Page 101 - 1960-08

Sr î707 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

¦M PB aM M

& eorghiu

CXXîO L^XX5SO CCO ÎXiSSXXX^CGiX>^X<XiC& CT3C?XCaXXX5aCXîCO OOddSGC rOD^CCXJQCOCCCOCCXX30CX>CC«OOOC^íX?CCGOCCCCOC> JSKKXX3«mOO€»OÓC«30^^

íre la situaţia internaţională şi politica externă

tótíO éÓ eCO Ó übú& edíáÓ dÓ ^ 3Q©íXJ©©C©OQaLOOÓGeáCLÜÍS5C©C»©0!^^ JO O Q $ÍÍ*$BSK»508ÍÍ*»O ^^ JGOCGC

licii mine

•?O Q O O ® BG ® Q G Q ® O Q ® C !C aO O m O Q ® SQ aQ ^G &^ VtO O O O G CXSO &XliaG &ZXXiÚG &SCG aQ &Q ^^

(Urmare dm pag. Va) tercontinentale, scopul urmărit relaţiile de coexistenţă paşnică monstrează realismul şi juste­ lărgirea în diferite domenii de romîn faţă de ţările care' şi-au şi tu rişti; cu unele ţări au fost

este evident pentru oricine. Doar vor fi pe deplin respectate. ţea propunerilor noastre. activitate a colaborării dintre ţă­ scuturat jugul colonial se mani­ încheiate acorduri culturale sau
500 milioane de dolari proiecte­ toată lumea ştie că Uniunea So­
le din ianuarie ale preşedintelui vietică are un avans considera­ Tovarăşi, Sîntem convinşi că înfăptuirea rile noastre. In relaţiile dintre festă în sprijinul pe care îl acor­ planuri de schimburi culturale
colaborării regionale în zona Franţa şi Republica Populară dăm luptei juste duse de popoa­ şi ştiinţifice.
Statelor Unite ale Americii“. bil în acest tip de rachete. Nu­ Partidul şi guvernul nostru balcano-adriatică, ca şi în alte Romînă s-au înregistrat unele’ rele din Congo şi Cuba, în recu­ Vom dezvolta şi pe viitor a-

Dar cum se pot împăca mă­ mai măsuri de dezarmare care consideră că aderarea la prin­ zone ale Europei ar aduce un progrese; schimburile de dele­ noaşterea guvernelor ţărilor care ceste schimburi; avem convin­
surile de înarmare luate la Was­ sa acţioneze în avantajul egal cipiul negocierilor ca şi la cele­ şi-au cucerit în ultimul timp in­ gerea că politica de coexistenţă
hington, cu declaraţiile repre­ şi reciproc al ambelor părţi pot lalte principii ale coexistenţei Sport important la cauza păcii gaţii parlamentare, încheierea dependenţa, în relaţiile de cola­ paşnică şi de destindere în re­
borare statornicite pe baza prin­ laţiile internaţionale este singu­
zentanţilor americani la Geneva asigura pacea şi securitatea in­ paşnice trebuie să fie susţinută şi securităţii şi ar constitui tot­ unui nou acord economic în cipiilor egalităţii şi sprijinului ra în măsură să creeze condi­
reciproc. ţiile unui schimb tot mai larg
şi la New York că Statele' Unite ternaţională. de acţiuni concrete, de iniţia­ odată un exemplu folositor pen­ curs de aplicare, reglementa­ de valori spirituale, spre binele
Relevăm cu satisfacţie rezulta­ progresului uman ; în acelaşi
ar dori dezarmarea ? In legătură cu problema con­ tive, de o luptă consecventă pen­ tru colaborarea rodnică între sta­ rea schimburilor culturale, inau­ tele rodnice obţinute în relaţi­ timp dezvoltarea schimburilor
ile cu India, Indonezia, Birma­ culturale este ea însăşi un fac­
Propunînd şi susţinînd progra­ trolului, folosită multă vreme tru triumful lor în viaţa inter­ te cu orînduiri sociale diferite gurarea liniei aeriene directe nia ; se dezvoltă Schimburile tor puternic al înţelegerii şi pă­
noastre economice cu aceste' ţări, cii între popoare.
mul ele dezarmare generală şi to­ naţională. din alte regiuni ale lumii. Bucureşti—Paris sînt semnele? precum şi cu alte ţări din Asia
tală, ţările socialiste au arătat că şi Africa ; în linele din aceste Tovarăşi,
sini gata să meargă în întîmpi- de puterile occidentale, ca un Coexistenta, dezarmarea, re­ Tocmai aceasta a determinat unei evoluţii pozitive a relaţii­ ţări specialişti romîni acordă a-
narea celeilalte părţi. Se' ştie că pretext pentru a ocoli şi amîna zolvarea problemelor litigioase, sistenţă tehnico-ştiinţifică în ve­ Analiza situaţiei internaţiona­
guvernul sovietic, de comun a- măsurile de dezarmare propriu- pot fi obţinute numai pe baza Guvernul romîn să propună în­ lor noastre. Se dezvoltă de a- derea valorificării bogăţiilor na­ le şi a raportului de forţe pe
cord cu guvernele celorlalte ţări zise, trebuie spus că statele so­ unei activităţi permanente care turale şi dezvoltării unor ramuri arena mondială demonstrează că
socialiste, şi-au modificat la 2 cialiste sînt interesate în cel să ducă la înlăturarea obstacole­ scrierea pe ordinea de zi a a- semenea în mod favorabil re­ ale industriei. există premise serioase pentru a
iunie propunerile iniţiale' de de­ mai înalt grad de a se asigura lor din calea normalizării şi îm­ se face noi paşi pe calea promo­
zarmare, ţinînd seama de unele ca prevederile unui tratat de bunătăţirii climatului internaţio­ propiatei sesiuni a Adunării Ge­ laţiile noastre cu Italia, Aus­ Popoarele care şi-au cucerit vării cauzei păcii.
puncte de vedere exprimate de dezarmare generală şi comple­ nal. independenţa naţională, ca şi
guvernele occidentale, în special tă să fie scrupulos aplicate: nerale a Organizaţiei Naţiunilor tria, Elveţia şi alte state euro­ cete cate mai luptă pait.ru scu­ In jurul steagului luptei pen­
de guvernul francez. Noile pro­ doar Statele Unite întreţin baze Pornind de la aceste conside­ turarea jugului colonial, pot fi si­ tru coexistenţă paşnică, purtat
puneri au inclus cererea preşe­ militare la graniţele ţărilor so­ rente, guvernul romîn a mani­ Unite a unui punct „Acţiuni pe pene. Apreciem că există bune gure că au în popoarele marii fa­ cu hotărîre şi clarviziune de
dintelui de Gaulle de a se începe' cialiste şi nu invers: doar a- festat iniţiativă şi perseverenţă milii a ţărilor socialiste, printre Uniunea Sovietică şi de celelalte
vioanele americane încalcă spa­ în rezolvare'a litigiilor cu ţări plan regional în vederea îmbu­ perspective, ca aceste relaţii să, care se numără şi poporul ro­ state ale lagărului socialist, se
dezarmarea cu distrugerea mij­ ţiul aerian al acestor ţări şi nu capitaliste, atît în domeniul po- mîn. prieteni sinceri si de nă­ raliază sute de milioane de oa­
loacelor de transportare la ţintă invers. Tocmai de aceea noi litico-diplomatic, cît şi în dome­ nătăţirii relaţiilor de bună veci­ se dezvolte şi pe viitor în mod dejde. (Aplauze puternice). meni din lumea întreagă.
a armei nucleare. Cînd ace'ste chemăm puterile apusene la e- niul economic şi cultural.
propuneri au venit însă în dis­ laborarea de comun acord a u- nătate dintre state europene a- rodnic, pe bază de interese re­ Tovarăşi, Popoarele din Occident înţe­
cuţia Comitetului celor zece, ele nui sistem de control internaţio­ Un exemplu concret îl consti­ leg tot mai bine primejdia pe
nu au fost susţinute nici măcar nal, efectiv şi riguros. tuie rezolvarea litigiilor finan­ parţinînd unor sisteme social- ciproce şi respect mutual. Coexistenţa paşnică şi comer­ care o reprezintă pentru însăşi
de delegatul francez, dl. Jule's ciare cu Grecia, Elveţia, Franţa, ţul internaţional sînt strîns le­
Moch. După ce în Comitetul ce­ Chestiunea principală în pro­ Statele Unite' şi alte ţări. In toa­ politice diferite“. Poate fi remarcată o dezvol­ gate şi se condiţionează reciproc. soarta lor activitatea provoca­
lor zece, el a adoptat aceeaşi blema controlului e ste : ce să te cazurile cînd am întîmpioat la tare a legăturilor dintre Repu­ Slăbirea încordării favorizează
poziţie negativă ca şi delegatul se controleze? înarmările — partenerii noştri de negocieri Este deosebit de necesar ca blica Populară Romînă şi State­ comerţul în care sînt interesate’ toare a cercurilor agresive şi în­
ame'rican, la 15 august în ziarul aşa cum propune în permanen­ bunăvoinţă şi dorinţa de a tra­ în regiunile în care cele două le Unite ale Americii. In urma toate statele, iar dezvoltarea le­
„New York Times“, dl. Moch a ţa partea occidentală ? Dar a- ta pe baza respectării interese­ sisteme social-politice diferite — tratativelor desfăşurate nu de găturilor economice constituie un treaga politică a acestora de în­
publicat un articol în care cerînd ceasta nu ar micşora nici cu un lor reciproce şi a egalităţii în capitalism şi socialism- —- vin mult la Washington, o dată cu factor al consolidării păcii.
Occidentului să-şi revizuiască cartuş stocurile de arme, ba drepturi noi am răspuns in a- în contact direct sau apropiat, încheierea acordului privind so­ cordare internaţională.
celaşi spirit. să se ia măsuri pentru elimina­ luţionarea problemelor financia­ Odată cu creşterea schimburi­
rea încordării şi pentru îmbună­ re litigioase, a fost semnată o lor noastre' cu ţările socialiste, Toate popoarele au astăzi o
poziţia, spunea : „Trebuie să în­ dimpotrivă, ar stimula cursa In cadrul iniţiativelor de po­ tăţirea relaţiilor dintre statele declaraţie comună Gare deschi­ există posibilităţi largi de dez­
văţăm să înlăturăm vechile idei litică externă pe linia coexisten­ respective. de perspectiva extinderii comer­ voltare a comerţului nostru cu năzuinţă comună — aceea de
şi să nu fim prizonierii lor, să înarmărilor. Controlul asupra ţei paşnice, guvernul romîn a a- ţului între cele două ţări. Aş­ ţări capitaliste; creşterea impetu­
recunoaştem concesiile' făcute de înarmărilor echivalează cu cule­ oordat atenţia cuvenită promovă­ Noi am considerat şi consi­ teptăm ca pe linia acestei decla­ oasă a economiei ne permite ca a înlătura primejdia unui nou
partea opusă şi să răspundem cu gerea de informaţii militare, sau rii bunelor relaţii cu statele din derăm că, aşa cum rezultă şi raţii, guvernul american să în- în viitorii şase ani să dublăm
măsuri corespunzătoare“. Este o în bună limbă romînească, cu -cadrul zonei noastre geografice. din principiile Chartei Organiza­ 1ăture acele obstacole şi discri­ sau chiar să triplăm comerţul război.
părere înţeleaptă: dar de ce nu ţiei Naţiunilor Unite, deosebirea minări care au împiedicat pînă
a procedat rep're'zentantul Fran­ spionajul militar care — după Ne-arn străduit — şi cred că dintre sisteme social-politice nu acum dezvoltarea comerţului ro- Păstrînd mereu trează vigi­
ţei potrivit acestei păreri în cum se ştie — serveşte la pre­ într-o bună măsură am izbutit trebuie să constituie o sursă mîno-american. Sînt în curs ne­
cursul tratativelor de la Gene­ gătirea războiului şi nu la con­ — să rezolvăm un şir de proble­ de conflicte militare între sta­ lenţa poporului nostru faţă de
va ? Dacă un asemenea punct de te. Socotim că este de datoria gocieri pentru încheierea unei în­
solidarea păcii. Poziţia statelor me în suspensie şi să dezvoltăm Organizaţiei Naţiunilor Unite, ţelegeri care va duce la dezvol­
socialiste este clară : nici con­ relaţii de’ colaborare cu statele ca organizaţie menită să apere tarea schimburilor culturale şi nostru cu aceste ţări.
pacea şi securitatea internaţio­ ştiinţifice. Desigur, trebuie ob­ uneltirile cercurilor agresive în­
nală, să recomande statelor a- servat că aceşti paşi înainte spre
vedere’ ar călăuzi partea occi­ trol. fără dezarmare, nici dezar­ din apropierea noastră care au parţinînd diferitelor sisteme să dezvoltarea relaţiilor romîno-a- Considerăm de bun augur că dreptate împotriva păcii, noi am
dentală, tratativele ar progresa mare fără control, ci un control orînduiri sociale diferite. facă totul pentru a dezvolta re­ mericane, ca şi declaraţiile auto­
laţii de bună vecinătate, a re­ rizate care le-au însoţit, se pot oamenii de afaceri, reprezentanţi 1 pus şi vom pune întreaga noas­
incontestabil. internaţional strict asupra fiecă­ Ne-a preocupat şi ne preocupă zolva problemele' litigioase pe cu greu concilia cu asemenea ai firmelor industriale şi comer­
cale paşnică, a promova relaţii manifestări ostile ca aşa-zisa ciale din Occident, manifestă un tră energie pentru a face să tri­
Din păcate, propunerile ame­ rei măsuri de dezarmare, astfel în mod deosebit relaţiile paşnice de coexistenţa. „săptămînă a naţiunilor captive“,
manifestări care au devenit atît interes crescînd în încheierea de umfe principiul coexistenţei paş­
ricane din .27 iunie nu sînt ca atunci cînd dezarmarea va între' ţările din Peninsula Balca­ Ţinînd seama că Europa a de lipsite de sens înoît par a fi
un indiciu încurajator. Esenţa fi completă şi controlul să fie nică. Guvernul romîn depune fost continentul unde au izbuc­ produsul unui mecanism care lu­ tranzacţii comerciale cu Republi­
lor este aceeaşi cu a propuneri­ gerterâl. (Aplauze). In acest mari eforturi pentru a promova nit céle două războaie mondiale crează în afara timpului şi a ca Populară Romînă. nice, care a devenit o necesita­
lor prezentate şi susţinute de sens, planul sovietic prevede între statele din sud-estul Euro­ care au cauzat omenirii atîtea realităţilor. te vitală pentru întreaga ome­
pei relaţii de bună vecinătate şi dezastre si suferinţe şi că Eu­ Adepţii „războiului rece“ au nire. (Aplauze).
partea occidentala la Geneva : măsuri detailate; în schimb cei de colaborare multilate'rală pen­ ropa joacă un rol de cea mai O schimbare pozitivă s-a pro­ născocit şi practicat politica
control fără dezarmare. Acest care invocă mereu tema contro­ tru a crea astfel în Balcani o mare însemnătate în viaţa in- dus în ce priveşte legăturile noa­ restricţiilor şi a discriminărilor Faţă de însemnătatea capita­
plan nu prevede măsuri con­ lului n-au prezentat de fapt un zonă a păcii în care să nu existe lernaFonală. este limoede că a- stre cu Anglia. In tratativele'
crete de dezarmare, oi doar mă­ plan de control internaţional, şi arme de distrugere în masă, semenea acţiuni de întărire a pă" privind reglementarea unor pro­ faţă de ţările lagărului socia­ lă a problemei dezarmării şi
suri privind instituirea contro­ n-au făcut-o din simplul motiv rampe de lansare a rachetelor şi cii între statele europene ar a- bleme financiare litigioase exis­
lului asupra armamentului, stu­ că aceasta i-ar sili să precizeze baze' militare străine. vea o mare influenţă pozitivă tă în momentul de faţă o apro­ list, dar, vorbind în limbaj de faţă de impasul in care au fost
dii tehnice saU alte măsuri care ce anume măsuri de dezarmare asupra păcii generale. afaceri, contul lor.de profit şi aduse tratativele de către pute­
n-au nimio comun cu lichida­ urmează a fi supuse controlului Ecoul deosebit de favorabil pe piere a punctelor noastre’ de ve­ pierdere n-a înregistrat din a- rile occidentale, este cu totul în­
rea armelor. internaţional. Iar aceasta este care propunerile noastre l-au a- Guvernul romîn îşi exprimă ceastă cauză decît pierderi. Nu dreptăţită propunerea guvernu­
exact lucrul de care ei se feresc vut în ţările balcanice, adeziu­ speranţa că iniţiativa sa îndrep­ dere şi e de sperat că în scurt numai că economia ţărilor noas­ lui sovietic ca delegaţiile la se­
Singura concluzie logică pe cu cea mai mare grijă. nea pe care şi-au dat-o majori­ tre n-a fost strangulată, oi bene­
tatea guvernelor din această re­ tată în această direcţie va găsi timp să se încheie o înţelegere în
care putem s-o tragem este a- ficiind de avantajele pieţii so­ siunea Adunării Generale să fie
înţelegerea şi sprijinul statelor această probtemă, odată cu un
ceea că Statele Unite au con­ Sesiunea Adunării Generale a giune, precum şi cercuri largi cialiste ea s-a dezvoltat cu suc­ alcătuite la cel mai înalt, nivel.
ceput negocierile de dezarmare Organizaţiei Naţiunilor Unite o- ale opiniei publice din Grecia şi europene şi a tuturor statelor acord comercial între cele două ces. Participarea factorilor de cea
mai mare răspundere din fieca­
state. Este îmbucurător de consta­ re ţară, investiţi cu cele mai
tat că în ultima vreme se aud mari împuterniciri ar da o mare
doar ca un paravan în spate­ feră cadrul adecvat pentru relua­ Turcia, arată că colaborarea membre ale Organizaţiei Naţiu­ In America Latină ţara noas­ tot mai multe glasuri care ex­ greutate politică dezbaterilor,,
primă un punct de vedere ra­
le căruia să continue cursa rea discuţiei, pentru abordarea multilaterală interbalcanică este nilor Unite, la sesiunea a 15-a tră are relaţii diplomatice doar

înarmărilor pentru a înşela po­ serioasă şi adîncă a problemei cerută de interesele popoarelor a Adunării Generale. cu Argentina şi Uruguay. Deşi

poarele. De aceea, ţările socia­ dezarmării şi pentru luarea ri­ din această regiune şi corespun­ De asemenea, sperăm că ţă ­ sîntem despărţiţi de ţările Ame'-
rile care fac parte din Orga­ ricii Latine printr-o distanţă geo­ ţional în această problemă. Ast­ ar contribui la crearea condiţi­
liste din Comitetul celor zece, nei hotărîri corespunzătoare. In de unei necesităţi obiective.

inclusiv Romînia, au hotărît să ce-1 priveşte, guvernul romîn va Nu încape îndoială că dacă va nizaţia Naţiunilor Unite vor grafică apreciabilă, există toate fel, W. L. Pierson, preşedintele ilor favorabile adoptării unot*
întrerupă lucrările Comitetului acţiona pentru ca dezbaterea să exista bunăvoinţă reciprocă, di­ primi în mod favorabil şi o al­ condiţiile pentru a lărgi relaţi­ Consiliului Camerei de Comerţ hotărîri concrete şi eficace în
şi să transfere discutarea ches­ se desfăşoare tocmai în acest ferendele dintre unele ţări bal­ tă iniţiativă a Republicii Popu­ ile diplomatice şi a dezvolta re­ internaţionale din Statele Uni­ problema dezarmării, ca şi în
tiunii dezarmării organului spirit. canice vor putea găsi soluţii co­ lare Romîne : înscrierea pe or­ te ale Americii, a declarat că alte probleme ale relaţiilor in­
competent, Adunarea Generală respunzătoare. Aşa cum am mai dinea de zi a apropiatei sesiuni' laţii economice, culturale şi ştiin­ vrea să vadă revizuirea politicii ternaţionale.
a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Ne exprimăm convingerea că arătat în repetate rînduri, rea­ a Organizaţiei Naţiunilor Uni­ ţifice trainice cu aceste ţări. Se americane în ce priveşte comer­
Adunarea Generală a Organi­ lizarea propunerilor Republicii întîmplă însă să auzim pe de o Delegaţia Republicii Populare
Justeţea acestei, hotărîri a Populare Romîne ar uşura şi ar
zaţiei Naţiunilor Unite va ac­
fost pe deplin confirmată. Lip­
sită de paravanul negocierilor, ţiona astfel înoît să răspundă grăbi neîndoios adoptarea unor te a problemei : „Măsuri pen­ parte declaraţii autorizate în care ţul ţgst-vest, deoarece „va pre­ Romîne va trebui să aducă o
politica cursei înarmărilor dusă aşteptărilor popoarelor, care do­ tru promovarea în rînduri le ti­ se exprimă dorinţa creării unor veni mai bine războiul decît toa­ contribuţie activă la discutarea
de Statele Unite ale Americii şi resc nu discuţii de dragul dis­ astfel de soluţii. O atitudine fa­ neretului a ideilor păcii, respec­ asemenea relaţii, iar pe de altă te embargourile“. problemei dezarmării în ansam­
de celelalte puteri occidentale cuţiilor, ci măsuri efective în în­ vorabilă a guvernelor grec şi tului reciproc şi înţelegerii în­ parte, agitaţii zgomotoase îndrep­ blul ei şi să militeze pentru ca'
a apărut deschis în faţa opi­ făptuirea concretă a programu­ turc faţă de problema colaboră­ tre popoare“. tate, împotriva lor. Noi recunoaş­ Nu putem decît să urăm dl. Adunarea Generală a Organiza­
rii multilaterale balcanice ar fi Pierson şi acelor colegi ai săi
în interesul comun al tuturor ţă­
niei publice. Să acest lucru îi lui dezarmării generale şi totale. rilor balcanice şi al păcii gene­ Propunînd acest punct, noi am tem uşor în acest caz vocea gru­ care-i împărtăşesc vederile suc­ ţiei Naţiunilor Unite să ia ho­
supără pe conducătorii ameri­ rale. purilor monopoliste nord-ameri-
cani o arată agitaţia febrilă în Adversarii dezarmării se vor După cum se ştie, iniţiativa pornit de la ideea că Organiza­ cane care caută să pună piedici ces în promovarea ideii de dez­ tărîri menite să grăbească ln
jurul convocării Gomisiei Dezar­ strădui şi de aici înainte să bage ţia Naţiunilor Unite poate şi stabilirii unor relaţii normate în­ voltare a. relaţiilor comerciale cheierea unui Tratat de dezar­
mării a Organizaţiei Naţiunilor beţe în roata tratativelor de de­ noastră nu a avut e'coul cuvenit trebuie să joace un însemnat rol tre ţara noastră şi statele Ameri­ dintre Est şi V est; avantajoa­ mare generală şi totală. (Apla­
Unite şi încercarea lor neizbuti­ zarmare. Militariştilor înrăiţi, la fostul guvern turc condus de pozitiv în promovarea unei edu­ cii Latine. Depinde de guvernele se din punct de vedere econo­ uze). Delegaţia ţării noastre la
tă de a se elibera de răspunde­ maniacilor atomici le vine greu Menderes, care promova cu mult caţii a tinerei generaţii, bazată acestor state să fie înlăturate pie­ mic ele favorizează totodată in­ sesiunea a 15-a a Organizaţiei
rea pentru eşecul negocierilor. să Ponceapă lumea de astăzi, zel politica războiului rece. Noul pe ideile coexistenţei paşnice, pe staurarea unui climat de destin­ Naţiunilor Unite se va călăuzi
altfel decît în termeni militari, guvern turc, de sub conducerea condamnarea spiritului milita­ dicile artificiale care se interpun dere, atît de necesar tuturor po­ după aceeaşi dorinţă sinceră de
Noi considerăm că lucrurile după cum profitorii cursei înar­ generalului Gursel, a proclamat rist, a urei rasiale şi naţionale poarelor lumii. înţelegere, care a Paracterizat
nu pot rămîne în impasul în mărilor nu se pot consola cu în politica sa e'xternă necesita­ şi a oricăror forme de propa­ în calea unor relaţii economice şi pînă acum poziţia guvernului
care au fost aduse de puterile gîndul că ar putea seca izvorul tea relaţiilor de colaborare cu gandă războinică. multilaterale, reciproc avantajoa­ O cale bine cunoscută care romîn în problema dezarmării,
occidentale. Fără a subestima celor mai fabuloase profituri. In toate ţările şi îndeosebi cu cele se. In acelaşi timp, ţinînd seama duce la apropierea, cunoaşterea ca de altfel în toate problemele
greutăţile şi piedicile existente zilele noastre, însă cuvîntul ho- vecine. Apreciem în mod pozitiv De educaţia care se dă tine­ de afinităţile de limbă, de intere­ şi înţelegerea între popoare este care formează ansamblul activi­
în calea unui acord de dezar­ tărîtor nu le mai aparţine lor, retului de astăzi chemat într-un sul pe’ care îl manifestă în acest aceea a schimburilor reciproce tăţii Republicii Populare Romî­
mare generală şi totală, noi ci popoarelor însetate de pace această declaraţie* şi sperăm că, viitor apropiat să conducă so­ sens popoarele noastre, noi ne în domeniile cultural şi artis­ ne în domeniul relaţiilor inter­
credem că or.icît de serioase ar trainică. ea se va manifesta practic pe li­ cietatea depinde în mare măsu­ pronunţăm pentru lărgirea legă­ tic, tehnic şi ştiinţific, turistic naţionale.
ră dacă eforturile depuse pen­ turilor culturale, ştiinţifice cu ţă­ şi sportiv.
fi aceste dificultăţi, ele pot fi Stă în puterea popoarelor nu nia colaborării interb’alcanice. tru a apăra generaţiile viitoa­ rile latino-americane. îmi exprim convingerea că
numai să preîntîmpine răz­ Este bine cunoscut, că într-un re de ororile războiului vor fi Schimburile culturale între dezbaterea problemelor situaţiei
învinse, dacă şi puterile occi­ boiul, ci să şi asigure făurirea încununate de succes. (Aplau­ Pe arena internaţională un rol Republica Populară Romînă şi internaţionale şi a politicii ex­
unei societăţi fără arme, fără trecut nu tocmai îndepărtat zo­ ze). din ce’ în ce mai mare îl joacă celelalte ţări socialiste se lăr­ terne a Republicii Populare Ro­
dentale vor da dovadă de lu­ războaie. Iată o perspectivă ca­ statele care, doborînd jugul co­ gesc şi se dezvoltă an de an mîne de către Marea Adunare
pabilă să însufleţească, să dina­ na balcano-adriatică a fost un Tovarăşi, lonialist, şi-au cucerit indepen­ în spiritul de strînsă colabo­ Naţională va fi o nouă şi pu­
ciditate şi realism. mizeze şi să unească într-un denţa naţională. rare frăţească, într-ajutorare şi ternică manifestare a hotărîrii
Programul dezarmării.genera­ front larg toate forţele iubitoare permanent focar de conflicte şi Promovînd consecvent princi­ schimb de experienţă, ce carac­ poporului nostru de a-şi aduce
de pace. (Aplauze puternice). piile coexistenţei paşnice, guver­ Poporul romîn îşi manifestă terizează relaţiile din cadrul la­ contribuţia la triumful principi­
le şi totale, preconizat de Uniu­ de nelinişte în Europa. De a- nul romîn a dezvoltat relaţiile deplina solidaritate cu mişcarea gărului socialist. ilor coexistenţei paşnice, la dez­
Republica Populară Romînă politice, economice şi culturale pentru libertate şi independenţă voltarea colaborării între toate
nea Sovietică şi susţinut cu ho- va sta şi de aci înainte în pri­ tunoi multe s‘-au schimbat însă cu state capitaliste mari şi naţională a popoarelor din Asia Relaţiile noastre culturale cu
mici. şi Africa şi salută orice pas Îna­ alte state au înregistrat o dez­
tărîre de ţara noastră şi de toa­ în această zonă, ca şi în întrea­ inte în progresul şi consolidarea
statelor lo r; ţara noastră este
te ţările socialiste, corespunde ga lume. Noi considerăm că azi

ţelului urmărit de toate popoa­ există condiţii favorabile pentru

rele — lichidarea definitivă a ca între popoarele care locuiesc

războiului din viaţa societăţii în zona balcano-adriatică să se

prin lichidarea a însăşi mijloa­ statornicească şi să se dezvolte
celor de purtare a lui.
relaţii de pace, prietenie, bună

vecinătate, schimburi de valori

Gît priveşte insistenţa puteri­ mele rînduri ale luptei pentru materiale şi spirituale. însăşi Noi preţuim legăturile tradi­ dornică să dezvolte, relaţiile’ po­ voltare substanţială în ultimii ţările, la consolidarea păcii în

lor occidentale de a se începe promovarea coexistenţei paşni- viaţa, rezultatele obţinute pînă ţionale de prietenie care leagă litice, economice şi culturale Cu ani. A crescut considerabil întreaga lume. (Aplauze puter­
dezarmarea gu imobilizărea! con­ L<3 hi ţa dezarmării generale şi 'acum în dezvoltarea relaţiilor poporul romîn şi poporul fran­ aceste state. (Aplauze).
schimbul 'de delegaţii de oameni nice, îndelungate. Asistenţa se

trolată a rachetelor balistice in­ Spfflpîete, (suprema garanţie eă 'dintre ţările acestei zone, de- cez şi 'depunem eforturi pentru Prietenia sinceră a poporului 'de ştiinţă şi g rtj, de sportivi ridică în picioare).