Page 100 - 1960-08

Pag. 2 DRUMUL SOCíALiSMULVl Nr. 1767
rerazpassraansaBigag
MonKmnHBsa

încărcarea mecanică în abataj S®e şantleral ©raşHliii

metodă d@ mare productivitate ÜL st®® Călăii — Incrărlie
sini întîrziate
Principalul obiectiv al planu­ cărcare este de 35 tone pe oră,

lui economic pe anii 1960-1965, Ing. TRAIAN BIRSAN avînd greutatea de circa 2.000 Primele lucrări pe şantierul săptămâni. Lucrînd aşa, mai mult
kg. Al doilea tip constă dintr-un nouiui oraş Călan au început in Ia voia întîmplării, oamenii nu
se arată în documentele Con­ mecanic şef al C.G.V.J. transportor cu raclete în formă luna iulie a anului trecut. Har­ prea ştiu ce au de făcut. Tot­
de L. Ramura scurtă a transpor­ nicii constructori de aici au por­ odată, întrecerea socialistă pe
gresului al IlI-lea al Partidului torului este perpendiculară pe In secţia de ma- nit hotărîţi să dea lucrări de cea şantier nu este bine organizată.
rochinărie a fabri­ mai bună calitate, într-un ter­ Un alt lucru cave ţine tot de
Muncitoresc Romîn, este dez­ nă în prezent circa 16 exempla­ ceala Du şi se aşează lipit de cii „Simion Bărnu- men scurt şi ia un preţ de cost proasta organizare a muncii pe
frontul de lucru, puşeîndu-se di­ ţiu din Sebeş lu­ scăzut. Roadele muncii desfăşu­ şantier, este şi teiul nejudicios
voltarea bazei tehnico-materiale re, încercîndu-se aproape la toa­ rect pe ea. Capacitatea de trans­ crează şi tinerii Va- rate au început deja să se arate. de repartizare a maşinilor. De
port este de 30 tone pe oră, iar sile Pciştiu şi flic S-au înălţat multe blocuri cu a- pildă, în ziua de 26 august a.
în vederea desăvîrşirii construc­ te minele din Valea Jiului. Eco­ puterea motorului 5,5 kW. Pro­ Filip. Harnici şi partamente frumoase şi confor­ c., toate camioanele de pe şan­
iectele de execuţie vor îi reali­ pricepuţi, cei doi tabile. Viitorul oraş a început tier fuseseră repartizate ia tran­
ţiei socialismului. Pentru înde­ nomiile obţinute faţă de încărca­ zate în colaborare cu Institutul tineri maşinişti (pe deja să prindă viaţă. După cum sportul materialelor de la gară,
de mine „Gheorghe Gheorghiu- care-i vedeţi in fo­ spuneau tovarăşii din conduce­ iar penlru transportul nisipului
plinirea acestui minunat obiec­ rea manuală au fost de circa Dej“ Petroşani, iar execuţia se rea şantierului, în total, pînă ia la staţia de betoane nu era re­
va face la U.R.U.AV Petroşani. tografia noastră), 1 septembrie, vor fi predate un partizată nici o maşină. Din a-
tiv, Congresul a pus în faţa oa­ 0,06 lei/tonă, neînsemnate deci. număr de 210 apartamente. cest motiv, cîteva formaţii de
Pentru mecanizarea încărcării ist depăşesc norma constructori nu aveau ce lucra.
menilor muncii, ca una din sar­ Sperăm însă, că prin îmbunătă­ în abatajele frontale vor fi folo­ in medie cu 8 la Anaiizînd forţele existente pe
site deocamdată transportoarele sută. şantier ca şi pianul anului 1960, Pe şantierul noului oraş Că­
cinile de bază, introducerea pe ţirile constructive care se vor blindate tip PMZ-45. Un tran­ se poate constata însă că aici lan, este greu să afli dacă se
sportor va fi pus în funcţie în a- lucrările sînt rămase în urmă. realizează sau nu economii.
scară largă şi în ritm rapid în aduce maşinii, în viitor se vor batajul frontal din stratul 15/VI- Din cele 474 apartamente prevă­
Victoria (E.AA. Lupeni), pe un zute în plan pentru a fi date în — Se fac economii — spu­
producţie a tehnicii celei mai putea obţine rezultate mult mai front de 80 m.l. împingerea tran­ folosinţă pînă la sîîrşitul acestui neau tovarăşii din conducerea
sportorului seva face mecanizat, an, au fost realizate abia 210 şantierului — însă nu ştim cîte
înaintate — condiţie esenţială bune. cu împingătoare pneumatice, iar apartamente. înseamnă că în anume.
timp de 8 luni, pianul anual nu
a dezvoltării forţelor de produc­ Paralel cu încercările de care susţinerea cu stîlpi metalici şi a fost realizat nici măcar pe ju­ F. firesc să se răspundă aşa ia
mătate. Conducerea şantierului o asemenea întrebare, deoarece
ţie, a creşterii productivităţik. am amintit, s-a început şi expe­ grinzi articulate, aşezate per­ motivează această stare de lu­ la Călan nu s-a introdus nici
cruri prin existenţa unor cauze pînă acum fişa limită de ma­
muncii. rimentarea maşinii de încărcat pendicular pe front, ultima obiective. Prima cauză ar fi a- teriale. Or, este bine cunoscut
ceea că o parte din blocuri nu
Marea însemnătate a acestei tio GNL-30 M, de fabricaţie so­ gnriă fiind în consolă. Aceasta pot fi terminate deoarece sînt faptul că folosirea unei aseme­

sarcini este subliniată şi de vietică. adusă în Valea Jiului la va permite menţinerea perma­ ocupate de. constructori. A doua nea fişe dă posibilitatea brigă­

Hotărîrea C.C. al P.M.R. şi a începutul anului 1960. Maşina nentă a transportorului lipit de se datoreşte lipsei unor ma­ zilor de constructori să economi­

Consiliului de Miniştri cu pri­ este de construcţie cu siguranţă front, iar cărbunele puşcat va teriale, în special de materiale sească material.

vire la ridicarea nivelului tehnic mărită şi se poate folosi în sub­ cădea în proporţie de circa 70 pentru instalaţii. Există însă pe In antrenarea oamenilor pen­

al producţiei, hotărîre elaborată teran în minele cu emanaţii de la sută direct pe transportor. şantier şî aite deficienţe care tru îndeplinirea sarcinilor de

pe baza Directivelor Congresu­ gaz metan. Ea a fost introdusă In cele de mai sus am căutat trebuie grabnic lichidate. In a- plan, un rol deosebit de impor­
să descriu în linii mari realiză­
lui al IlI-lea al partidului. în abatajele cameră nr. 10 stra­ rile obţinute şi perspectivele de fară de lipsa de materiale, pro­ tant îi are şi gazeta de perete.
dezvoltare privind mecanizarea
In ultimii ani, prin eforturile tul 3/1 de la E. M. Aninoasa, Din nou în uzină blemă care poate ii soluţionată Considerăm că gazeta de perete
încărcării cărbunilor în abataje.
comune depuse de minerii, teh­ obţinîndu-se creşteri de produc­ de către conducerea T.R.C.H., de pe şantier nu este folosită în
Această problemă a fost în ul­
nicienii şi inginerii din Valea tivitate între 20—40 la sută pe pe şantier există o slabă orga­ suficientă măsură în acest scop.
timii ani şi este şi în prezent o
Jiului, productivitatea muncii a abataj, faţă de randamentele nizare a muncii. Brigăzile de Conducerea şantierului are
vie preocupare a minerilor, teh­
crescut în semestrul I al anului planificate, iar faţă de randa­ constructori nu cunosc dinainte datoria să folosească toate mij­
nicienilor şi inginerilor noştri,
1960, faţă de nivelul anului mentele obţinute prin încărcarea Frezorul Forogo Iacob, ca- din nou pragul uzinei. La lu- ce anume lucrări au de execu­ loacele posibile, să organizeze
iar rezolvarea ei cu succes ne­
1955, cu 36 la s-ută în abataje, manuală, de circa 8—12 la sută. re numai cu un an în urmă cru era schimbul II. De cum tat, nu ştiu în ce termen trebuie în aşa fel munca îneît să fie
cesită şi în viitor eforturi. se număra printre fruntaşii a intrat în ' sala de montaj,
cu 34 la sută în subteran şi cu In decursul celor 5 luni de uzinei, este astăzi la pensie, cu mina tremurînăă_ ele emo- recuperate cît mai repede rămî-
Zgomotul maşinilor, uzina cu ţii, a început să pipăie fie­
49 la sută pe exploatări, iar încercare, maşina a funcţionat nerile în urmă. Pînă ia sfîrşitu!

preţul de cost a scăzut cu 14 fără defecţiuni. S-a constatat de care a fost obişnuit timp de care maşină pe care a cunos-

la sută. asemenea că timpul necesar în­ 26 ani, îl cheamă însă şi. a- cut-o şi de care îl leagă a-

La obţinerea acestor rezultate cărcării materialului puşcat în- cum. De aceea, _ minţiri plăcu-

bune a contribuit în mare mă­ tr-o aripă a abatajului a fost de lui Forogo la- / 0 ', r ,T, S xşJy te din viaţa lui
cob îi vine w M t M m f de frezor,
sură extinderea mecanizării în circa 60 minute, după care, ma­

procesul de producţie. şina era oprită, nefiind folosită greu să stea ^"U JLffl Ajunglnă la
acasă. maşina pe care
Mecanizarea operaţiunilor nici pe departe la capacitatea Freamătul muncii de la u-
zinâ îl îndeamnă să se în­ a lucrat înainte de a ieşi la
principale în procesul de pro­ ei. pensie, o privi o clipă cu a-
ducţie nu s-a realizat însă în Pentru anul 1960, s-a prevă­ toarcă la locul său de mun­ tenţie, apoi se adresă tlnăru-
lui care o minuia cu slîngă-
mod uniform la tăiere, încărcare zut a se aduce din import 6

şi transport. în acest fel, s-a buc. maşini GNL-30 M care au că. cie încă.

creat o disproporţie între opera­ şi sosit în Valea Jiului, iar pre­ Şi aşa, într-o bună zi, pen­ — Cum merge treaba ?
sionarul Forogo Iacob a păşit — Mulţumesc, bine!
ţiunile mecanizate pe de o parte vederile pentru 1961 sînt de a- — Te-ascultă maşina ?

şi cele care au rămas a se exe­ semenea de 6 bucăţi. In momen­

cuta manual de pe altă parte. tul de faţă, 3 astfel de maşini — D-apoi.

Această disproporţie care se e- lucrează la F.. M. Aninoasa, în — Dar cu planul, cu cali­

videnţiază între operaţiunea de abatajele cameră 7,13 şi 16 din tatea ?

încărcare manuală şi operaţiu­ stratul 3/1 sectorul I, iar două Sporind indicii de utilizare Tinărul de astă dată se să le dea gata. Chiar tov. Va­ anului, mai sînt numai patru
nile de tăiere prin puşcare şi se vor introduce la E. M. Pe-
transport cu ajutorul transpor­ trila, în abatajele cameră 3W codi cu răspunsul. sile Cimpeanu, şeful uneia din­ luni, dar dacă vor fi înlăturate
toarelor cu raclete, menţine lun­ şi 4\V din stratul 3/II sectorul — Păi să vedeţi... şi căzu V
gă durata ciclului, duce la o III. Colectivul de muncitori, teh­ faptul că de la începutul anu­ pe ginduri. tre cele mai bune brigăzi de lipsurile existente, plănui va pu­
productivitate scăzută.
Deşi rezultatele obţinute pînă nicieni şi ingineri din cadrul lui şi pînă în prezent, au livrat' — Uite, elementele de ra­ tencuitori, nu ştia ce anume va tea fi îndeplinit.
Problema încărcării cărbune­ în prezent sînt bune, există încă secţiei furnale a uzinei „Victo­
lui în abataje şi în special în rezerve însemnate de sporire a ria“ Călan, desfăşoară o însu­ turnătoriilor din ţară mai mulţi diator sînt înclinate. Opreşte avea de executat peste cîteva V. ALBU
abatajele cameră este complexă. productivităţii muncii. Astfel, s-a fleţită întrecere socialistă pentru maşina. Hai să le punem la
Transportorul fiind montat în studiat, posibilitatea trecerii ma­ de 13.400 tone fontă peste plan.) punct.
frontul de lucru, nu permite în­ şinii dintr-o aripă a abatajului
cărcarea directă, în acest caz în cealaltă, pentru încărcarea sporirea necontenită a produc­ în fruntea întrecerii s-au si-c Şi bătrinul, cu cheia in m i­
fiind necesară o maşină de în­ materialului puşcat în ambele a-
cărcat. Găsirea unei maşini co­ ripi în scopul obţinerii unei pro­ ţiei de fontă. Strădania lor de tuat tovarăşii ioan Stăniloiu, ( nă, desfăcu papucul-posta­ Se dezvoltă colectiva
respunzătoare este condiţionată ductivităţi superioare pe abataj a ridica indicii de utilizare ai Simion Stănculea, Adam Kissx ment. din faţa maşinii şi îl
de o serie de factori şi anume : şi a unei. utilizări mai bune a regla.
spaţiul disponibil redus, granu- maşinii. La E. M. Pctrila se va agregatelor, s-a concretizat în şi alţii. ? Apoi observă că nici filetul Pe malul drept al Tîrnavei, colectivei lor, pentru ei. Şi suc­
laţia neomogenă a cărbunelui, aplica un alt sistem de lucru :
vatra neregulată a abatajelor cele 2 maşini, vor lucra contra- de lU nu este tocmai bine la o azvîrlitură de băţ de la cesele sînt tot mai evidente.
rămasă după puşcare etc. Ma­ ort cu punctele de atac în 3 W
şina trebuie să fie deci simplă, şi 4\V. executat. Luă burghiile, le vărsarea ei în Mureş, este aşe­ Anul acesta, bunăoară, gospo­
uşoară, cu mare mobilitate şi si­
gură în funcţionare. Cu toate Pentru reducerea consumului Ádivifalea organizafiei U. I. ascuţi la un unghi prevăzut zat satul Cistei. dăria agricolă colectivă „Parti­
eforturile depuse de muncitorii, specific de demn, va trebui stu­ in procesul tehnologic şi re- ...Aici, pe malul Tîrnavei, via­ zanii păcii“ din satul Cistei, a
tehnicienii şi inginerii din Va­ diată aplicarea unei monografii plantat peste 700.000 butaşi vilă
lea Jiului, care au conceput şi de armare simplă, care să asi­ m discufia comtmişiibr făcu filetul. ţa clocoteşte. Şi cum e firesc, altoită din cele mai bune soiuri
executat pînă în prezent nume­ gure o susţinere sigură, fără La controlul tehnic, bateria, inima satului este colectiva. c a : „Fetească albă“, „Pinot
roase tipuri de maşini de încăr­ creşterea consumului specific. Va
cat, nu s-a reuşit pînă în prezent trebui de asemenea examinată De cttrînd, organizaţia de par­ plinirea sarcinilor de plan, creş-, de radiatoare a corespuns tu ­ înfiinţată încă din anul 1950, gris“, „Riesling italian“, „Mus­
să se găsească o soluţie accepta­ posibilitatea de recuperare a ma­ tid nr. 1 de la turnătoria uzinei turor exigenţelor. ea s-a dezvoltat zi de zi, dînd cat otonel1 etc. Veniturile ce se
bilă. Menţionăm că ultimele ti­ terialului lemnos prin răpire. „Victoria“-Că!an, a analizat în- terea productivităţii muncii, în v Tinărul, privi voios la bă- posibilitate celor peste 60 fami­ vor realiza în viitorul an de la
puri de maşini, printre care ma­ bunătăţirea calităţii producţiei1 trînul Forogo, iar faţa îi ra­ lii de ţărani muncitori să cu­ pepiniera de viţă, se vor ridica
şina cu disc încărcător, maşina In ultima perioadă au mai a- noască şi viaţa nouă, îmbelşu­ la peste 1.000.000 lei.
cu lanţ şi sape şi maşina cu bra­ părut propuneri pentru două ti­ Ir-o adunare generală activita­ şi reducerea preţului de cost. dia de bucurie şi mulţumire. gată, spre care i-a îndrumai zi
ţe încărcătoare, au dat la expe­ puri de maşini de încărcat în de zi partidul. Aceasta va face să crească
abataje cameră. Unul din aceste tea organizaţiei U.T.M. Tovară­ Adunarea generală a apreciat ( A învăţat două operaţii noi şi mai mult bunăstarea colecti­
tipuri se compune dintr-un dis­ In intervalul de timp dintre viştilor. Se prevede ca numai
şul Vasile Tătăruş, secretarul că organizaţia U.T.M. a desfă-, care îl vor ajuta mult în în­ anii 1950—1960, celor peste 60 de pe urma culturii viţei de vie,
familii de colectivişti li s-au a-
comitetului U.T.M., a prezentat şurat o activitate pozitivă şî a« suşirea meseriei de frezor la dăugat şi ceilalţi oameni, înfăp- valoarea zi lei-muncă să crească
stabilit noi măsuri penlru ca ti-' care se califică acum. tuindu-se astfel colectivizarea
irit referat despre munca organi­ Forogo Iacob îşi luă apoi întregului sat. în viitorul an cu circa 15—-20
zaţiei şi a utemiştilor pentru neretul să-şi aducă în viitor un' rămas bun. Strînse mina tî-
traducerea în viaţă a hotărîrilor
partidului. aport tot mai m are'la înfăptui-[ nârului şi plecă mulţumit că
rea sarcinilor trasate de Congrc-, vizita pe care a făcut-o la
Tineretul — aşa cum a reieşit sul al IlI-lea al P.M.R. ...Aici, pe malul Tîrnavei, via­ lei.
montaj a putut fi de folos.
din referat şi discuţii — şi-a a-
IOSIF CRASCA ţa clocoteşte. Oamenii muncesc NICOLAE CIONTEA

dus un aport însemnat la înde- C. CONSTANTIN' î cu multă rîvnă pentru înflorirea corespondent

rimentare rezultate promiţătoa­ pozitiv'de încărcare cu 2 braţe

re. Cele mai multe încercări gemene: transportor cu raclete, Comuniştn din organizaţia de Grijă deosebită pentru atelierului, depoul ş. a. In ziua
s-au efectuat cu maşina de transportor cu bandă de cau­ bază a sectorului de transporturi de 26 august, de piidă, 35 tova­
încărcat cu lanţ şi sape, ciuc, ambele fiind aşezate pe ai minei Teliuc, manifestă un in­ răşi au participat la acţiunea de
din care s-au construit pî- două pneuri. Capacitatea de în- teres crescînd pentru educarea descărcare a unui număr de 36

Jonstrucţiile— candidaţilor şi a noilor membri educarea candidaţilor de partid vagoane cu cărbune. S-a mun­
mîndria colectiviştilor de partid. O dovadă este şi fap­ cit timp de 3 ore şi astfel va­
tul că de multă vreme n-a ră ­ Dintre candidaţii de partid din muită vreme. De aici i-a venit — Partidul cere organizaţiilor goanele au putut fi puse în cir-'
$? încă nu-s doi ani de cină 1 mas nici un candidat cu stagiu! această organizaţie de bază, ideea să se-nscrle ia şcoaia de saie să primească în rinduriie cuiaţie la timp. De Ia începutul
ţăranii muncitori din Berthe- nea. Şi ei prestează deseori expirat care să nu fi fost pus în sînt muite exemple care dove­ calificare pentru a deveni me­ lor pe cei mai buni dintre cei anului pînă în prezent, colecti­
ore de muncă voluntară şi discuţia adunării generale pen­ desc că sarcina concretă este canic de locomotivă. Era o sar­ mai buni muncitori. Tovarăşul vul sectorului de transport a
lot s-au unit într-o gospodă­ lucrează cu însufleţire pen­ tru a fi primii în rindul membri­ mobilizatoare. Tovarăşul Ema- cină în plus, dar trebuia înde­ Breaz este demn să fie primit prestat peste 9.000 ore de mun­
tru terminarea construcţiilor lor de partid. Lucrul acesta nu noil Pîrjol, Ia scurt timp după plinită. S-a înscris ia cursurile candidat, dar îi cerem să mun­ că voluntară, aducînd întreprin­
rie colectivă. Dar, cu toate gospodăriei. este deloc lipsit de însemnătate, primirea sa în rinduriie candi­ de calificare şi după cîteva luni cească şi mai bine, să fie frun­ derii însemnate economii.
acestea, harnicii colectivişti dacă se ţine seama că în mo­ daţilor, a fost confirmat in de pregătire teoretică şi practi­ taş Ia îndeplinirea planului, ia
mentul de faţă numărul candida­ cursul anului trecut ca ajutor că, el a devenit un bun mecanic. economii, în toate acţiunile în­ Un rol important în munca
îndrumaţi de către organi­ Colectiviştii din Berthelot ţilor se ridică la aproape 40. de propagandist ia un cerc de Acum înţelege mai uşor proble­ treprinse de organizaţia de ba­ de educare a candidaţilor îl au
studiere a Statutului U.T.M. Du­ mele ce frămîrită colectivul din ză. conferinţele pe diferite teme ce
zaţia de partid, au şi ridicat s-au ffîhăit din timp să asi­ Vom remarca citeva din for­ pă un timp, a rămas propagan­ care face parte, le găseşte mai se ţin în faţa candidaţilor. Prin­
gure insilozarea furajelor mele şi miiioaceie pe care or­ dist. Ei a dovedit de atunci că-i uşor rezolvarea. Devenind candidat de partid, tre conferinţele expuse în faţa
o seamă de construcţii nece­ ganizaţia de bază nr. 4 de la place să studieze; venea bine tov. Breaz a ţinut seama de a- lor se numără şi cele cu teme
mina Teliuc. le foloseşte în creş­ pregătit la şedinţele de cerc, a- Srtădania de care dă dovadă jutorul comuniştilor. El şi-a îm­ ca : morala comunistă, înaltul
sare gospodăriei. Semeţ se pentru animale, adăpostirea terea şi educarea candidaţilor de juta pe tovarăşii care întîmpinau în a învăţa şi a munci mai bine, bunătăţit munca, a devenit tot titlu de membru al partidului,
atelajelor gospodăriei şt îh- partid. greutăţi în siudiu, ştia să lege îl recomandă ca pe un bun pro­ mai activ. Astăzi el se numără ultimele cuceriri aie ştiinţei şi
înalţă grajdul care adăpos­ bine iezeie teoretice de sarcinile pagandist pentru noul an şco- printre mecanicii de frunte ai tehnicii sovietice în domeniul
SarcjnS concrete concrete aie construcţiei socia­ iar al îrivătămîntului politic sectorului. Lunar echipa iui e- cercetării spaţiului cosmic etc.
teşte peste 100 vite mari — magazlnarea recoltei de po­ liste. Cu ajutorul său, cursanţii U.T.M. conomiseşte 14—16 tone de căr­
rumb care se prevede a fi şî mobilizatoare au dobîndit cunoştinţe politice bune faţă de normele stabilite. Fără îndoială că biroul orga­
terminat în toamna trecută nespus de bogată. Ca urmare, preţioase, lucru ce se oglindeşte ...Pînă nu de mult, tov. Petru nizaţiei de bază a avut grijă ca
Tovarăşii din biroul organiza­ şi în producţie. Cea mai mare Breaz, mecanic de locomotivă, Acţiunii© colective şi în acest an să fie încadraţi
_ şi magazia de cereale cu ţiei de bază socotesc în mod just parte dintre cursanţi au devenit se număra printre cei cu reali­ în învăţămîntul de partid toţi
că un mijloc principal de edu­ fruntaşi în producţie. După ce zări medii. Asta nu pentru că sînî educative candidaţii. Cea mai mare parte
două etaje, in curs de fini­ pe Ungă construcţiile amin­ care, de formare a conştiinţei a devenit propagandist, tov. Pîr­ n-ar îi putut face mai mult, dar dintre ei vor studia Statutu!
tite au apărut şt se înalţă înaintate, este munca concretă. jol şi-a dat seama că întîmpină îi cam lipsea entuziasmul în O atenţie deosebită acordă P.M.R.
sare. Pornind de la acest principiu, greutăţi mai ales în ceea ce pri­ muncă, lipsă pentru care a fost biroul organizaţiei de bază or­
rapid, altele. biroul organizaţiei de bază a veşte cunoaşterea şi explicarea criticat de comunişti în aduna­ ganizării unor acţiuni în care să Acesîeă sînt doar cîteva for­
Majoritatea colectiviştilor La remiza ce se întinde pe încredinţat fiecărui candidat cîte unor probleme tehnice. Lucrul rea generală, înainte de a îi pri­ fie antrenaţi toţi candidaţii. Aici me pe care organizaţia de bază
o sarcină bine definită. Sarcina era explicabil : el era un mit în rinduriie candidaţilor de ies cu putere în evidenţă calită­ nr. 4 de la mina Teliuc Ie folo­
folosesc timpul lor liber pen­ o lungime de 50 m. se şi lu­ concretă constituie un mijioc de fochist pe locomotivă şi cunoş­ partid. Cunosciridu-i calitatea de ţile fiecărui tovarăş. Biroul or­
crează la acoperiş, groapa în mobilizare, de întărire a simţu­ tinţele iui tehnice nu-i prea a ganizează în fiecare iună o zi a seşte în munca de educare a
tru înfăptuirea construcţiilor lui de răspundere ai candidaţi­ jutau să inţefeagă unele pro­ muncitor cinstit, comuniştii l-au
lor. bleme. Mereu era pus în situa­ primit în rîndul candidaţilor cu muncii voluntare. Acţiunea este candidaţilor. Ele se dovedesc
planificate. Numai la săpatul care se vor însiloza 180 tone ţie să ceară consultaţii de fa to
furaje este în curs de finisa­ In caietul de evidenţă al se­ varăşii cu o pregătire mai mare. condiţia ca în timpul stagiului anunţată din timp, iar în ziua însă eficace prin aceea că marea
fundaţiei, transportul pietrei, cretarului organizaţiei de bază Aşa însă nu se mai putea merge să muncească mai bine. Unu!
în dreptui numelui fiecărui mem stabilită, după ieşirea tiîn tură, majoritate a candidaţilor de par­
balastului şi nisipului, nece­ re. Peste puţin tim.p, se vor bru şi candidat este trecută sar­ dintre comuniştii mai în vîrstă
cina, de îndeplinirea căreia răs­ a exprimat gîr.dtri tuturor în cu­ se trece la muncă. tid sînt fruntaşi în producţie,
sare construirii magaziei, termina şi cele 8 pătule pen~ > punde în faţa biroului sau a a- vinte simple, dar pline de ade­
tru porumb, pentru care s-au ) dunării generale. văr : De cele mai muite ori se strîn- sînt oameni înaintaţi, ai căror
224 de colectivişti au efec­
ge fier vechi, se curăţă incinta exemplu este tot mai mult urmat
tuat peste 1.300 ore de mun­ procurat materialele. \
de ceilalţi muncitori din sector.
că voluntară. Multe colecti­ Colectiviştii clin Berthelot ţ
A. CERBU
viste ca Ştefania Martinescu. sînt minări de construcţiile \

Maria Varză şi altele. îşi a- ridicate de ei. Şi au pentru

duc din plin contribuţia la ce. Prin ele. fondul de bază

înălţarea acestei construcţii. al gospodăriei creşte sim ţi­

Intr-o singură zi, voluntar, tor şi o dată cu acesta vor
creşte trepta.t şi veniturile
ele au stins peste 2.400 kg.

var. lor personale.

Nu mai vorbim despre zi­ S IRONIA RUS AN

darii colectivei, printre care corespondentă

Vaier Băcălete şi Silviu Ma-