Page 1 - 1960-08
P. 1
PROLETARI DIN TOATE ŢĂ RILE, U N IŢI-VAI
mEsociEimM 0 Progresul tehnic in in
dustria siderurgică a U.R.S.S.
WfSUPîi-IrU.¦ LHÍwVftţjVn1?t-iUy.ANI.U>lVl
(pag. 3-a)
Anul Xil Nr. 1743 Marţi 2 august 1980 4 pagini 20 bani ® Calendarul lucrărilor a-
gricole pe luna august.
vammtmmmmtmmmKaama
(pag. 2-a)
A sigurarea spatiilor p en tru „Să cunoaştem, să ne însuşim şi * Ordinul de zi al mareşa
însilozarea furajelor — si aplicăm în practică tot ceea lului !Malinovski cu prilejul
Zilei Flotei Maritime Milita
re a U.R.S.S.
° Declaraţia guvernului so
vietic în legătură cu situaţia
din Congo.
(pag. 4-a)
Fiecare tonă de
fontă mai ieftină
o sarcină urgentă ce este nou în ştiinţ*ă ş»i tehnică“ cu 92,44 lei
Plenară G.C. al P.M.R. din masă verde, numărul unităţilor pAA/'v WvVN Muncitorii, tehnicienii, inginerii şi
3—5 decembrie 1959 şi Directi nutritive corespunzătoare atinge maiştri secţiei de furnale de la uzina
vele celui de-al 111-Iea Congres 8.000, cu aproape 5.000 unităţi La uzifna „Victoria“-Că tei iniţiative, conducerea sec „Victoria"-Călan, întîmpină ziua de 23
al P.M.R., pun în faţa oameni nutritive mai mult decît lucerna lări, după studierea docu ţiei şi comitetul sindical de August cu noi şi importante succese.
lor muncii din agricultură sar şi cu aproape 6.000 mai mult de mentelor celui de-al Ill-lea secţie au elaborat un plan Dozînd corect şarjele, respectînd cu
cini deosebit de importante. Una cît orzul cultivat pe 1 hectar. Congres al P.M.R., muncito de expuneri privind ceea stricteţe procesul tehnologic de elabo
din acestea este sporirea numă Avînd în vedere că un litru de rii, inginerii, tehnicienii şi ce este nou în ştiinţă şi teh rare a fontei, mărind intensitatea de
rului de animale şi creşterea pro lapte se obţine dintr-o unitate maiştrii, în frunte cu comu nică in domeniul întreţine ardere prin ridicarea temperaturii ae
ductivităţii lor. Dar atît sporirea nutritivă, iar un kg. de carne niştii, manifestă o preocu rii şi exploatării furnalelor, rului insuflat în furnal, coiectivul a-
numărului de animale cît şi ri din 5 unităţi nutritive, rezultă cestei secţii realizează lună de lună
dicarea productivităţii acestora, că administrînd în hrana anima pare sporită faţă de cunoaş organizarea şi studierea pu înseninate economii. In perioada 1-25
nu se poate realiza fără a avea lelor porumbul însilozat obţinut terea şi aplicarea în practi blicaţiilor de specialitate. Ex iulie, consumul de materii prime a
asigurată o puternică bază fu fost redus la furnalul nr. 1 cu 9,45
rajeră. In cadrul bazei furajere, de pe 1 hectar, vom realiza 8.000 că a tot ceea ce este nou în punerile se fac în cadrul a- lei pe tona de fontă, iar consumul de
pe primul plan trebuie să se si
tueze nutreţul însilozat şi în spe litri lapte şi 1.600 kg. carne faţă ştiinţă şi tehnică. dunărilor ordinare ale gru cocs cu 15,79 lei pe tonă. La furna
cial porumbul. In scopul cu
de numai 3.410 litri lapte şi 682 pelor sindica lul nr. 2, consumul de materii pri
Atît ştiinţa cît şi practica u-
nităţilor agricole socialiste, au kg. carne în cazul folosirii re noaşterii, însu le de către in me a fost redus cu 13,69 lei pe tonă.
coltei de lucernă de pe 1 ha. şirii şi aplică- !n H s a fîv a g r u p e i gineri, tehnici- Pe întreaga secţie, preţul de cost o-
Prin procesul însilozării, se re n i a. tot ceea . . ¦. . 3 r, enî şi maiştri perativ a fost redus în perioada a-
ce este nou în si n d ic ale nr. 4 de Sa dintre cei mai
mintită cu 92,44 lei pe tonă.
ştiinţă şi teh- s e c f j & fo r n ă ie & uzinei Nne pregătiţi,
nică privind în- “_ .^ Prima expu-
treţinerea şi nere a avut
„ V i c t o r i a " Cafan
exploatarea fur
următoarea te
dovedit din plin multiplele avan duc pierderile de substanţe nu nalelor, gru mă : „Metode, Uzina Electroputere-Craiova.
taje ale folosirii porumbului în tritive şi se folosesc multe nutre
silozat în hrana animalelor, şi ţuri care în stare uscată au o pa sindicală nr. 4 de la sec avansate de preparare şi fo JN FOTO : In sectorul apa-
importanţa pe care o are el pen valoare nutritivă scăzută, cum ratcij, montorii Zbrancă N. şi
tru sporirea producţiei de lapte sînt cocenii, rogozul şi diferite ţia furnale a uzinei „Victo- losire a masei de astupat ţ Tudor I. tur,riad la montarea
şi carne. Nutreţul însilozat şi ierburi. ria“-Călan, al cărei organi
zator este comunistul Ga- şticul“. ? Deschiderea cursului de întrerupătorilor 1.U.P.-110 A’V.
vrilă Ivănescu, în urma u- pregătire a propagandiştilor
nei discuţii organizate pri Această iniţiativă are ca < destinaţi liniilor electrice de
vind progresul tehnic pe inatiă tensiune.
scop de a ajuta pe muncito- >
rii de la furnale să-şi ridice <
mai ales porumbul, este cel mai nivelul de cunoştinţe tehui- >
indicat furaj în perioada de tre
cere a animalelor de la păşune In comparaţie cu anii trecuţi, marginea hotărîrii Comite co-profesionale şi de a-şi in- j Ieri dimineaţă s-au deschis la lui, în faţa propagandiştilor o zafliior de bază
la stabulaţie. Prin conţinutul anul acesta, gospodăriile agri tului Central al P.M.R. şi a Deva cursurile de vară pentru luat cuvîntul tov. Lazăr David,
său bogat în proteine, hidrocar cole de stat, gospodăriile colec Consiliului de Miniştri, a suşi şi aplica tot ceea ce e secretar al Comitetului regional Comitetul raional de partid Hune
buri, săruri minerale şi vitami tive şi întovărăşirile agricole pornit iniţiativa: „Să cu nou în tehnica furnalelor. pregătirea propagandiştilor cer de partid, care a subliniat ne doara organizează în fiecare lună in
ne, porumbul însilozat stimulea din regiunea noastră, fiind con noaştem, să ne însuşim şi să Comitetul sindicatului mun curilor şi cursurilor învăţămîn- cesitatea însuşirii temeinice de struirea secretarilor organizaţiilor de
ză pofta de mîncare a animale vinse pe deplin de avantajele pe aplicăm in practică tot ceea citorilor de la uzina „Victo- tului de partid. către propagandişti a teoriei bază din întreprinderi, instituţii şi de
lor, măreşte consumul altor nu care le aduce nutreţul însilozat, ce este nou in ştiinţă şi teh ria“-Călan apreciind aceas marxist-leniniste. la sate. Un astfel de instructaj a fost
treţuri şi asigură obţinerea unor au extins cultura porumbului organizat sîmbătă, 30 iulie, pentru
producţii mari de lapte şi carne. pentru siloz. Cultivîndu-1 pe te nică“. tă valoroasă iniţiativă a La curs participă aproape 500 La baza studiului în cadru! secretarii organizaţiilor de bază din
Porumbul pentru siloz are şi nu renuri cu fertilitate ridicată, se- Organizaţia de partid, cea cursului de pregătire vor sta do întreprinderi şi instituţii şi duminică,
meroase avantaje economice. mănîndu-1 la timp şi aplicîndu-i grupei sindicale nr. 4, a luat de propagandişti din rîndurile cumentele celui de-al Ill-lea 31 iulie, pentru cei de la sate. Aceste
Prin faptul că el dă la hectar o aproape peste tot cîte două pra- sindicală şi conducerea sec măsuri pentru extinderea ei muncitorilor, tehnicienilor, ingi Congres al partidului, însuşirea instructaje au fost organizate pe lo
producţie de peste 40.000 kg. ţiei, au sprijinit cu căldură şi în celelalte secţii ale u- sarcinilor pe care partidul le calităţi. La Ghelar, instructajul a fost
Ing. I. COSTEA nerilor, cadrelor didactice din pune în faţa întregului nostru făcut de tov. I. Radovici, secretar a!
această iniţiativă care a fost zinei, pentru ca fiecare sec popor muncitor în perioada de Comitetului raional de partid, la Te-
(Confirmare In pag. 2-a) îmbrăţişată de toate grupe desăvîrşire a construcţiei socia liuc de tov. C. Stoica, secretar al Co
ţie să devină o şcoală a în întreprinderile şi instituţiile re
le sindicale de la secţia suşirii şi aplicării în prac giunii noastre.
furnale: electricieni-maca-
tică a tehnicii noi. Cu prilejul deschiderii cursu-
ragişti, lăcătuşi, furnalişti, e-
purarea gazelor ş.a. Pentru E96:
traducerea în viaţă a aces-
Ireierişufui şi arăfurilor de Y a r ă Prim-topitorul liste în patria noastră. mitetului raional de partid, la Gălan
toafă afenfia Constantin Sergiu de tov. I. Irimie, secretar al Comite
de la O.S-M. nr. 1 Printre temele ce vor fi pre tului comunal de partid, iar la Si-
date in faţa propagandiştilor, se n-.eria de tov. V. Grama, membru al
numără : dezvoltarea bazei teh- biroului Comitetului raional de par
nico-materiale a economiei în tid. In cadrul acestor instructaje, s-au
vederea desăvîrşirii construcţiei discutat sarcinile ce revin organizaţii
lor de bază în lumina hotărîrilor ce
Condiţiile climatice din ac eastă campanie au îngreunat' Să fie infensificaie din G.S. Hunedoara socialiste în patria noastră, co lui de-al Ill-lea Congres al P.M.R. şi
,într-o oarecare măsură desfăşurarea intensă a muncilor agri arăturile adinei este bucuros : a des interesarea materială şi morală probleme privind pregătirea şi des
cole de vară. Ploile căzute apr oape in fiecare zi din săptămîna' de vară cărcat o nouă şarjă a oamenilor muncii în sporirea făşurarea adunărilor generşle ale. or
trecută au făcut să se sisteze treierişul şi pe regiune Să se\ rapidă de mare producţiei, productivităţii muncii ganizaţiilor de bază, stilul şi meto
1înregistreze un procent foarte scăzut la această lucrare. La cele patru arii ale întovă tonaj. In luna tre şi reducerii preţului de cost al
răşirilor agricole din comuna cută, colectivul sec produselor etc. dele de muncă ale birourilor, orga
Dar situaţia nesatisfăcătoare a treierişului se ăatoreşte şti ţiei din care face
1faptului că in multe raioane există un decalaj mare între se -> parte a produs pes nizaţiilor de bază şi alte probleme
ceriş şi treieriş,datorită faptu lui că transportul griului la (
privind viaţa internă de partid.
rESH;
>arii nu se face intens. De asemenea, ritmul efectuării arătu- , Vinţul de Jos, munca se desfă te plan aproape 699
¦rilor de vară este sub posibili taţi. şoară cu intensitate sporită. In- tone oţel. în 't*7'r-te-n c e r e a dinfre gospodăriile colective
tovărăşiţii au reuşit să treiere
!-¦.¦u n u
cu ajutorul batozelor de la S.M.T. G. A. C. MIERCUREA
Cînd o să vină batoza recolta de pe 74 ha. Din pri Ui Rezultatele puteau
mele boabe obţinute, întovărăşi-
In satele Bejan, Buruiene şi sportat recolta de grîu de pe 85 ţii din Vinţ au transportat la i®«; m al bune
Ghişcădaga, secerişul griului s-a ha. iar cei din Ghişcădaga de pe baza de recepţie 28.470 kg. grîu
terminat încă din săptămîna o suprafaţă şi mai mare, ei con în contul contractului, pentru Im jurai tău, să nu răm înă nimeni în urm ă! Chemarea la întrecere dintre la îngrăşat şi 24 scrofiţe pentru
trecută. Ar ii iost normal ca sideră acest lucru o treabă plata muncilor şi pentru uium. ţ gospodăriile agricole colective reproducţie, 21 cabaline şi un
după cîteva zile să se înceapă uşoară şi o vor efectua numai pentru dezvoltarea sectorului zo număr însemnat de familii de
treierişul. Din constatările de atunci cînd o să vină batoza. Dar dacă la treieriş şi la a- otehnic, lansată de membrii gos albine. Toate animalele care
pe teren reiese că doar colecti podăriei agricole colective din s-au adăugat la efectivul exis
viştii din Bejan au început tre Sub acest motiv, grîul continuă chitarea îndatoririlor către stat In rinei cu fruntaşii Cîlnic, a fost îmbrăţişată cu tent la 1 martie au fost cumpă
ierişul şi lucrează din plin. să stea pe cîmp să fie udat de întovărăşiţii din Vinţ obţin re căldură şi de colectiviştii din rate în ultimele 3-4 luni cu bani
ploi şi să piardă o bună parte zultate bune, nu la fel se pre e e mai bine de trei luni Io la ei 1 — se răsti în glu Miercurea, raionul Sebeş. împrumutaţi de la stat pe fer-
La Buruiene şi Ghişcădaga, din boabe. zintă situaţia, efectuării arături men lung şi din fondurile pro
treierişul nu numai că nu s-a lor de vară. Gu cîteva zile în l de zile. trei oameni, toţi mă Avrâmuţ. Analizînd temeinic posibilită prii ale gospodăriei. Curînd, du
început, dar grîul nici nu este ' Nu înţelegem însă de ce co urmă, în comuna Vinţul de Jos ţile de care dispun, de experi pă cum ne asigură inginerul
transportat la arie. Deşi întovă- mitetul executiv al Sfatului nu erau arate decît 35 ha. Ară L cam de aceeaşi statură, cu — Asta-i drept. Da’ să ştii enţa acumulată în dezvoltarea gospodăriei — vor fi cumpăra
răşiţii din Buruiene au de tran- popular comunal Buruiene şi or turile adînci de vară aduc spo L lămpi de miner în mină se multilaterală a gospodăriei lor te încă 8 vaci de lapte, astfel
ganizaţia de partid, consideră ruri de recoltă şi ele trebuie in că nici noi nu aşteptam să 3 în cei peste !0 ani de existenţă, că numărul acestora va ajunge
— o— transportul snopilor la arii o tensificate şi în comuna Vinţ. îndreaptă în fiecare dimi colectiviştii din Miercurea au la 80 capete. Trebuie amintit a-
treabă uşoară şi nu ia măsuri neaţă spre poara minei. Sînt ne săruţi. Da’ noi, de mul- 3 răspuns chemării la întrecere poi că în această perioadă, mul
La Ungurei — treierişul ca această lucrare să fie cît mai angajîndu.-se să realizeze toate te din vacile care n-au cores
grabnic înfăptuită. prim-minerul Avram. Pătrui ţămit tot ţi-om mulţămi. Că i obiectivele stabilite. Şi s-ar pu puns, au fost înlocuite cu altele
să fie grăbit şi şefii de echipe Dumitru tea spune că angajamentele pe cu o producţie mai ridicată. Aşa
Vanciu şi Aurel Circu, toţi tu ne-ai adus aici. I care şi le-au luat ei, cu unele se face că în prezent, toate va
Membrii gospodăriei agricole de la mina Brăâişor. Merg excepţii, n-au fost formale. A- cile colectiviştilor din Miercurea
colective „Drum nou“ din Un spre casă discutînd aprins, — Mare lucru, n-am fă- s cest lucru îl dovedesc realiză sînt din rasele Siementhal şi
gurei au secerat pînă în prezent [ lăsînd în urma lor cascade- rile obţinute. Pintzgau.
manual şi cu combina, recolta cut nici eu — se feri. Avră- -j
de grîu de pe 200 ha. Dar deşi E f e c ti v u l de an im a le îei Dacă în ceea ce priveşte în
aria e pregătită, grîul e trans muţ. V-am ajutat un pic şi 3 cărcătura de bovine şi ovine la
portat şi batoză există, pînă în continuă creştere suta de hectare gospodăria din
prezent la Ungurei încă nu s-a gata. Cît despre mulţam sâ-’l ) Miercurea stă destul de bine, în
început treierişul. La data cînd au răspuns che cărcătura de oorcine însă,, ra
lăsăm pînă la Ziua mineru mării, colectiviştii din Miercurea portată la suprafaţa arabilă
Organizaţia de bază din gos deţineau, dacă avem în vedere (peste 450 ha.) este încă destul
podărie şi consiliul de conduce t le unui rîs mo- lui. Om vedea puterea economică destul de de scăzută. Conform obiective
re trebuie să mobilizeze cît mai mare a gospodăriei, un efectiv lor întrecerii, cu care colecti
urgent colectiviştii la începerea { T Z e T Z - Oameni şi iniţfaiitau?tnicvi—.e Bine-o de animale destul de redus: viştii din Miercurea au fost de
treierişului, deoarece orice zi în- glumi 108 capete bovine din care 32 acord, ei trebuiau să aibă circa
tîrziată duce la pierderi însem vaci de lapte, două juninci, 29 200 capete porcine din care 36
nate de recoltă. ( nosc, întorc Avrămuţ. boi pentru muncă, cîţiva cai, 85 scroafe fătătoare. In momentul
porcine şi 468 oi. Gu toate că de faţă însă, numărul porcine
La cositul finului l capul după ei şi-i petrec cu — De bună seamă 1 — de atunci n-au trecut decît 5 lor nu ajunge, aşa cum am ară
luni, efectivul de animale al tat mai sus, decît la 90 capete
Intovărăşiţii din satul Valea t zîmbete. rîseră ceilalţi doi. gospodăriei a crescut simţitor. din care doar 11 sînt scroafe fă
Iepii, raionul Orăştie, mobili — Bată-te să te bată, baci Acum, gospodăria dispune de tătoare. Să nu mai vorbim des
zaţi de comitetul de conducere Ajunşi la poartă, se des- 3 159 capete bovine din care 72 pre păsări. Acestei ramuri nu i
ai întovărăşirii, au început în Mitre, că şod mai eşti — vaci de lapte, 10 juninci ges s-a acordat nici o atenţie. Pînă
aceste zile cositul finului. Pînă spuse unul dintre ei. Dacă părţiră după ce-şi strînseră 3 la ora actuală, gospodăria nu
acum ei au cosit 4 ha. cu fîn. _ puneam rămăşag că eşti în tante, 30 boi pentru muncă şi are nici măcar o pasăre. Şi. ce-i
tunecat ca noaptea, pierdeam cu putere mîinile. j si mai grav, este că tovarăşii
In această acţiune s-au evi sigur. 47 capete tineret bovin între 1
denţia! întovărăşiţii Maria Lu- A- ) V. P i r AN
puţ, loan Cornea, Nicolae Jude, — Da, că parcă tu erai şi 2 ani (cea mai mare parte
Aron Rad, loan Rad, precum şi L mai altfel. De cînd sîntem P rin aprilie, la mina Bră- i (Gontinuare în pag. 2-a)
utemiştii Aurel Gavrilă, Traian ^ de noapte şi pînă mai acu o dişor s-a hotărit orga- \ juninci), 546 ovine din care 542
Dălog, Rusalina Bălşan şi alţii. nizarea unui schimb de 3
[ lună şi ceva, tot încruntat ai sînt cu lînâ semiîină, 90 porci
IOAN JUDE [ fost şi tu. Mă gindeam că ai noapte cu scopul de a riăi- 3
ne din care 11 scroafe, 50 porci
corespondent î fi avînd vreun bai acasă. Nu ca indicele de realizare a 3
ştiam ce te roade — răspun
planului. Comuniştii, printre 3
se baci Mitru. Bine zic, măi
care cei trei oameni cărora 1
Aurel, ori ba ?
— Bine, baci Mitre. Că tot le-am urmărit discuţia, cu
aşa mă. gindeam şi eu. Ba echipele lor, au cerut să lu
îmi. mai treceau prin cap şi creze numai în schimbul de
alte nărozii. Ziceam că poate
noapte. Ştiau că este cel mai
ne duşmăneşte cumva.
Tovarăşii Emil Kineizel, Virgil Si da, loan Lucaci şi llarie Matieş, sînt — Eu să vă duşmănesc?,.. greu şi de aceea au cerut.
elevi ai şcolii de maiştri electro-tehni cieni din Baia Mare. Recent ei au
fost trimişi pentru a-şi executa lucrarea de practică Ia Atelierele centrale Da’ să ştiţi că ciudă tot îmi Cele patru echipe, conduse
din Gurabarza, unde au lucrat ca muncitori.
era. Doară n-aţi fi vrut cum de prim-minerii Avram Pă- 3
Lucrarea de practică pentru sfîrşitul anului I constă dintr-o locomotivă
electrică, doi vagoneţi pentru transport de minereu şi unul pentru transport va să vă iau în braţe şi să trui şi Sabin Iga s-au apu- 3
de personal, un transformator de cu rent de la 229 volţi la 69 de volţi, re vă sărut că sînteţi sub plan?
cat de lucru. Cum au lucrat, 3
ţeaua de curent şi linia.
bine sau râu, le-a spus-o 3
IN CLIŞEU : Gei patru elevi ai şcolii de maiştri privesc bucuroşi cum
______________L_.__V_1SKI 1
funcţionează trenul electric construit de ei. J
(Continuare în pag. 2-a). ^
- •I I \ I\ IV—’ / t—t'—I' tI I\ ' 1 —f ¦—I