Page 10 - 1960-08
P. 10
Pag. 2 njţVWtfH WGCKSErsTiJVLUI Nr. 1745
djm ictiseata operatorului
iştm m n la M lM a m — Măi Nae n-auzi ?!, ' măi Nae! Uite-aşa mi se intimpiă Directivele celui de-al IIi tea, cea din Gealacuta, a şi fost lingă internate dispun de loturi
ori de cite ori vreau să mai iau lea Congres al P.M.R. trasează inaugurată. de;grădină pentru legume şi zar
iNae, care se afla jos, in faţa şi eu puţin aer pe uşa din .dos. sarcină ăe a se încheia genera zavaturi. Acele şcoli care nu au
Numai că nu mă •prea sinchisesc. lizarea învăţămîntului ăe 7 ani In cinstea zilei de 23 August recoltat -suficient zarzavat pen
cinematografului „Steaua, roşie" din pînă în anii 1962-1963 şi de a vor îi inaugurate şcolile de 7 tru a-şi asigura provizii de iar
Ce, poţi sta tot timpul în plicti / se face pregătirea pentru tre ani din Gurasada şi Roşcani cu nă, au contractat cantităţile ne
Problema rentabilizării ne fră cantitate de masă lemnoasă de Brad, a auzit greu: cerea !treptată (pînă !in .1965,), cîte 6 săli de clase -şi cea din cesare cu gospodăriile agricole
mântă deopotrivă' pe toţi sala peste 2 ori mai mare decît cea seala aceea din cabină? Mai viile la învăţămîntul general ăe .8 Sulighete cu 5 săli de clasă, colective.
riaţii întreprinderii forestiere din scoasă în aceeaşi perioadă a a- — Să trăeşti Bontoş I Nici nu unui, altul,' mai schimbi o vorbă ani, durata invăţămintului ăe precum şi şcolile din Slrigoanea,
Orăştie. Ne dăm seama că în nului trecut, realizînd un volum şi treaba merge... ¦ * cultură generală ajungină ast Fizeş -şi Boiu de Jos cu cîte o Sălile de clasă sînt în curs
acest fel vom putea aduce o de aproape 10.000 m.c. buşteni te vedeam acolo, sus. Dar ce, nu fel la 12 ani. sală de clasă. de reparare şi zugrăvire. Toate
contribuţie mai substanţială la de fag. — Merge şi nu' prea: Ţi-a con aceste amenajări vor fi termi
înfăptuirea sarcinilor trasate de eşti de serviciu ? venit oare cind ai fost afi Pentru a vedea cum sînt tra La şcoala de 7 ani din Bu- nate pînă la începerea noului an
partid şi guvern, la măreaţa S-a urmărit creşterea indicelui şat împreună cu ortacii iăi la duse în viaţă aceste sarcini şi ruene, din cele 6 săli de clasă şcolar. Tot pentru buna for func
operă de construire a socialis- de utilizare a masei lemnoase — Ba da, insă aşa, de unui sin „Crocodilul" ? (gazeta satirică de cum se reflectă ele în pregă ce se construiesc, vor îi date ţionare, majoritatea şcolilor au
mulub Iată de ce, lună de lună, şi prin formarea unui mare nu ştradă din oraşul Brad). tirea noului an şcolar, ne-am în folosinţă, pînă la 23 August, fost 'dotate cu materiale şi mo
obţinem valoroase depăşiri la măr de brigăzi complexe cu a- gur, nu prea merge. Am ieşit să adresat tov. Andronîic Peîca, 3 săli, iar la şcoala de 7 ani bilier nou. Astfel, pînă în pre
toţi indicii de plan. cord global. — :Ei, asta-i acum. Ce-mi pasă şeful secţiei de învăţămîni şi din Ohaba, unde în acest an se zent, au fost trimise -şcolilor din
mai iau puţin aer. la spune, ce mie ? cultură a Sfatului popular ra- vor înscrie numai în clasa .a V-a raion peste 30 de socotitori, ur-
Acum, după ce au trecut şapte De asemenea, planul s-a rea ianal Ilia, cu rugămintea de a mînd să le mai trimitem 20. De
luni din anul în curs, putem lizat ritmic şi nu în salturi, prin mai faci ? — Ba să-ţi pe ne arăta măsurile ce ş-au luat Interviu cu tovarăşul asemenea au fost expediate 10
spune că am făcut paşi mari pe tăierea parchetelor la rînd şi a- se. Ce-ai zice dacă în vederea deschiderii noului an ANDRONIC PEICA, dulapuri pentru arhivă, urmând
drumul spre rentabilizare şi că sigurarea concordanţei necesare — Aşa şi-aşa. N-aveam ce face ¦Srar inversa rolu ăe învăţămînt. să trimitem încă 20 precum şi
ziua în care vom consemna pri între fazele de fasonat, apropiat, rile şi-n Ioc să şeful secţiei de învăţămînt 30 de catedre şi peste 240 de
mele beneficii de pe urma ren scos şi transportat, evitîndu-se acasă şi mă gindii să mai hoină stai în cabină, ai întrebare: Care va li în acest şi cultură a Sfatului bănci şcolare.
tabilizării întreprinderii nu este crearea de stocuri sau goluri de sta in sală in an procentul de cuprindere al . popular raional Ilia
departe. Dar să lăsăm să vor producţie. resc puţin prin oraş. Cum o mai timp ce se produc atitea deranja elevilor în clasa a V-a ? întrebare: In ceea ce priveşte
bească mai bine realizările. mente şi întreruperi? aproximativ 100 de elevi, sînt îmbunătăţirea nivelului învăţă-
La reducerea preţului de cost duci ? — Şi tu, măi ? Şi iu vii cu cri Răspuns : După datele obţinu urgentate lucrările pentru ca mîntului, ce măsuri s-au luat ?
Planul de producţie în această al producţiei a contribuit în a- tica ? ?Nu-s sătul eu pină-n git ? te pe teren, procentul de cuprin pînă la începerea anului şcolar,
perioadă a fost depăşit la toate fară de obţinerea unor indici su — Foarte bine, Pentru ce-ai mai răspuns la che dere va creşte de la 81 la sută să se poată da în folosinţă cel Răspuns : Dintre cadrele di
sortimentele. S-a depăşit planul periori în valorificarea masei marea mea? Să mă cicăleşti? cit am înregistrat în anul şco puţin trei săli de clasă. Tot pî dactice din raion, 16 profesori
în special la sortimentele valo lemnoase, şi depăşirile ia sorti Naică. Cum ţi-am lar 1959—1960, la 95 la sută nă la începutul anului, vor fi sînt în această vară la cursuri
roase ca buşteni de fag cu 15 mentele de lucru mai valoroase — întocmai. Şi-apoi, credeam că în acest an. Anul trecut, au ab terminate şi şcolile din Mică- de perfecţionare, iar 11 dintre
fa sută, buşteni de derulaj cu în detrimentul unor sortimente spus, reprezenta eşti cu ajutorul, altfel nu ie-aş fi solvit clasa a V-a 451 de elevi. neşli — comuna Almaş-Sălişte ei urmează cursurile fără frec
28 la sută, doage de fag cu 10 mai puţin valoroase. De aseme ţinut de vorbă. Te las cu bine. In acest an vor îi însorişi în şi Petreşti — comuna Burjuo — venţă la diferite facultăţi, fapt
la sută, lemn pentru construcţii nea, preţul de cost a fost influ ţia a început la Auzi ? Din nou au început fluieră clasa a V-a 682 elevi, astfel că cu cîte o sală de clasă. care se va tace simţit în nive
foioase cu 40 Ia sută. Depăşiri enţat favorabil de reducerea turile. Noroci numărul total al elevilor din lul de predare al lecţiilor.
importante s-au obţinut şi la consumurilor specifice de mate orele .20, pusei a- clasele V—VII se va ridica la întrebare: Ip privinţa asigu
buşteni de răşinoase pentru fa riale, carburanţi, piese de Bontoş n-a mai răspuns la sa 1.555. rării condiţiilor materiale pentru De asemenea, avem 19 cate
brici de celuloză, cherestea de schimb ş. a., realizările cele mai paratul in func lut. Revoltat ta culme, a începui buna desfăşurare a programului dre de profesori vacante pe care
fag ş.a. De asemenea, la preţul importante obţinîndu-se la sec să regleze imaginile, intrerupind întrebare : Desigur că această de învăţămînt, s-au întreprins şi pînă la toamnă trebuie-să le
de cost s-a realizat o economie torul de căi ferate forestiere şi ţie, şi-acum... vorba aia, mă cam rularea filmului, cu scopul de a creştere atrage după sine extin alte acţiuni ? completăm precum şi 14 posturi
ceste plan în valoare de 927.000 la sectorul de industrializare pune la punct „micile defecţiuni". derea spaţiului de şcolarizare. de învăţători şi patru de educa
lei. „11 Iunie“ din Orăştie. plictisesc. Tocmai dădusem dru Ce se întreprinde în această di Răspuns: Ca să asigurăm con toare.
Dar nici speciaiorii n-au mai recţie ? diţii optime de învăţătură ele
Calitatea produselor s-a îm O preocupare de căpetenie a mul ajuiorului meu să meargă la stat in sală. Au început s-o pără vilor care locuiesc în sate înde Pentru ca nivelul învăţămîn-
bunătăţit simţitor faţă de tre lucrătorilor întreprinderii o con sească in grupuri. R ăspuns: Pînă la 1 septem părtate de centrele de comună, tului în acest an să se îmbunătă
cut. La lei, planul de împăduriri stituie şi reducerea pierderilor o iniilnire şi nu şliam ce să mai brie vom inaugura patru şcoli se vor deschide noi internate în ţească şi mai mult faţă de anii
a fost realizat în proporţie de de exploatare. In această direc Ce bine ar fi dacă iov. comunele Visca, Buruiene, Gîr- trecuţi, s-au luat măsuri de a
192 Ia sută, obţinînd o economie ţie au fost obţinute importante fac... operator Bontoş, împreună cu noi în centrele de comună : Al jiţi, Furcşoara şi Almaş-Sălişte. se ţine consultaţii pe timpul .va
prin reducerea preţului de cost economii. S-a pus un accent deo ceilalţi operatori, ar fi mai De asemenea, la internatul şco canţei pentru cei 125 de elevi a-
si acţiuni patriotice în valoare sebit pe crearea reţelei de dru Aceste discuţii au fost inlrerupie „operativi", ar lucra cu mai maş-Sălişte, Furcşoara, Cîrjiţi şi lii medii din Ilia va fi mărită mînaţi şi corigenţi.
de 116.000 lei. muri în pădure, condiţie de bază mult simţ de răspundere şi-n iimp capacitatea sălii de mese. Inter
în vederea reducerii pierderilor. de zgomotul ce străbatea prin ge Veţel. De asemenea, pe cuprin natele şcolilor din raionul nos Faptul că în acest an elevii
Aceste succese se datoresc în De asemenea, exploatarea în ce rulează firnul n-ar mai între tru au fost dotate cu peste 350 claselor .1—VII vor primi gra
primul rînd faptului că munci trunchiuri si catarge socotită ca muleţul de legătură intre camera sul raionului sînt în construcţie de paturi şi cu saltele, cearşafuri tuit manualele şcolare, este un
o metodă de mare randament şi ţine discuţii interminabile şi fără şi pături, în valoare de 16.000 ajutor preţios pentru toate ca
torii forestieri din întreprindere economicoasă, a luat o dezvol operatorului de cinema şi sala de 16 localuri noi de şcoală cu 42 drele didactice din raionul no
tare mare. rost la uşa din spatele cabinei. lei. -Mai dispunem de un fond
sînt preocupaţi ca din aceeaşi spectacol. săli de clasă. Una dintre aces stru. Acest lucru va duce de ase
Cheia realizărilor constă în A. DAVID de 36.000 lei care va fi folosit
cantitate de masă lemnoasă, să conştiinciozitatea şi elanul cu — Ascultă ce fluierături şi zgo menea la ridicarea nivelului de
care au muncit toţi lucrătorii în după o scrisoare trimisă tot pentru dotarea şi completa
obţină cit mai mult lemn de lu mote in sală! Ce-o fi oare, măi de tov G. lonescu învăţămînt.
frunte cu comuniştii. Ei au venit rea inventarului altor internate.
cru. In acest sens, ei au aplicat Bonioş ? Aşadar, elevii din raionul
cu o seamă de propuneri valo Cantinele ce funcţionează pe
cele mai judicioase metode de .— Ce să fie? Fluieră, că de- Ilia se vor bucura în acest an de
roase, au ridicat pe o treaptă
exploatare a lemnului, începînd aia au gură. condiţii şi mai bune de învăţă
superioară întrecerea socialistă.
de la doborîre şi pînă la faza fi — Du-ie omule, nu vezi qd de tură.
in desfăşurarea întrecerii so D. CRICOVEANU
nală. Arborii s-au tăiat cît mai vreo 10 minute nu se mai termină1
cialiste s-au evidenţiat tovarăşii
de jos, doborîrea s-a făcut în cea — Bine bine/
Ioan Gogu, Vasiie Bem, Vasile
mai mare parte pe curba de ni Şi intră in cabină pentru a vedea
Gheşa, Manzeru Pop, I. Potin-
vel sau în sus, iar crăcile au fost ce se-ntimptase. In sală, publicul
teu, Dumitru Adămescu, Mihăi-
valorificate în snopi. era din ce in ce mai revoltat.
lă Herban, Ioan Ungureanu şi
In procesul tehnologic de a- — Ce naiba, ăsla-i film mut ?
alţii.
piopiat şi scos lemnul din par — Ia uite frate, imagini pe două
Lucrătorii de ia I. F. Orăş
chete, care în trecut se făcea ma tablouri suprapuse. Ehei, să ştii că
tie sînt hotărâţi să obţină mereu
nual, se folosesc acum îunicu- cinematograful nostru a suferit tran
noi şi noi succese în munca lor.
iarele, care dau posibilitatea ob sformări. Se rulează „dublu mixt"
trarîucînd astfel în viaţă măre
ţinerii unei productivităţi spori fără sonor.
ţele sarcini trasate de cel de-al
te, uşurează efortul fizic al mun Aceste comentarii şi multe alte
lîl-lea Congres al partidului. In
citorilor şi reduc pierderile şi le din sală se liniştesc pe măsu
acest fel, drumul spre rentabili
declasările aproape cu 50 la su ră ce aparatul a fost readus la
zare devine mai scurt, mai uşor.
tă. Este de ajuns să arătăm că „ordine".
Ing. TRAIAN IACOB
prin folosirea mai bună a funi- ~«®E
serviciul producţie al
cularelor instalate şi prin ame I '? Pregătiri de spectacol
I. F. Orăştie
najarea altor 2 îuniculare noi, tuia trei muncitoare harnl ce de la fabrica ăe ciorapi din Sebeş: Paulina Draşovean (m ij 'Brigada artistică de agitaţie nesc la repetiţii în sala clubului
loc), Elisabeta Vintilă (dreapta) şi Rafila Pîrvu. Lucrind la re maiat ciorapi de bumbac, ele a întreprinderii de industrie lo întreprinderii.
în primul semestru s-a scos o cală „Vasile Roaită“ din Ha
îşi depăşesc planul în medie cu 10 la sută. ţeg, pregăteşte un frumos pro întregul colectiv al brigăzii
In clişeu: Cele trei munci toare remaind ciorapi. gram, pe care-1 va prezenta pe artistice se străduieşte să con
scenele căminelor culturale din tribuie la o cît mai bună reu
raion. şită a programului.
Spectacolul este intitulat „Sub IOSIF TAURESCU
steagul partidului“. corespondent
Zilnic, după terminarea pro o
gramului de muncă, tinerii ar im TEftutftLca.
tişti amatori, printre care can
didata de partid Minodora Bă-
ran, utemiştii Nicolae Veţan,
Maria Moisescu şi alţii, se-ntîl-
Organizaţia de partid de ia V IA Ţ A D E P A R T ID îndeplinirea’ şi depăşirea anga YW-.-i -v î.. m i
secţia furnale a uzinei „Victo jamentelor luate în întrecere.
ria" din Gălan, îşi exercită cu Creşterea, producţiei de foufâj îmbunătăţirea, Printre aceştia amintim pe tov. M
tot mai multă eficacitate drep calităţii el şl red u cerea preţului sie cost — ing. Ioan Stoicoi şi tehnicianul
tul de control asupra activităţii obiective de seam ă ale muucii de par Nicolae Pilly, care au rezolvat ¦Meri m u lta a f e n f i e muncii
conducerii administrative privind problema măririi debitului şi ri
aplicarea hotărîrilor partidului zolvarea ei întreaga masă de prin ridicarea temperaturii ae din vedere nici celelalte proble a urmări şi menţine o umidita dicării temperaturii aerului in de primire în partid"
ş: guvernului şi îndeplinirea pla muncitori. Aceasta, a dat posibi rului insuflat, stabilirea unei re me ale producţiei şi anume ca te constantă a materialelor in suflat în furnal prin elaborarea
nului economic, organizează şi litate organizaţiei de partid ca ţete optime de încărcare a fur litatea şi preţui de cost! Nu de troduse în furnal şi altele. schemei de legare şi funcţionare In urma articolului apărut sub titlul
conduce cu fermitate lupta mun pe baza propunerilor şi a con nalelor, dozarea corectă a şar puţine ori, tov. Ererhia Kiss, se în paralel a suflantelor vechi ou de mai sus, în nr. 1,732 din 20 iu
citorilor, inginerilor, tehnicieni cluziilor desprinse în cadrul dez jelor, întărirea răspunderii oa cretarul organizaţiei de bază, şi Rezultatele obţinute pînă a- cele noi, asigurând astfel mări lie a.c. al ziarului „Drumul socialls-
lor şi maiştrilor peniru obţine baterilor, să stabilească sarcini menilor faţă de sarcini şi a dis alţi comunişti, au spus în adu cum dovedesc că se pot obţine rea intensităţii de ardere şi cre mului“, s-a primit la redacjie o scri
rea celor mai bune rezultate în concrete pentru comunişti, con ciplinei tehnologice, munca poli nările organizaţiei de bază şi în economii mari pe seama reduce şterea producţiei de fontă pe soare de răspuns din partea biroului
producţie. ducerea secţiei, organizaţia de tică şi organizatorică de partid, consfătuirile de producţie că pe rii consumului de cocs. La fur m. o. volum util, Ionaşcu Mun- organizaţiei de bază din G A S. Că-
(J.T.M. şi sindicală. In scopul exemplul personal al comunişti furnalişti trebuie să-i intereseze nalul nr. 1, de pildă s-a reuşit teanu, al cărui schimb a produs Ian. In această scrisoare se recunoaşte
Lupta pentru îndeplinirea pla lor, — care sînt tot timpul în nu numai cantitatea, dar şi ca să se economisească în cursul în luna trecută numai fontă de că organizaţia de bază ou s-a ocupat
nului de producţie la toţi indicii creşterii producţiei de fontă, a fruntea acţiunilor — au mobili litatea şi preţul de cost al fontei. lunii trecute o cantitate de cocs bună calitate, prim-furnalistul cu răspundere de munca de primire
şi a angajamentelor luate în rn- fost lansată lozinca: „Fiecare zat la luptă întregul colectiv al Activitatea intensă a comunişti cu care furnalul poate funcţiona Ioan Stăniloiu de la furnalul nr. în partid şi apreciază critica făcută
trecera socialistă constituie o- echipă de jurnalişti să producă secţiei. In acest fel, încă din pri lor a făcut ca aceste probleme o zi şi jumătate. După calculele 1, care a dat zilnic 14 tone de ca justă. Tov- Miron Necşa, secreta
biectivele principale ale întregii zilnic 10 tone de fontă peste ma lună de la lansarea lozincii, să frământe întregul colectiv. făcute, prin reducerea consumu tontă peste plan. De asemenea, rul organizaţiei de bază şi organiza
munci poliiice şi organizatorice plan". In jurul acestei lozinci echipele de furnalişti au reuşii Din aceste frământări s-a născut lui de cocs, se pot realiza lu maiştrii Ioan Nedelea, Gheor- torul de partid al gospodăriei, îşi face
ale organizaţiei de partid de la s-a desfăşurat o largă muncă să producă zilnic cîte 12—14 şi noua iniţiativă a comuniştilor, nar peste 60.000 lei economii. ghe Ştefan, Dumitru Greţii, autocritica, recuuoscînd că s-a lăsat
¦furnale. Organizaţia de bază a politică şi organizatorică, a fost tone de fontă peste plan. iniţiativă care are drept scop prim-furnalistul Eronim Foroi, antrenat de rezolvarea problemelor de
acumulat o bună experienţă în organizată o agitaţie vizuală micşorarea consumului specific * furnalistul Uie Tăroi, lăcătuşii producţie şi nu s-a ocupat suficient
conducera producţiei şi se ocupă concretă şi o întrecere susţinută. Organizaţia de bază fiind pre de cocs şi realizarea de econo Ştefan Biro, Pavel Tolacec, su de primirea de noi membri şi candi
cu tot mai multă răspundere de zentă întotdeauna în miezul mii tot mai mari la preţul de Iniţiativele pornite de comu dorii Romulus Pasc şi Ioan Nas- daţi de partid. In răspuns el se an
această problemă. Sprijinindti-se Rezultatele obţinute erau înscri problemelor, a analizat {actorii cost al foniei. „Să lucrăm o zi nişti şi rezultatele obţinute au ta, fierarul Ştefan boţea, elec gajează sş lichideze lipsurile mani
pe colectivul de ingineri, tehni se zilnic pe graficul de produc care au dus la obţinerea acestor pe lună cu cocs economisit“, dat posibilitate furnaliştilor de tricienii Miron Pop, Constantin festate şi mulţumeşte ziarului pentru
cieni, maiştri, muncitori fruntaşi ţie, iar fruntaşii şi metodele lor realizări şi a indicat conducerii la Gălan să-şi sporească anga Avici, Ştefan Tomuş şi Anton ajutorul tovărăşesc ce i-a fost dai.
şi inovatori, organizaţia de par iarg popularizate. Membrii şi secţiei să ia măsuri pentru per constituie noua chemare a co jamentul anual de la 1.400 tone Răcean, şef de utilaj, au fost
tid a făcut diferite studii sco- candidaţii dc partid; tovarăşii manentizarea lor. La rîndul ei, la 14.000 tone, să producă pes întotdeauna în frunte şi au con In încheierea scrisorii se arată că
tind la iveală noi posibilităţi şi din activul fără de partid, gru organizaţia de partid a lansat muniştilor adresată colectivului. te plan pînă acum mai mult de stituit prin faptele lor exemplu au fost luate măsuri de îmbunătăţi
rezerve de creştere a capacităţii pele dc partid pe schimburi, au o nouă lozincă mobilizatoare*1: 10.000 tone de fontă şi să rea de urmat pentru întregul colec rea muncii de primire ,în partid.
de producţie a furnalelor, de primit sarcini precise privind „Să dăm în fiecare zi, de fieca Această nouă iniţiativă a fost lizeze în primul semestru al a- tiv al secţiei.
micşorare a consumurilor spe munca politică şi îndeplinirea re echipă, o tonă dc fontă pe nului 1.186.000 lei economii la „Postul U.T.M. de control
cifice de materii prime şi ma sarcinilor economice. Activitatea m. c. volum util de turnai“. îmbrăţişată cu căldură şi a în preţul de cost. Obţinerea acestor Sprijinindu-se în activitatea sa
teriale şi pentru realizarea de politică şi organizatorică inten In jurul acestei lozinci s-a con succese a făcut ca furnaliştii de pe întreaga masă de muncitori, tace"
cît mai multe economii în pro să, desfăşurată de organizaţia de centrat întreaga activitate a or ceput să fie aplicată din luna la Gălan, dornici de a întîmpina consultîndu-i şi atrăgîndu-i la o
ducţie. partid, a dus la mobilizarea în ganizaţiei şi rezultatele obţinute ziua de 23 August cu noi reali In ziarul nostru a apărut o notă
tregii mase, la înfăptuirea ini confirmă că ea s-a orientat şi a iulie. Cocsul avînd, în afară de conducere activă a producţiei, intitulată .!Postul U.T.M. de control
Sporirea producţiei ţiativei comuniştilor. acţionat în mod just. Furnaliştii zări, să-şi propună să realizeze dezvoltîndu-le spiritul de răs fsce“, în care era criticată inactivi
care deservesc furnalul nr. 1 au materiile prime, cea mai mare tatea colectivului postului U.T/A1. de
de ionfw — preocupare îndeplinirea sarcinilor cu pri realizat în perioada 1—28 iulie pînă la 23 August angajamentul pundere faţă de sarcinile de pro control şi secretarul organizaţiei de
vire la creşterea producţiei de a.c. un indice de utilizare de pondere în preţul de cost al fon bază U.T.M. de la secţia II-a O.S..M.
de frunte tontă şi realizarea angajamen 1,020 tone fontă pe m.c. volum luat pînă la 7 Noiembrie, şi să ducţie, muncind permanent pen din G.S. Hunedoara. In urma .apariţiei
telor luate, au constituit obiec 'Util de furnal. tei, organizaţia de partid şi-a acestei note, s-a primit la redacţie o
Organizaţia de partid şi-a pus tul mai multor discuţii în ca dea astfel peste plan 11.500 tone tru educarea politică a maselor, scrisoare din partea comitetului orga
ca .sarcină în primul rînd gă drul adunărilor generale ale or Ss lucram o zi pe hm® îndreptat atenţia spre reducerea nizaţiei de bază U.T.M. din secţie
sirea de noi căi şi posibilităţi ganizaţiei de bază, în grupele de fontă de bună calitate şi ief pentru mobilizarea şi însufleţi prin care acesta îşi însuşeşte pe de
penţru sporirea producţiei de de partid pe schimburi cît şi în cu cocs ecosiomisit consumului de cocs. Conducerea plin critica făcută şi ne informează
tontă pe baza măririi indicelui consfătuirile de producţie. tină. rea acestora, organizaţia de ba că a luat măsurile cuvenite ca postul
-de utilizare. In acest scop, au Trebuie să spunem însă că secţiei a introdus o planificare U.T.M. să nu mai iacă. Măsurile /lua
tost studiate amănunţit posibi Măsurile luate pentru mărirea De menţionat este contribuţia ză de la secţia furnale a uzinei te — se spune în scris: are — au fă
lităţile exislente şi s-au stabilit intensităţii de ardere în turnai organizaţia de bază nu a scăpat mai raţională în folosirea mate cut ca postul U.T.M. să-şi îmbunătă
măsuri concrete pentru folosirea adusă de membrii şi candidaţii „Victoria“ Gălan, îşi îndepline
ior. Organizaţia de partid a or riilor prime şi a materialelor, ţească activitatea şi în prezent :îşi
ganizat a largă discuţie asupra de partid, care s-au situat întot şte cu tot mai multă competenţă
şcestei probleme, atrăgând la re a luai măsuri pentru respecta aduce contribuţia la îndeplinirea sar
deauna în frunte şi care au rolul său de conducător şi în
rea cu stricteţe a reţetei de în cinilor economice, la educarea tine
adus un mare aport la înfăptui drumător, obţine mereu noi suc
cărcare, pentru a se lucra cu o retului şi întărirea disciplinei.
rea sarcinilor de producţie, la cese în îndeplinirea sarcinilor
temperatură de 700 de grade
încredinţate de partid.
a aerului insuflat în furnal, de
N. BADIU