tovarăşei Armina Lăpti- Este o cantitate bunicică. Azi avem bine daţi-i zor. Aţi uitat pe s e m mari pierderi de timp. In u r tehnicieni se ocupă, de îmbu nerii pot să-şi aducă un aport
tă valoarea celor 2.500 de puncte jan. Ultimul ioc este ocupat de ma studiilor întreprinse, un nătăţirea procesului tehnologic
acordate iniţial fiecărei grupe grupa condusă de tovarăşul Ni- in plan să treierăm 10.000 k g . ; pină ne că azi trebuie să treierăm ceI grup de muncitori şi tehnicieni şi introducerea tehnicii noi. A- substanţial la rezolvarea aces
care luptă să Ie menţină şi să colae Berbec, care a pierdut 280 cest lucru, întrecerea socialis tei probleme prin perfecţiona
cîştige noi puncte. Pentru par puncte. Cauzele pierderii acestor' se inserează insă, vom realiza şi puţin 10.000 k g . — se a d resă celor le-au făcut însă cîteva îmbu rea procesului tehnologic, pro
ticiparea la diferite acţiuni pa puncte se datoresc fochistului mai mult. nătăţiri tehnice şi astfel s-au tă care se desfăşoară cu însu
triotice, se acordă cîte 5 puncte Petru Faur, care a lipsit nemo doi, Barabăs Ilonca. evitat ştrangulările din proce fleţire, au ajutat laminatorii să movarea tehnicii şi sprijinirea
pentru fiecare oră-om efectuată tivat de la serviciu, cauzînd pier Distanţa pină la arie am par- muncitorilor pentru a-şi ridica
în plus faţă de fondul iniţial. derea a 100 de puncte. Alţi fo- ) curs-o pe nesimţite. Zgom otul trac Gaşpar Anton, Teodor Savu, Ger- sul tehnologic. dea aproape 30.000 tone lami
chişti cum sînt Sabin Cazan, La laminorul bluming s-a ivit nivelul de cunoştinţe la nivelul
In cazul.cînd o grupă nu se Ioan Rotam şi Vasile Tîcu, au torului şi al batozei se auzea pină gely Rozalia, Sebestijen G hizela, nate peste plan de la începu cerinţelor actuale.
încadrează din vina sa în gra provocat din neatenţie un de pe parcurs o complexitate de tul anului şi pină acum.
ficul de reparaţii sau execută ranjament la un cazan pierzînd hăt departe. Bărbaţi şi fem ei, ti G ros Carol, Adam lacob şi alţii, ^ probleme de mecanică, ventila I. PETRESCU
lucrări de slabă calitate, grupa cîte 100 de puncte; Ioan Florea ţie etc. spre exemplu, pină în — Rezultatele nu sînt însă
pierde cîte 100 puncte, iar pen şi Constantin Rotarii au fost gă m unceau de zor. Numai m ecanicul la nivelul posibilităţilor — ne-a
tru o lipsă nemotivată din ser siţi dormind în timpul serviciu
viciu a unui membru al grupei lui fapt pentru care grupa a Szem csuk Ştefan părea mai puţin Drumuri bune şi ieftine
ea pierde 50 puncte. Pentru în- pierdut încă 50 de puncte.
tîrzierea de la lucru sau lăsa agitat... Motorul funcţiona normat.
rea locului de muncă murdar, Rezultatele obţinute în perioada
P. JURCONI
ConsnUafii medicale !a Socul de muncă Sporirea parcului de trans- condiţii de lucru mai bune sec- 196 lei. Datorită reducerii pre
port auto şi prelungirea vie- ţiunilor de drumuri din cadrul ţului de cost pe m.l. de zid ne
In vederea depistării unor e- Deşi a fost. înfiinţată . numai ţii autovehieolelor, impune a- sfaturilor populare raionale, sprijili, în loc de 1 m.l., cu a-
ventuale boli, secţia sănătate a de cîteva zile. brigada amintită menajarea unor drumuri bune, Secţiunile au fost dotate
Sfatului popular raional Alba, a şi făcut două deplasări la gos: ceeaşi bani, s-au realizat 2 m.l.
moderne. In acest scop, de la cu o serie de utilaje, maşini De asemepea, la plantările de
grupa pierde 35 de puncte. de cînd a fost extinsă, dovedesc a luat măsura &a în această pe- podăriile agricole colective din un an la altul, volumul fondu- basculante, tractoare rutiere si pomi şi arbori de pe marginea
Ga să se poată urmări modul că iniţiativa a avut un rol hotă- rioadă, cînd se desfăşoară cam satele Benic şi Oiejdea. Aîci, uri r.ilor de investiţii' destinat exe- cilindri compresori. drumurilor regionale şi raio
rîtor în realizarea sarcinilor de pania de strîngere a recoltei, să număr de 50 colectivişti' au 'fost' -C,Wţ.ă.ţ$ -„de drumuri, întreţinerii nale, . s-a .folosit în mare parte
cum se desfăşoară întrecerea so plan pe primul semestru al a- se acorde colectiviştilor şi, fami consultaţi, dîndu-li-se îndrumă şi reparării lor, a crescut, iar In activitatea sa din anul contribuţia voluntară şi munca
cialistă prin aplicarea acestei i- cestui an. Ca urmare, colectivul liilor lor consultaţii medicale la rile necesare: condiţiile de transport s-au 1959 şi pină în prezent, o bo voluntară. Urmarea a fost că
niţiative, organizaţia de partid acestei secţii a îndeplinit planul locul de muncă. Aceste consul îmbunătăţit. gată experienţă în această di cheltuielile planificate pentru
şi conducerea secţiei sînt infor de producţie pe primul semestru taţii sînt acordate de către o bri Asemenea consultaţii la locul recţie a acumulat secţiunea de această lucrare s-au redus în
mate zilnic de activitatea depu cu 15 zile mai devreme, a pro gadă formată din medici de spe de muncă vor continua să se a- In faţa constructorilor, parti drumuri a Sfatului popular ra medie de 2,3 ori.
să de fiecare grupă şi schimb dus peste plan 15 milioane kwh cialitate. corde pe tot timpul campaniilor dul a pus însă sarcina redu ional Alba. In mod deosebit
în parte, iar pentru cunoaşterea energie electrică şi a realizat o agricole de vară şi toamnă. cerii preţului de cost pe kilo trebuie subliniat interesul ma Dar economii importante s-au
situaţiei întrecerii de către toţi economie de 1.027.000 lei la pre metru de drum. Această sarci nifestat pentru folosirea resur obţinut în raionul Alba şi la
salariaţii, s-a întocmit un gra nă a stat mereu în centrul a- selor locale. Bunăoară, s-a
fic ce cuprinde obiectivele şi rea ţul de cost al producţiei. tenţiei constructorilor din re întreţinerea drumurilor şi po
lizările în întrecere şi care se giunea Hunedoara. In cadrul trecut la aprovizionarea cu ma durilor. întreţinerea unui kilo
complectează zilnic. Alături de Realizările obţinute în proce întreţineri de drumuri secţiunii de drumuri a Sfatului teriale de masă (piatră, ba
fruntaşi sînt trecuţi cu numele sul de producţie de muncitorii, popular regional, s-au luat în last, nisip), din carierele locale. metru de drum a costat în me
şi acei care au săvîrşit abateri. inginerii şi tehnicienii secţiei Deputatul Simion Drăghici reparat peste 450 m.l. 'de drum. această direcţie o serie de mă Ca urmare, preţul de cost al die cu 1 . 1 0 0 lei mai puţin, iar
O altă formă de urmărire a în C.T.E. II se datoresc rolului pe din cătunul Tău, oraşul Vulcan, Pentru efectuarea acestei lu suri. Astfel, în urma experien materialelor de masă a fost re
trecerii constă în aceea că şi care îl are această iniţiativă în este iniţiatorul şi mobilizatorul crări, s-au transportat peste 400 ţei cîştigate, s-a luat măsura dus faţă de cel de catalog cu 1 m.l. de pod întreţinut, in me
conducerea secţiei, împreună cu organizarea întrecerii socialiste multor activităţi de interes ob m.c. pietriş. ca să se execute cît mai multe circa 50 la sută. Importantă die cu 123 Iei faţă de valoarea
colectivul postului U.T.M. de şi în traducerea în fapte a sar ştesc. De pildă, el a mobilizat lucrări în regie. Experienţa a- este şi măsura luată de a se planificată.
control, efectuează diferite con cinilor stabilite de Congresul al cetăţenii cătunului la întreţine S-au evidenţiat în această ac nilor precedenţi a arătat că deschide cariere improvizate în
troale la locurile de muncă, atît ITf-lea al PM .R. în ce priveşte rea drumului din localitate. Ast ţiune tov. Gheorghe Duşa, Vic executarea unui km. de drum imediata apropiere a lucrării. Toate aceste măsuri au făcut
în schimburile de zi cît şi în sporirea producţiei de energie fel, prin muncă voluntară, s-au tor Honzu, Aurel Honzu şi alţii. în regie, costă cu de 2—3 ori
cele de noapte, în vederea cunoa S-au evitat astfel transportu ca în anul 1959, în cadrul sec
electrică. V. FĂNÎCA N. R O V E N Ţ A mai puţin decît cele executate rile pe distanţe lungi şi alte ţiunii raionale de drumuri Alba,
Mişcarea 'de inovaţii şi raţio corespondent cheltuieli. O altă sursă de eco
nalizări este unul din factorii In antrepriză. Pentru aceasta, nomii constă în faptul că s-au Să se realizeze economii la
care contribuie din plin la ridi Toata afenfia mişcării de inovafsi! încă din anul trecut, s-au creat folosit forţe de muncă din rîn
carea indicilor cantitativi şi ca dul localnicilor. In felul acesta preţul de cost planificat la re
litativi ai producţiei, la obţine ductivităţii muncii şi ieftinirea neglijaţi, îneît inovaţii valoroa plicate în regiunea noastră prin partea cabinetelor tehnice nu se au fost evitate în mare măsură pararea şi întreţinerea drumu
rea de economii. îndrumată de se aplicate cu succes în produc tre care: „Cercul inovatorilor“ cere decît interes în muncă. Le lucrările de organizare a şan rilor şi podurilor de 362.000 lei,
organizaţiile de partid şi spriji produselor. ţie fiu sînt recompensate, iar al pe întreprinderi sau secţii, „bri gate de această latură, experi tierelor. Astfel, reparaţiile ca iar în anul 1960 (în primele
nită activ de către conducerile Aşa, de pildă, colectivul for tor inovatori nu ii se acordă a- găzile de inovatori“, „zile, săp enţa bună a cabinetelor tehnice pitale a unui kilometru de
întreprinderilor şi sindicate, miş jutoruj tehnic necesar. Tot la I. tămâni sau luni ale inovatorilor“, fruntaşe trebuie extinsă. In toa drum efectuate de către secţiu luni ale anului), în valoare de
carea de inovaţii se dezvoltă de mat din Nathan Kraft, Ştefan M. Ghelar, ca şi la I. M. Barza întreceri interne de inovaţii sau te raioanele va trebui organizată nea de drumuri a Sfatului 50.000 lei.
la un an la altul tot mai mult. Tripşa. F.rou al Muncii Socia de altfel, multe inovaţii stau ne schimburi de experienţă, sînt bi lunar „Ziua cabinetelor tehnice“, popular raional Alba, au costat
iar numărul celor care prezintă liste şi alţii, de la oţelăria Apar rezolvate, din cauza'lipsei de a- nevenite în orice întreprindere, minunat prilej de schimb de ex cu 123.000 lei mai puţin faţă de Rezervele în reducerea preţu
la cabinetele tehnice dosare cu ţin nr. 2 din C. S. Hunedoara, tenţie a Cabinetelor tehnice şi dacă conducerile administrative perienţă. preţul planificat, iar m'.l. de
propuneri de inovaţii, este din. realizînd inovaţia „încărcarea a organelor sindicatelor. şi organele sindicatelor ştiu să pod, reparaţii capitale, a cos lui de cost al reparării şi în
ce în ce mai mare. cuptoarelor cu minereu pe va ie adapteze la specificul între Iată doar cîteva 'din căile me tat cu 2 . 0 0 0 lei mai puţin. treţinerii drumurilor, nu s-au
tră“, a redus timpul de staţio Nici despre sectorul industriei prinderilor lor. nite să ducă la dezvoltarea miş
Directivele Congresului al III- nare pentru ajustare al cuptoa locale şi a agriculturii ni) se pot cării de inovaţii şi care folosite Economii importante S-au epuizat. însăşi practica a do
lea al partidului au însufleţit şi relor, fapt care aduce anual un spune vorbe de laudă, căci şi Foarte important este ca în cu pricepere, nu vor întîrzia să realizat şi la alte lucrări. De vedit acest lucru. Depunînd toa
mai mult pe inovatori, iar ino spor de producţie de 30.000 tone aici munca de inovaţii ' este întreprinderi inovaţiile să devi dea roade. pildă, la zidurile de sprijin,
vaţiile au devenit un important otel si economii de peste nă unul din obiectivele întrece s-au economisit în medie cîte te eforturile, folosind în mai
obiectiv al întrecerii socialiste, 2.700.000 lei. slabă. rii socialiste pe profesii, iar or Dar numai atît nu ajunge. mare -măsură resursele loca
înregistrarea în primele 6 luni în unele întreprinderi, munca ganele sindicale cînd analizează Conducerile unor întreprinderi şi
ale anului de către cabinetele Şirul inovaţiilor de mare va lunar întrecerea, să vadă cu mai organe ale sindicatelor vor tre le, gospodărind bine materia
tehnice ale întreprinderilor din loare tehnică şi cu posibilităţi de inovaţii nu se axează1pe te mult simţ de răspundere în ce bui să curme sistemul defectuos lul şi folosind economic utila
regiunea noastră a peste 1.740 de generalizare este mare şi do matică. Astfel, în primul seme măsură noul pătrunde în pro şi birocratic, în judecarea şi a- jele şi parcul de maşini, se va
propuneri de inovaţii, cu 38 la vedeşte că acolo unde există stru.. la U.R.U.M. Petroşani din ducţie pe această cale. plicarea inovaţiilor în producţie
sută mai multe decît în aceeaşi preocupare pentru mişcarea de 9 teme a fost rezolvată ’doar cît şi în recompensarea inova reuşi ca 1 km. de drum să cos
perioadă a anului trecut, ca şi inovaţii, rezultatele nu întîrzie una, iar la Filatura Lupeni din In'perioada actuală şi în vii torilor. te cu mult mai puţin.
cele 1.007 inovaţii aplicate, cu să se arate. La unele întreprin 10 teme n-a fost rezolvată nici- tor. progresul tehnic se impune
44 la sută mai mult ca în pri deri fruntaşe din regiune, cum una.De asemenea, trebuie ară fot mai accentuat. Şi în această Organizaţiile de partid din în ŞTEF ZEVEDEI
mul semestru al anului 1959, sînt U. M. Cugir, C. S. Hune tat că inovaţiile acceptate la Li direcţie, cabinetele tehnice şi or treprinderi vor trebui să con
confirmă pe deplin amploarea doara, I. C. S. Hunedoara, „Vic nele întreprinderi se aplică cu ganele sindicatelor au un cu- troleze mai bine felul cum con controlor revizor
mereu crescîndă a mişcării de toria“ Căi an, Atelierele C.F.R. întîrziere şi că discutarea dosa vînt greu de spus. Pentru a ri ducerile întreprinderilor şi sin
inovaţii. Acestei creşteri canti Simeria. Termocentrala Paroşeni relor la cabinetele tehnice se face dica muncitorii Ia un înalt ni dicatele îşi duc la îndeplinire serviciul regional de control
tative îi corespunde şi o creştere etc. mişcarea de inovaţii a re defectuos. Nu poate fi trecut cu vel tehnic şi profesional, este obligaţiile legate de mişcarea de
calitativă în sensul că inovaţiile zolvat o seamă de probleme" teh vederea nici faptul că propa necesar ca la cabinetele tehnice inovaţii şi să combată cu tărie şi revizie Hunedoara
aplicate devin mai eficiente. Ino nice, a contribuit la îmbunată ganda tehnică nu se desfăşoară şl chiar în secţiile de producţie, lipsurile.
vaţiile aplicate au adus între firea muncii şi la realizarea de la nivelul posibilităţilor de care să se organizeze mai multe con Femei, la muncă voluntară
prinderilor economii postcalcu- economii. dispun întreprinderile. Un semn sultaţii tehnice pentru munci Congresul al lll-lea al par
late de 16.219.240 lei, cu 68 la de întrebare se ridică şi în faţa tori. cursuri de minim tehnic şi tidului şi Hotărîrea privind ri Tovarăşa Maria Popa, este crările de construcţie a noului
sută mai mult ca în perioada Trebuie arătat însă că în a-' Direcţiei regionale f.R.T.A. De de citire a desenului, conferinţe dicarea nivelului tehnic al pro preşedinta comisiei de femei din grajd al gospodăriei. La aceas
corespunzătoare a anului trecut. fara întreprinderilor citate mai va, care nici pînă în prezent nu tehnice pe probleme, sesiuni ducţiei. pun în fata economiei G.A.C. Ungurei, raionul Sebeş, tă chemare, au răspuns 15 co
Edificator este şi faptul că ino sus. la unele întreprinderi ca are post pentru un responsabi' ştiinţifice. La aceste acţiuni tre regiunii noastre sarcini mult iar tov. Aneta Joarză, secreta lectiviste, care au prestat 150
vatorii sînt îndreptaţi tot mai I M. Barza. I. M. Teliuc, I. M. buie atraşi ingineri şi specia sporite La îndeplinirea lor. miş ră. Cele două tovarăşe depun ore muncă voluntară. Printre
mult spre rezolvarea prin solu Ghelar, F„ M. Lonea, „Gh. Do- de cabinet tehnic. lişti. Cărţile şi revistele tehnice carea de inovaţii şi raţionalizări acestea se numără Genica Ru-
ţii tehnice cît mai ridicate, a ce- ja“ Zlatna. „Sebeşul“ Sebeş, Conducerile întreprinderilor de specialitate, vor trebui să ca în producţie este chemată să-şi millt interes în mobilizarea fe su, Reghina Ştefani, Ana Dra-
ior mai acute probleme ale pro I.F.E.T. Orăştie şi altele, con pete de asemenea o mare circu spună cuvîntul. Lichidarea lip meilor la muncă în cadrul gos sovean, Letiţia Apolzan si altele.
ducţiei, spre sporirea capacită ducerile întreprinderilor şi sin şi organele sindicatelor, acolo laţie în rîndul oamenilor mun surilor ce s-au desprins din ac- podăriei, cît şi la alte activităţi-
ţilor de producţie, ridicarea pro dicatele sprijină slab sau nu unde mişcarea de inovaţii mai cii. Hi sînt dornici de a cu tivltatea întreprinderilor în pri Nu de mult, femeile au fost TR. TOMUŢA
sprijină de Ioc mişcarea de ino bale pasul pe loc; trebuie să ia noaşte cît mai mult, iar din ma jumătate a anului, va face mobilizate să participe la lu
vaţii. La I. M. Ghelar, spre e- măsuri pentru organizarea şi ca mişcarea de inovaţii să crea corespondent
xemplu. inovatorii sînt atît de popularizarea pe scară largă a scă si mai mult. iar întreprin
mişcării de inovaţii. Formele a- derile să fie la înălţimea sarci Materiale pentru lucrările de electrificare
nilor trasate de partid.
întreprinderea de gospodă surile necesare pentru procura
L. VIŞKI rire orăşenească din Alba Iu- rea materialelor. Zilele trecute,
lia, căreia i s-a încredinţat sar de pildă, au mai fost procurate
cina de a efectua pe plan re
gional toate lucrările de elec încă două vagoane cu sîrmă şi
trificare din mediul rural, cu
sprijinul larg a! maselor de alte cîteva vagoane cu stîlpi.
De asemenea, în vederea reali
cetăţeni, va termina în acest zării de economii, la aceste lu
an lucrările de electrificare la
încă 16 sate. crări de electrificare, s-a luat
măsura, ca unele piese auxilia
In .vederea îndeplinirii aces re, printre care cîrlige de sus
tei sarcini, conducerea între
prinderii a luat din timp mă ţinere a reţelelor, console etc.,
să fie confecţionate pe plan
local în atelierele întrenrinderii.
