Page 99 - 1960-07
P. 99
Np. 1740 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
întrecerea pe profesii — Bucuriile măgurenilor T IE !_ IE G SRI A SEM \ SE X T SE SR N IE
a întrecerii socialiste
Reducerea exportului Procesul unui spion am erican
(U rm are din pag. l-a ) Rezultate bune s-au obţinut şi Cine n-a avut ocazia să ne cu să ne urcăm nici noi cei mal In Angliei
la Aninoasa, Lonea, Vulcan, Ia noască satul, n-are de ce să se virstă pe scenă şi să distrăm , m ă ia Budapesta
Ia un abataj cameră a avut în (JRUMP, preparaţii. bucure ca noi. Noi ni-t cunoaştem . gurenii după zile de Irudă multă. LONDRA (A gerpres). — Referin-
luna mai o avansare în cărbu Ii cu noaştem toate m ăru n ta iele, ii du-se Ia datele oficiale privind com er BUDAPESTA (Agerpres). La roly Heidt a intrat de bunăvoie
ne de 146 m.l. numai din cio In încheierea consfătuirii, tov. cunoaştem toate bucuriile pe care Cu badea Afon a fost mai greu, ţul exterior al A ngliei în prim ele 6 tribunalul militar din Budapesta în 1944 în trupele hitleriste SS,
canul de abataj, faţă de 61 m.l. Petru Iacob, secretarul consiliu le-am trăit de o vrem e încoace, tind am vrut să facem echipa de luni ale acestu i an, ziarul „Finan cial a început la 27 iulie procesul iar mai tîrziu a fost luat prizo
cît avea planificat, a redus la lui local al sindicatelor Petro mai precis, de vreo cincisprezece frunzări. Tim es“ subliniază că exportul englez lui Karoly Heidt, agent al spio nier de trupele americarjg.
şani a arătat că întrecerea so ani. De aceea ne este atit d e d r a g ! s-a redus considerabil în multe re najului american, arestat în
zero absenţele nemotivate şi ac cialistă pe profesii, ca formă su — C e m ă, Petre, vrei să ridă co giuni ale lumii. Reducerea cea mai cursul acestei veri, cînd sub nu Recrutat de spionajul ameri
cidentale. Brigada lui Petru perioară a întrecerii socialiste, Noi, m ăgurenii, ne înţelegem bi piii de m ine, om bă trin ? sim ţitoare s-a în registrat ia exportul mele de Karl Schmidt, a fost can, care acţionează în Germa
Spînu, Irontalist la sectorul 111, trebuie să stea în centrul preo ne intre noi (d e altfel şi cu veci m ărfurilor engleze în Statele Unite trimis cu un paşaport vest-ger- nia occidentală, Karoly Heidt a
s-a angajat să dea peste plan cupărilor tuturor comitetelor sin nii). Ş i iată de ce. Acum patru ani — Hat, m oş Aroane, încearcă 7 — în special autoturism e, m etale ne man pe teritoriul Ungariei.
în acest an 2.400 tone cărbune dicatelor, a secţiilor şi chiar a la îndem nul com uniştilor, ne-am num ai că n-o să ridă. Le cinţi dum- S feroase, ţesături şi aparate electrice. fost instruit în cenirul de spio
de bună calitate. Antrenat în în grupelor sindicale. Va trebui ca hoiărit, printre altele, fără să mai neaia o doină bătrinească şi ii ve- .< In ultimul trim estru, exportul in S.U .A . Karoly Heidt este acuzat de
grupele să analizeze periodic ce vorbim de reparatul şoselelor, de dea cum o să ie asculte. s-a redus cu 11 la su tă în co m p araţie spionaj împotriva Republicii Un naj din München.
trecerea socialistă pe profesii, au făcut în această direcţie înfrumuseţarea salului, să ne con cu perioada corespu nzătoare a anului gare. Din actul de acuzare re
pînă la sîîrşitul lunii iunie a dat şl ce măsuri îşi propun pentru struim şi un căm in cultural. — V ăd că rizi iu d e m ine, dar (recut. Judecind după ultim ele infor zultă că cetăţeanul ungur Ka- In faţa probelor evidente a-
viitor. De asemenea, titlul de mi-te plozii ? m aţii existente, scrie în continuare
3.097 tone cărbune peste plan. brigadă fruntaşă în întrecerea Ş i l-am construit. E tare frum os! ziarul, exportatorii englezi se retrag cuzatul şi-a recunoscut întruto-
Asemenea brigăzi mai avem pe profesii va trebui acordat în Ţii mai m are d ra gu l să-l priveşii. încercarea a dat greş, dar nu de asem enea de pe poziţiile lor din
multe. In urma acestor rezulta urma unei analize profunde a Dacă vă spunem că l-am construit ne-am dat bătuţi. Azi, badea Aron ţările zonei lirei sterline. tul vina. Procesul continuă.
te, s-a hotărît ca la mina Lu- rezultatelor. in unsprezece zile, poale nu vă vine e in fruntea echipei de frunzări.
peni să fie antrenate cît mai să credeţi. Nu vă vine a crede, El e conducătorul. Ziarul îşi exprim ă team a că „redu Represiunile poliţieneşti din
multe brigăzi în această între A fi fruntaş în întrecerea pe d a r aşa e. cerea exportului care s-a produs anul Japonia
cere, cele mai bune urmînd a profesii, presupune să realizezi Lucrul cel mai interesant e că acesta, poate m ări deficitul balanţei
fi stimulate. (Premiul I 1.500 cea mai mare productivitate, ca E adevărat, a mai fost printre şi baba M aria vine la p ro gra m e com erciale a Angliei cu aproxim ativ TOKIO (Agerpres). In Japo au fost arestate 25 de persoa
lei; premiul II 1.000 lei; dife litate bună, să lupţi pentru re noi şi cile o babă care nu-şi dă şi vrea locul din faţă. Dell, aşa-s 70.000.090 lire sterline“. nia continuă represiunile poli ne în aşa-numitui „caz Hager
rite obiecte ; organizarea de ex ducerea preţului de cost, să ai dea seam a ce înseam nă un cămin bătrinii... ţieneşti faţă de participanţii la ty". In afară de aceasta au fost
cursii etc.). ce! mai organizat şi curat loc in sat. Bunăoară, baba Maria. Totodată, ziarul subliniază că ex lupta împotriva încheierii Tra aruncate în închisori aproxima
de muncă, să lichidezi nemoti Voinţa noastră nu s-a oprii aici. portul de m ărfuri în ţările Europei ră tatului militar japono-american. tiv 200 de persoane pentru că
La mina Uricani, brigada lui vatele. De asemenea, e necesar — La ce m ai faceţi, m aică, şi Incepind din luna aceasta, vrem săritene şi în U niunea Sovietică a Din ordinul Direcţiei centrale a au luat parte ia demonstraţia
Victor Cîrciumaru, antrenată în ca toţi membrii brigăzii să ur palatul ăsta că n-are niciun rost. să ne renovăm şcoala. Că nu ne crescut considerabil. poliţiei, la 27 iulie a fost ares din 15 iunie din ţaţa parlamen
întrecerea socialistă pe profesii, meze cursurile de calificare, să V ă osteniţi degeaba. stă frum os nouă m ăgurenilor să tat Isao Nakanisi, preşedintele tului în urma căreia guvernul
şi-a realizat în ultimele luni fie cititori activi ai biblioteci avem şcoală veche pe lingă un că •oLC • Comitetului din prefectura Ka- Kişi a fost nevoit să anuleze in
planul de producţie în propor lor, să fie abonaţi la reviste şi — Poate, n-are pentru dum nea m in aşa de frumos. nagava al Partidului Comunist vitaţia tăcută preşedintelui Sta
ţie de 130-140 la sută. Brigada ziare, să audieze lunar 1-2 con ta rost m aică M ărie, dar pentru Tratativele din Japonia, fost deputat în Ca telor Unite, Eiserihower de a vi
respectivă nu are nici o absen noi, ăştia mai tineri, pentru copiii Deunăzi, in satul nostru — ce-i mera superioară a Parlamentu zita Japonia.
ferinţe tehnice, pentru ca într- noştri, a r e : Aici o să pregătim drept, cu drumuri grele de slrăJ generalului american lui japonez, Kohei Kobaiasi, de
ţă nemotivată, toţi membrii ei piese de teatru, o să jucăm , o să bătui cu autovehicolele — a poposit putat în adunarea prefecturii Ka- Se anunţă de asemena că au
adevăr să fie exemplu în faţa cintăm. Căm inul înseam nă lum i caravana cinem atografică din De Norstad la Ankara nagava, membru al Partidului torităţile poliţieneşti au hotărît
sînt cititori ai bibliotecii, ceea nă, cultură... va. E peniru prima dată tind o socialist şi studentul Kunio Fu- să reia procesyi intentat împo
colectivului. astfel de m aşină poposeşte pe m e ISTA N BU L (A gerpres). - TA SŞ kaia de la universitatea „Tiva“. triva lui Minaguti, secretar ge
ce îi ajută la creşterea califi D esigur, maica Maria care are leagurile noastre. anunţă : O pinia publică din T urcia a Arestaţii sînt acuzaţi de autori nerai al Consiliului Naţional de
peste 70 de ani, nu s-a convins. urm ărit cu atenţie încordată tratativele tăţile poliţieneşti că ar ti orga luptă împotriva tratatului de se
cării profesionale. Dar noi ne-am văzut de treburi. C um să nu te bucuri tin d şi co pe ca re le-a dus la A nk ara co m a n nizat demonstraţii de protest curitate japono-american, împo
piii noştri din virful unui sat de dantul suprem al forţelor arnlate ale împotriva sosirii în Japonia a
------- — ----- - Şi au trecut aşa cele unsprezece m unte au azi posibilitatea să vadă N.A.T.O. în Europa, generalul am eri secretarului Casei Albe pentru triva conducătorilor Partidului
7 zile şi edificiul era înălţat. Nu ne-a un film . Să vadă aiiiea măreţii can Norsfad, cu şeful sfatului şi gu problemele presei, Hagerty. Socialist din Japonia, ai Consi
C orespondenţii voluntari > trebuit mult, că aşa cum am spus, creaie de poporul nostru sub con vernului turc, generalul G iirsel, şi cii liului general al sindicatelor din
ducerea partidului clasei m uncitoa Se anunţă că pînă în prezent Japonia şi ai altor organizaţii
ne inform ează oamenii din M ăgura sini oameni re, să vadă oraşe mari, tramvaie, alţi conducători turci. obşteşti democratice.
de ispravă. Ne-am adunat şi sub cuptoare, uzine, tractoare brăzdind
Un nou parc rile. de turnare a fundaţiei de / indru narea învăţătorilor noştri, ani ogoarele. După tratative nu a fost dat publi
beton.
De curînd, au început lucră IOAN OLARI) S pregătit program e, am jucat in noua Cum să nu ie bucuri văzind că cităţii nici un com unicat iar generalul
rile de amenajare a unui parc sală proaspăt terminată. trăieşti cu adevărat zile frum oase,
în incinta grădiniţei cu orar nor m uncitor Ş Şi aşa, rind pe rind, scena se zile senine însorite de soarele so Norstad a refuzat să facă declar'ăţii
mal ar. 1 din Brad, destinat ţ um plea de artişti amatori. P rogra- cialism ului.
Ş m ele, poeziile spuse cu înflăcărare cu privire la scopurile vizitei sale. In
<* d e copiii noştri, n e u m p lea u inim i- Un grup de întovărăşiţi
Ş le de bucurie. Nu ne-a fost greu din satul M ăgura cercurile ziaristice locale, însă, se ex
Pentru conform itate:
^ W V ' V\r v w v w v w v v primă părerea că între Norstad şi con
C. GEOGEANU
ducătorii Turciei a avut loc un schim b
Situaţi» grea
de păreri cu privire la efectivul arm a
La cosifu! trifoiului a ă ra n im ii |ap®meae
pentru jocul copiilor în timpul In aceste zile, la G.A.G. „Pe- întreprinderea chimică „V. I. Lenin“ din Dimitrovgrad — tei turce, din ca re 95 la sută se află TOKIO (Agerpres). Recent, Acţionînd prin intermediul re
lor liber. tofi Şândor“ din Deva, paralel R. P. Bulgaria. la dispoziţia N.A.T.O. P resa su blin ia Ministerul Agriculturii şi Silvi prezentantului intereselor sale,
cu treierişul griului, se execută ză că în cursul întîlnirilor care au avut culturii al Japoniei a dat publi Partidul liberal-democrat de gu-
Pînă acum s-au instalat băn şi alte lucrări de cîrnp. loc la Ankara, s-au discutat de ase cităţii o „Carte albă“ despre si vernămînt, capitalul monopolist
cuţe, leagăne, balansoare, ciu- menea problemele referitoare la baze tuaţia agriculturii japoneze. In intensifică ofensiva la sate, im-
percuţe ele. De asemenea, s-a Astfel, o echipă de colectivişti le pentru rachete şi la aşa-num itele acest document se încearcă să punînd livrarea unor mari can
instalat ringul mare. In zilele au început cu trei zile în urmă baze com une de „ ap ărare“ din T u rcia. se ascundă adevărata stare de tităţi de orez la preţuri scăzute.
acestea, se amena jează aleile şi cositul al doilea la trifoi, pe su lucruri în agricultură, ramură a
urmează să se planteze bosche prafaţa de 15 hectare din cele In legătură cu aceasta, atrag e aten economiei în care lucrează peste De asemenea presa japoneză
te de flori. 22 hectare teren care a fost În- ţia sosirea în T urcia a locţiitorului 40 la sută din întreaga popu subliniază cu o adîncă nelinişte
sămînţat cu această cultură. Pî com andantului Forţelor arm ate ale laţie aptă de muncă a,ţării. Dar consecinţele nefaste ale aşa-zi-
HOR IA POPA nă acum, ei au cosit trifoiul: de S.U .A . în Europa, generalul C harles [aptele vorbesc de la sine des sului program de liberalizare a
pe o suprafaţă de 11 hectare. Palm er. G eneralul am erican va vizita pre situaţia extrem de grea a comerţului adoptat de guvernul
Construiesc un p&iu! o scrie de obiective m ilitare. El va ţărănimii japoneze. Kişi, favorizînd direct monopo
S-au evidenţiat în această studia de asem enea problema „spori lurile americane şi japoneze,
Colectiviştii din satul Bîrcea muncă colectiviştii Pek Wiliam, rii ajutorului m ilitar am erican acor An de an sporeşte numărul deşi comisia parlamentară pen
Mare, raionul Hunedoara, lu Socs Bella, Petru Vasiu, Palko d at T u rc ie i“. gospodăriilor care se ruinează, tru problemele agriculturii a re
crează de zor la întreţinerea şi Wiliam şi alţii. cresc datoriile faţă de moşieri cunoscut în unanimitate că li
şi cămătari. In Hokkaido, im beralizarea comerţului va duce
P. JIANU portantă regiune agricolă, din la {alimentul agriculturii.
cercetarea a 195.000 de gospo
recoltarea culturilor. Odată cu dării ţărăneşti a reieşit că 46.000 Primele victime ale liberali
se află în prezent în pragul rui zării comerţului sînt ţăranii care
aceste lucrări, ei au început şi literară din p r o g b â m u l b e nei totale. Datoriile unei gospo se ocupă cu cultivarea fasolei
construirea unui pătul pentru dării ţărăneşti sînt în medie de soia. a culturilor oleaginoase şi
porumbul ştiuleţi, care va avea 330.000 yeni în timp ce venitul a altor culturi tehnice. O mare
anual oscilează între 40.000 şi nelinişte pentru soarta lor vii
o capacitate de 360 m.c. Pînă Grupa sindicală de la stoma recitat poeziile: „Balada corbi 30 IULIE i960 160.000 de yeni. toare domneşte .în rîndurile ţă
în prezent, s-au terminat lucră tologie şi T.B.G. — spitalul uni lor“, „Plouă“, s-a scenarizat ranilor din Hokkaido, care pro:
ficat Hunedoara — a organizat poezia „Noapte de mai“, şi s-au Program ul 1 : 6,30 Piese pentru a- o p e re ; 16,15 M elodii populare romî- Presa locală constată că si duc 30 ia sută din întreaga can
30 de ore în seara zilei de 21 iulie a. c., citit „Rapsodii de toamnă' şi cordeon : 7,30 Sfatul m ediculu i: Ner neşti şi ale m inorităţilor naţionale : tuaţia ţăranilor datornici repre titate de fasole soia cultivată
„o seară literară“ închinată „Moartea lui Ciubăr Vodă“. vozitatea la c o p ii; 8,00 Din presa de 17,35 Instrum entişti de muzică u şoa zintă o problemă socială serioa în ţară.
Antrenaţi în lupta pentru tra scriitorului Gheorghe Topîrcea- a s tă z i; 9,00 M elodii, m elo d ii; 10,00 ră ; 18,25 Răsună cînfecul nostru pio să care poate fi rezolvată numai
ducerea în viaţă a Directivelor nu. In afară „de personalul care M uzică sim fonică ; 10,45 Gîntece des n ie r e s c ; 19,30 C arnet de rep orter; pe calea revizuirii radicale a po Masele ţărăneşti din Japonia
celui de-al Ill-lea Congres al deserveşte secţiile spitalului, la pre rachetă şi s a te lit; 11,28 M uzică 20,20 Noapte bună, c o p ii: „Povestea liticii agrare. au întîmpioat cu un sentiment
P.M.R., muncitorii de la Ate In cadrul programului serii această seară literară, au fost uşoară ; 12,30 M ari ansam bluri rotnî- purcelului" de Dim itrie G o g a ; 21,05 de profundă dezamăgire venirea
lierele centrale din Gurabarza literare, s-a făcut prezentarea invitaţi şi o parte din bolnavii neşti de c în te c e ; 13,05 Concert sim S criso ri din ţară ; 21,15 E m isiune pen Se ştie că în Japonia în anii la putere a lui Haiato lkeda de
muncesc cu elan pentru a da operei şl vieţii marelui scriitor. care au putut părăsi patul. fonic p o p u la r: 14,30 Noi înregistrări tru , s a t e ; 21,50 „Izvoare ferm ecate“ de după război a fost efectuată oarece el a acţionat cu insisten
minerilor de la I.M. Barza cît Mai mulţi medici şi cadre me de m uzică populară ro m în e a sc â ; 15,25 — em isiune de fo lc lo r; 22,30 Muzică reforma agrară. In urma acestor ţă pentru adoptarea •programului
mai multe produse de care a- dicale au recitat versuri şi au IULIAN ISPAS V a lsu ri de com pozitori s o v ie tic i; 16,15 populară s o v ie t ic ă ; 2 3,15 M uzică de reforme însă, capitalul monopo nefast de liberalizare a comer
ceştia au nevoie în desfăşura citit din proza scriitorului. S-au V orbeşte M oscova I ; 17,25 Arii cele dans. list a devenit în prezent princi ţului în calitatea sa de ministru
rea procesului de producţie. prim -topitor O SM 2 — bre din o p e r e ; 17,45 Ş tiin ţa în s lu j palul exploatator al oamenilor al Comerţului Exterior şi al In
Hunedoara ba p ă c ii; 18,25 M uzică de e s tra d ă ; Buletine de ş tir i: 5 ,0 0 ; 6 ,0 0 ; 7 0 0 ; muncii de la sate. dustriei în cabinetul Ivişi.
Astfel, la atelierele noastre 19,05 Pe teme in tern a ţio n a le; 20,30
s-a executat de curînd o lu C ine ştie, cîştig ă ! ; 2 1,15 M uzică de M.OO; 1 3 ,0 0 ; 1 5 ,0 0 ; 1 7 ,0 0 ; 19,00;
crare de ansamblu din ţeavă d a n s ; 2 3,29 C iclu l „C v a rtete de
cu inele şi flanşe, de circa 3,5 IQQz Haydn“. 2 0 ,0 0 ; 2 2 ,0 0 ; 23,52 (program ul 1) ;
tone, necesară reţelei de aer
comprimat din mină. Program ul II : 14.07 „V iaţa nouă 14,00; 16,00; 1 8,00; 2 1 ,0 0 ; 23,00
Cu această ocazie, lăcătuşul Parcul nimănui a sa tu lu i“, program de cîn te ce şi (programul II).
Tiberiu Bucureştean şi sudorul jo c u r i ; 15,25 C o n cert de m uzică din
Gheorghe Golcea din schimbul ; 5essî' : ' t—' /—>/—¦'/—>i—1r~^r~ /—1t—'r~ •
de dimineaţă, au chemat la
întrecere socialistă pe lăcătu L '< \—»/—»/—>/—>t—' /—' i—/' —1/—>,— i—>/—>/—>/—>/—</—>/—*/—>/—1/—•
şul Octavian Achim şi sudo-
riţa Eugenia Buiciuc,' din In urmă cu vreo 3 ani, locui resc să se odihnească n-au decit O. C. Al. M. [ UNIUNEA REGIONALA A COOPERATIVELOR DE CONSUM )
schimbul al doilea. Petroşani
torii oraşului Petrila se m indreau să stea tolăniţi pe iarbă.
întrecerea celor patru munci
tori a făcut ca lucrarea amin că au un parc bine amenajat, care Fintina arteziană a secat, iar Angajează 3 (trei) con L strada dr. Petru Groza nr. 8 Deva, telefon 210—84—207 )
tită să se execute în cele mai
bune condiţiuni, în numai 30 le oferea un loc peniru recreere, fosta popicărie este de nefolosit : ducători pentru tractoare C anunţă importante reduceri de preturi la : )
de ore. U.T.O.S.
odihnă şi distracţii. P eniru a-l a- pista distrusă, încăperea in d ezo r ^ggHEMBTOBBinCE t' )
PETRU TOD [ • încălţăminte pentru bărbaţi, femei şi copii cu talpă de)
dine şi m urdară. Terenurile de te
m aistru forjor Ia A telierele vea, m inerii din Petrila au muncit Lcauciuc, monolit, microporos. -j.
centrale Gurabarza
în orele lor libere. M uncindu-se cu nis şi volei au răm as doar cu nu 30 IULIE 1960 0 Motociclete Jawa, Panonia, MZ şi Simson de 125-175-)
Cărţi apărute DEVA: Război şi pace (seria
elan, s-a reuşit intr-adevăr ca o- mele. N efiind¦ îngrijite, ele au d e Il-a) ; ALBA IULIA : Rămîi cu O. C. L. 250-350 cm.c. 3
V. L IV F.A N U : 1918 — Din istoria noi; Oleko Dundici; BRAD: Va
luptelor revoluţionare din R om înia. rasul Petrila să se înfrum useţeze venit impracticabile. lurile Dunării; HAŢEG : Ceasul produse industriale Ceasornice de mînă, de buzunar şi deşteptătoare din im-T
680 pag. — 21,70 lei (ca rto n a t). s-a oprit la miezul nopţii; HU
cu un m inunat parc. S-au amenajat Oraşul Petrila are gospodari. NEDOARA: Război şi pace (se interraionaîa Deva [port şi indigene, stilouri, pikupuri, răcitoare, aspiratoare de^j
* * * M onografia geografică a R.P.R . ro n d o u ri p en iru __________________ ria l - a ) ; ILIA: Băieţii noştri;
— voi. 1. G eo g ra fia fizică. Sfatul popular are ORAŞTIE: in întîmpinarea so Cu sediul centrai în stra t praf, articole loto, parfumerie şi articole de galanterie.
742 pag. cu num eroase figuri, ta rilor ; Cinema de altădată; PE da dr. Petru Groza nr. 24,
bele şi hărţi în text şi in afara flori, o fintină ar NO TA datoria să se în TROŞANI : O zi de odihnă; telefon nr. 324 ; 325. [¦ Aceste articole se găsesc în permanenţă la toate magazi-j
textului + una anexă cu 27 hărţi teziană, s-a adus grijească de bu- Balada soldatului; SEBEŞ : Oa
— 100 lei (p ergam oid ). meni sau m ajuri; SIMERIA : Anunţă importante redu s nele cooperativelor de consum din raioanele Orăştie, Sebeş-A!-)
Mizerabilii (seria l-a) ; LONEA: ceri de preţuri Ia :
* * * Zonarea ecologică a plantelor pietriş pe aleile — ............- ..............- — ----------------- na întreţinere a Teodora ; TEIUŞ : Casa părin ^ba, Alba Iulia, Brad, îlia, Haţeg. )
agricole în R .P .R . din parc, s-au instalat bănci pen tească ; ZLATNA: Mama vitre • Motociclete „Jawa“ de
288 pag. - f 10 h ărţi în a fa ra tex parcurilor. In Petrila există orga gă ; APOLDUL DE SU S: Ultima 125, 175, 250 ş'i 350 cm.c., Vizitaţi cu încredere magazinele cooperativelor de consum.j
tului — 18,50 lei. primăvară. „Panonia“ de 250 cm.c.
iru cei care vor să se odihnească. nizaţie orăşenească U .T.M . Tinerii „MZ“-uri de 250 cm.c,, [din regiunea Hunedoara, unde veţi găsi în permanenţă un Ido- '
I M. M ARKO VICI : Sistem e energe PENTRU 24 ORE „Simson“ 250 cm.c,
tice — Regimuri de funcţionare. Harnicii m ineri din Petrila nu au obligaţia de a presta m uncă pa [g a t sortiment de produse industriale şi alimentare.
Vrem e schim bătoare cu cerul va • încălţăminte cu talpă
T rad . I. rusă. s-au m ulţum it num ai cu atit. . In triotică. In Petrila exisiă şi com i riabil mai mult nofos. Vor mai că de cauciuc, microporos pen J « I I / ,JI f \__/1 / u) <— J '— t '— t '—/'—J » 1 1 I (. , . )J '---/>— ! >—I V*./'— t >— ! <__i <__I \__i \__t t_
.084 pag. — 23,50 lei. dea ploi locale în a doua jum ătate tru femei şi bărbaţi. a
CA.MIL P E T R E S C C U : U ltim a noapte tet d e fem ei. F em eile au u n spirit a zilei. Tem peratura cuprinsă ziua
de d ra g o ste , în tîia noapte de între 19 şi 25 grade, iar noaptea în ® Stilouri, ceasuri de mi
parc s-au construit terenuri de te gospodăresc mai dezvoltat. tre 10 şi 15 g rad e. V în t potrivit din nă, de buzunar şi deştep •VW-
război — roman. sectorul vest. tătoare, din import şi indi
360 pag. — 6,15 lei. nis şi volei, şi o popicărie de vară Toate acestea există. Există insă gene.
şi o m are doză de nepăsare. Există PENTRU URMĂTOARELE
— ţinindu-se seam a că popicele pe la sfatul popular al oraşului 3 ZILE • Pikupuri, răcitoare, as i Producători, cetăţeni! ]
unii oameni cărora le lipseşte piratoare, articole de foto,
constituie o disciplină sportivă simţul gospodăresc sau mai bine Vrem e nestabilă cu tem peratura in articole de parfumerie şi
zis le lipseşte grifa pentru avutul uşoară creştere. galanterie.
mult îndrăgită de petrileni. obştesc. t. Respectaţi termenele de predare a linii pentru cote şi5
Vizitaţi magazinele noa
La începui, parcul era sub îngri stre din Deva, Cugir şi Al \contracte! Predaţi surplusul de lină unităţilor D.O.A. care văj
jirea exploatării m iniere. Şi cit a ba Iulia care vă stau Ia
dispoziţie cu un bogat sor Cplătesc preţuri de achiziţie,mărindu-vă venitul gospodărieij
timent de mărfuri.
fost aşa, parcul era bine întreţinut. Locuitorii din P etrila aşteaptă s/vN-W ^ A W W W W V v W v Cvoastre. y
Mai tirziu, el a trecut sub îngriji ca parcul lor să redevină, iar parc.
Cei in a căror îngrijire se află q Unităţile D.G.A. achiziţionează orice cantităţi de deşeuri^
rea sfatului popular orăşenesc. O- ^textile provenite din îmbrăcăminte uzată şi din obiecte cas-)
dată cu această trecere, parcul n-a parcul trebuie să dea la o parte (iiîce. Predaţi unităţilor D.G.A. orice cantităţi de asemenea de-j
mai avut stăpin. nepăsarea şi să treacă la acţiune, Cşeuri din lină, bumbac, in şi cînepă, care vă plătesc pe loc)
Astăzi, fostul parc al Pelrilei peniru ca locuitorii Petrilei să se preţuri avantajoase. ^
este intr-o situaţie jalnică. Aleile poată iar m inări cu faptul că au un Unităţile D.G.A. colectează de asemenea orice cantităţi de)
neîngrijite, rondourile fără flori, din parc unde să se recreeze, unde să piei de animale şi piei devînat. J'-
băncile care au fost instalate a mai se distreze. ti Unităţile D.C.A. funcţionează în toate oraşele, precum şi?
rămas doar una, iar cei care do- I. POP rin toate comunele mari, avînd şi agenţi colectori în fiecare;
comuna.
r '— ‘
