Page 102 - 1960-08
P. 102
Pag, 4 U K u !u u L a OC'. a u Sm U LU 1 r. 17ó i
osa*«
şlirn, ° xüiwtelB s ilr i ° juJilmele şiirx »xäXtänMß ştlgl Vietnamul în ajjjun
d® sărbătoare
HANOI 30 (Agerpres). — conomiei clin Hanoi. Au fost
La 2 septembrie poporul viet transformate in întreprinderi
namez va sărbători o dată socialiste 95 la sută din to
memorabilă din istoria sa — talul întreprinderilor din sec
cea de-a 15-a aniversare a torul privat capitalist. Peste
constituirii Republicii Demo 50.090 de meseriaşi — 98 la
Puternica solidaritate cu cauza Pentru unitatea popoarelor Africii crate Vietnam. sută din numărul lor total
La Hanoi — capitala R.D. s-au constituit in cooperati
Vietnam — se simte pretu ve de diferite tipuri. In su
dreaptă a poporului cuban ADDIS ABEBA 30 (Ager este unitatea. Statele indepen tindeni arpopierea sărbăto burbiile capitalei se numă
pres). — TASS transmite: dente din Africa trebuie să co rii : clădirile publice sînt ră în prezent 2G5 cooperati
laboreze slrîns în domeniile so
In legătură cu noile uneltiri cial, politic, economic şi cultu îmbrăcate in pînza roşie a ve agricole şi pescăreşti ca
ale colonialiştilor Gare urmă panourilor şi lozincilor, bule re cuprind 57 la sută din
populaţia rurală. Pînă la
vardele şi parcurile oraşului
resc scindarea popoarelor de pe ral. Numai în felul acesta se sînt pavoazate. Pe străzi sfirşitul acestui an la Ha
In sprijinul revoluţiei cabane „Venezuela este continentul african presa etio- poate construi o Africă nouă, domneşte o animaţie care noi va fi desăvirşită tran
piană îndeamnă popoarele din în stare să ridice nivelul de trai prevesteşte marea sărbătoare. sformarea socialistă in toate
NEV/ YORK 30 (Agerpres). — Universitare, Asociaţia Scriitori prietena Outeî" Africa să menţină unitatea. Zia al popoarelor sale. domeniile economiei naţio
După cum anunţă agenţia lor din Venezuela, au adresat rul „Ethiopian Herald“ scrie: In aceste zile în întreprin nale.
delegaţiei Republicii Venezuela, NEW YORK 30 (Agerpres). — „Unul din factorii obligatorii Numai prin menţinerea unită
Prensa Latina, in urma presiu După cum anunţă Agenţia pentru lichidarea completă a ţii în lupta împotriva colonialiş derile din Hanoi a hiat naş Oamenii muncii din Hanoi,
nilor brutale exercitate de S.U.A. care se afla la San Jose, un Prensa Latina, luînd cuvintul la dominaţiei colonialiste în Africa tilor Africa îşi poate apăra li tere o mişcare nouă: „Să
mesaj de solidaritate cu revolu Conferinţa de la San Jose a mi bertatea şi independenta, scrie au obţinut succese conside
asupra delegaţiilor ţărilor lati ţia cub ană. niştrilor Afacerilor Externe ai în încheiere ziarul. ridicăm mai sus steagul re rabile in domeniul Invăţă-
no-americane în timpul Confe ţărilor membre ale Organizaţiei voluţiei din august, să do- mîntuliu. La Hanoi analfabe
rinţei miniştrilor Afacerilor Ex Intr-o ştire transmisă din Bo Statelor Americane ministrul : blndim’ noi victorii care vor tismul a fost lichidat. Astăzi
terne ai ţărilor membre ale gota (Columbia), Agenţia Pren Afacerilor Externe al Venezue- aduce bucurie gloriosului
Organizaţiei Statelor America sa Latina relatează că în acea lei, Arcaya, a declarat că Ve 5J H IN D T IM E S" nostru partid şi patriei noas in capitala R.D. Vietnam în
ne, in toate ţările Americii La stă localitate a avut loc o de nezuela este prietena Cubei, a vaţă toţi — tineri şi bătrîni.
tine s-au intensificat mişcările monstraţie populară în sprijinul poporului şi guvernului acestei vor eşua si în ii tre !“. Din trei locuitori ai capitalei
de masă în apărarea Cubei. revoluţiei cubane. După de ţări. întreprinderile industriale
monstraţie, în piaţa Bolivar a Poporul Venezuelei consideră 55 unul frecventează o şcoală.
Senatorul . brazilian Lourivai avut, loc un miting la care au că hotărîrea Cubei de a-şi apă şi cooperativele din oraş ra Numărul studenţilor din Ha
ra suveranitatea, de a întări DELIII 30 (Agerpres). — tră între guvernul central al portează despre îndeplinirea
Footcs a declarat că în loc să luat cuvintul lideri sindicali, re poziţiile guvernului, de a dispu TASS tran sm ite: In articolul Congoului şi rebelul Chornbe. noi depăşeşte de mai multe
apere drepturile poporului cuban prezentanţi ai tineretului stu ne de bogăţiile ţării, de a pro intitulat „Comp-lotul imperialist Există şi un alt fapt im portant: înainte de termen a planuri
şi să adopte măsuri împotriva denţesc, ai mişcării liberal-re- mova o politică externă confor unele ţări care au pus la dis lor anuale şi trienale. Au fost ori numărul total al studen
mă cu interesele proprii, riu şi independenţa Congoului“, zia poziţia O.N.U. contigente ale înregistrate noi victorii in ţilor din fosta Indochină
războiului economic pe care îl voluţionare, ai Partidului Co poate fi calificată drept un rul „Hindi Times“ scrie că cine trupelor lor sînt partenerele ^transform area socialistă a e- franceză.
duc Statele Unite faţă de Cuba, munist. Vorbitorii au condam „conflict“ cu vreo ţară. acceptă poziţia lui Hammars- Belgiei in N.A.T.C. In aceste
Conferinţa de la San Jose, s-a nat politica S.U.A. faţă de gu Ministrul a sublinait că pozi condiţii, atitudinea lui Lumum S lo v acia In tre c u t
îndeletnicit cu „peroraţii în le vernul cuban. Ei au subliniat ţia Statelor Unite la Conferinţa kjoeld, secretarul general al ba faţă de Ilammarskjoeld este
gătură cu aşa-numita penetra că această ţară constituie un de la San Jose este în contra O.N.U., consideră implicit că pe deplin întemeiată“. şl astăzi
ţie comunistă“ şi a apărat inte dicţie cu situaţia de fapt. „A- răspunderea pentru conflictele
resele monopolurilor americane. exemplu pentru Columbia. devărul ne obligă să ne amintim, din Congo nu revine nici impe Astăzi, continuă ziarul, S.U.A. PRAGA 30 (Agerpres). _ cia de aproape opt ori în com
Asociaţia prietenilor revoluţiei a declarat el. că încă înainte de rialiştilor belgieni nici lui Chcm- luptă pentru a domina viaţa e- TASS transmite : Populaţia ce paraţie cu nivelul antebelic.
Totodată Fontes a subliniat că a fi început naţionalizarea în be şi că dacă există vreun vi conomică şi politică a Congou- hoslovacă sărbătoreşte cea de-a
..placa anticomunistă“ este folo cubane d'n Costa Rica a adresat treprinderilor, Cuba a îcst învi lui prin marionetele lor şi sub 16-a aniversare a răscoalei na Producţia Slovaciei va fi ega
sită mereu de Statele Unite în tuturor organizaţiilor similare nuită de comunism, că încă novat, acesta este însuşi Lu- paravanul O.N.U. Privirile Ame ţionale a slovacilor împotriva lă în 1965 cu întreaga produc
scopul de „a înăbuşi această înainte de a fi stabilit relaţii cu mumba. primul ministru al Con ricii sînt îndreptate spre resur cotropitorilor fascişti şi a reac-
ţa ră mică (Cuba —. N.R.) pe cale din ţările continentului ameri Uniunea Sovietică, a fost numită sele naturale ale Congoului. ţiunii burgheze. La Banska Bys- ţie a republicii din anul 1948.
economică şi militară“. satelit al ruşilor, că încă înain goului. Producţia industriei construc
can telegrame în care condam te de a fi semnat acordul pri „In realitate, continuă ziarul, Uniunea Sovietică, arată în t.rica — fostul centru al răs toare de maşini a crescut în Slo
Numeroase organizaţii din nă maşinaţiunile întreprinse în vind schimburile comerciale cu încheiere „Hindi Times“, a a- coalei naţionale — Ia Bratis vacia de peste 16 ori, iar pro
cadrul Conferinţei de la San Uniunea Sovietică, în Congresul este vorba de faptul că pe de rătat. în med clar că nu va ră- lava şi în alte oraşe din repu
Venezuela, printre care Confe Jose în scopul legalizării ames şi guvernul Statelor Unite s-au o parte Belgia a recunoscut in mine impasibilă dacă imperia ducţia energiei electrice de 19
deraţia oamenilor muncii din auzit glasuri care îndemnau la dependenţa Congoului, iar pe de liştii vor interveni in treburile blică, au loc şedinţe festive în ori comparativ nu nivelul ante
Venezuela. Federaţia Centrelor tecului în treburile interne ais represiuni economice împotriva altă parte a pregătit totul pen Congoului. Nu încape îndoială chinate acestei pagini eroice din belic. In anii regimului burghez
Cubei. acestei ţări“. că aşa după cum intervenţia im istoria revoluţionară a popoare
După cum se ştie, ministrul tru a o distruge. Cu ajutorul perialistă în regiunea Canalului lor Cehoslovaciei. în Slovacia exista o singură in
U.P.I. : Ţările Americii Latine Afacerilor Externe al Venezuelei complotului său prin care ur de Suez s-a dovedit a fi zadar
nu au sprijinit S. IL A. a refuzat să semneze „declara măreşte despărţirea Katangăi de nică şi imperialiştii au trebuit Intr-un timp scurt Slovacia — stituţie de învătărnînt superior.
Astăzi numărul lor a ajuns la
NEW YORK 30 (Agerpres). sînt slabe şi ineticiente... Dacă Congo. Bc-lgia încearcă să p a ra să dea înapoi in faţa declara în trecut periferie agrară a că 14, iar numărul studenţilor a
TASS transm ite: cineva a ieşit învingător la a- lizeze economia ţării şi să obli rei populaţie era aproape fără
ceastă conferinţă acel cineva ge prin aceusta Congoul să de ţiei sovietice, şi în Congo impe crescut de aproape 14 ori. Nu
Ohiar în primele lor comen este Cuba. Guvernul lui Fidel excepţie analfabetă — s-a tra n mărul teatrelor a crescut de la
tarii în legătură cu închiderea Gasţro a plecat la San Jose cu pindă de imperialism. rial ist'i vor suferi un eşec. sformat intr-un ţinut industrial, două la 15.
conferinţei de la San Jose, co inten|ia de a zădărnici confe Se impune întrebarea de ce cu un înalt nivel cultural, unde
respondenţii agenţiilor america rinţa şi a reuşit s-o facă. Tra Transformarea socialistă a a-
ne de informaţii sînt. nevoiţi să tativele de la San Jose au dat mai sînt necesare forţe armate învaţă toţi copiii de vîrstă şco griculturii se desfăşoară în ritm
recunoască că, în pofida tutu rezultate cu totul neînsemnate“. lară. In cei 16 ani de muncă susţinut.
ror manevrelor saie, delegaţia ale O.N.U. în Congo dacă aces liberă în Slovacia s-au construit
S.U.A. nu a obţinut în cadrul „Ţările Americii Latine, scrie tea vor să adopte o poziţie neu- aproximativ 2,20 noi întreprin Teritoriul Slovaciei este as
acestei conferinţe ceea ce a ur în continuare agenţia, nu au deri industriale, iar 150 au fost tăzi un uriaş şantier. Aici se
mărit. ..Majoritatea comentato sprijinit S.U.A. Compromisul pe Cine sînt duşmanii ş i cine reconstruite şi extinse. In timp construiesc două dintre cele mai
sînt prietenii popoarelor mari întreprinderi din Europa
ce în 1937 cota-parte a Slova
arabe ciei în producţia globală indus centrală — Combinatul siderur
trială a tării reprezenta numai gic al Slovaciei de est şi Com
binatul de prelucrare a ţiţeiu
8 la sută. ea a ajuns astăzi la lui din Bratislava. Sînt in curs
17 la sută. Volumul producţiei de construcţie centrale electri
industriale a crescut în Slova ce, blocuri de locuinţe, loca’uri
pentru şcoli, spitale, teatre etc.
rilor competenţi, scrie agenţia "are l-au acceptat S.U.A. la a- ţia“ impusă de delegaţia ame CAIRO 30 (Agerpres). — tor economic şi tehnic R.A.U., Numirea rmlm prim -m inistru al iordaniei
United Press International, con doptarea hotărîrii definitive a ricană, prin care se legaliza TASS transmite : Comentînd în- deoarece acest ajutor creează
sideră că rezultatele conferinţei fost impus de apatia partizani amestecul S.U.A. în treburile condiţii optime pentru dezvol AMMAN 30 (Agerpres). — Reuter jat Talhuni, şeful cabinetului regal, în
„extraordinare“ de la San Jose lor lor". Americii Latine. tr-un articol de fond faptul că tarea economiei in regiunile e- funcţia de prim-ministru.
Uniunea Sovietică a acordat un gipteană şi siriană ale R.A.U., transm ite: Un purtător de cuvînt al
Un raport demascator nou împrumut R.A.U. pentru subliniază ziarul. Colaborarea Gurtii Regale a anuntat luni seara că Noul guvern iordanian prezidat de
desăvîrşirea lucrărilor de con in urma asasinării lui Majali, regele Talhuni a depus jurămîntul.
struire a barajului de la Assuan. dintre R.A.U. şi Uniunea Sovie
ziarul „Al Masa“ din Cairo tică dovedeşte că, în chiăa deo Hussein al iordaniei l-a numit pe Bah-
scrie: Guvernul sovietic ne-a sebirilor care există intre siste
WASHINGTON 30 (Agerpres). - de arme chimice, bacteriologice şi ra- de-a doua etapa a acestui plan prevede acordat un nou împrumut care mele lor sociale, aceste ţări pot In Bundeswehr.». Spiritul
TASS transmite : In Statele Unite apar diclogice. In acest scop în exerciţiul interzicerea producţiei de arme chimice colabora în interesul coexisten revanşei şi agresiunii
lot mai des publicaţii care vin să financiar 1960 corpul chimic al armatei şi bacteriologice". ne oferă toate posibilităţile de ţei paşnice şi al ridicării nive
ateste câ clica militaristă americana americane a primit suma de 103,4 mi lului de trai al popoarelor, pen
In raport se arată câ S.U.A. se opun a termina construcţia barajului
tru o viaţă mai bună“.
de la Assuan, precum şi de a
intensifică pregătirile în vederea folo lioane dolari. In exerciţiul financiar cu înverşunare acestui plan sovietic traduce în viaţă proiectele sis In inclieiere ziarul scrie: „U- este „absolut oficial“
sirii armelor chimice, biologice şl 1961, corpul chimic îşi va spori cheltu întrucît propunerea referitoare la înche temelor de irigaţie. niunea Sovietică ne acordă a-
radiologlce. Cel mai nou exemplu de ielile cu 30 milioane dolari. Pronunţîn- ierea unui acord general cu privire la cest credit fără nici un fel de Din declaraţiile unor foşti ofiţeri vest-germani.
acest gen este studiul despre „mijloa dti-se pentru majorarea alocaţiilor interzicerea folosirii armei chimice şi „Vom continua să dezvoltăm condiţii sau clauze de ordin po
cele chimice, biologice şi radiologicc de destinate corpului chimic al armatei bacteriologice „este în contradicţie cu colaborarea economică cu Uniu litic, militar sau de alt ordin.
ducere a războiului în lumina dezar S.U.A., ministrul de Război, Gates, a actuala politica a Statelor Unite“. nea Sovietică care acordă aju- In aceasta constă deosebirea PARIS 30 (Agerpres). — de doi ani va trebui să mai
mării" pregătit de colonelul Gh. Don- declarat în Subcomisia pentru alocaţii Ziarul „L’Humamite Diman- dăm în cadrul şedinţelor Con
neli din ordinul subcomisiei senatoriale militare a Camerei reprezentanţilor, câ n Monocpi olurile S.U.A. se străduiesc faţă de creditele pe care le a- che“ publică interviul acordat siliului N.A.T.O. impresia că
pentru problemele dezarmării. aceste fonduri suplimentare sînt ne cordă unele state ţărilor slab corespondentului său special de sîntem cei mai fervenţi adepţi a;
cesare „pentru cercetarea continuă a dezvoltate urmărind subordona la Berlin de doi foşti ofiţeri ai integrării cît mai depline a Ger
In preambulul raportului se sublinia posibilităţilor virtuale ale armelor chi rea lor influenţei străine şi pri
ză că după părerea multor specialişti varea lor de libertate şi inde
militari, posibilităţile virtuale ale arme mice şi biologice moderne“. să pătrundă în Congo“ pendenţă“. Bundeswehrului vest-german — maniei în planurile militare, e-
lor chimice şi bacteriologice reprezintă Corpul chimic al armatei, se subli Intr-un articol de fond inti maiorul Bruno Winzer şi căpi conomice şi politice. Intre timp
o mare primejdie pentru Statele Unite MOSCOVA 30 (Agerpres). — articolului. Statele Unite îşi ba tanul Adam von Gliga, care au propriile noastre planuri vor fi
şi pentru întreaga omenire. In raport niază în continuare în raport, posedă TASS transmite : zează calculele pe faptul că în tulat „Prieteni şi d u ş m a n iA n - trecut în R.D.G. întrebat dacă destul de bine întocmite pentru a
se subliniază că Statele Unite nu sînt n bază industrială proprie formată din condiţiile tulburărilor provocate Naşaşibi, redactor-şef al ziaru sînt compatibile planurile unui putea încheia cu S.U.A. un tra
legate prin nici o obligaţie contractuală 1-horatoare ale întreprinedribr ‘chimi Ziarul „lzvestia“ publică de Belgia, in condiţiile agresiu „război fulger“ împotriva ţări tat de ajutor politic şi militar.
să nu folosească primele aceste co. sub litiul „Monopolurile S.U.A. lui „Al Gumhuria-Gariăat Aş- lor din lagărul socialist pe care Aceasta poate avea fireşte loc
mijloace barbare de exterminare a Şaab“ scrie: Rusia ne-a trimis
Viforul raportului este nevoit să experţi America ne-a trimis
'.(.ustafe că Uniunea Sovietică luptă
spioni şi complotişti. Rusia a-
oamenilor. activ pentru distrugerea armelor chi se străduiesc să pătrundă in nii făţişe împotriva Congoului duce ţării noastre bunăstare, ea le pune la cale clica militaristă menţinîndu-se de formă obliga
Încă din luna septembrie a anului mice, biologice şi radiologice. „Llniunea Congo" un articol rle Ivanov, le va fi mai uşor să încheie ne-a dat apă pentru irigarea vest-germană cu asigurările lui ţiile care decurg din pactul
trecui, se spune în raport, R. Kasten- Sovietică, se spune în raport, a prevă deşerturilor noastre şi transmi
meier, membru al Camerei reprezentan zut in propunerea prezentată de primul despre uneltirile S.l .A in Congo. tranzacţii convenabile monopo te experienţa sa muncitorilor Adenauer că R.F.G. „nu inten N.A.T.O. Datorită puterii noas
ţilor a Congresului S.U.A. a prezentai ministru N. S. Hruşciov la sesiunea Erijindu-.se în apărător al lurilor americane peste capul ţionează să atace R. D. G. şi tre militare ne vom atinge sco
o rezoluţie cerînd ca Statele Unite să Adunării Generale a O.N.U. la !8 poporului congolez şi pe seama noştri. America ne-a oferit de tinde, chipurile, spre reunifica- pul. Germania occidentală va
se oblige să nu folosească primele în septembrie 1959, distrugerea tuturor poporului congelez, guvernul lui. Santajarea permanentă a- claraţia lui Kennedy, candidat rea Germaniei“ pe cale paşnică, deveni cea mai mare putere mi
nici o împrejurare în caz de război stocurilor de arme chimice şi bacterio Statelor Unite sprijină şi încu fît a guvernului de la Leopold- la preşedinţia Americii din par B. Winzer a declarat: „Aceas litară şi economică din Europa
arme biologice sau chimice. Dar, sub logice pe care le posedă statele şi rajează în realitate agresiunea viile rit si a guvernului de la tă metodă de a vorbi despre pace occidentală“.
liniază autorul raportului, şi Ministerul instituirea unui control internaţional în împotriva Republicii Congo. Bruxelles, face parte integrantă tea Partidului democrat, decla pregătindu-te totodată de război
de Război şi Departamentul de Stat această privinţă. Acest lucru se referă din politica guvernului ameri- raţie îndreptată împotriva noas nu constituie ceva nou. Ea a Pe calea spre hegemonie mi
al Statelor Unite s-au pronunţat îm Ia etapa a treia a planului de dezar După cum se ştie, in timpul an în Congo. tră. împotriva viitorului nostru, fost aplicată şi de Hitler“. Win litară în Europa occidentală,
potriva acestei rezoluţii şi ea nu a Fost mare. Altă propunere sovietică pre discutării problemei agresiunii a securităţii şi libertăţii nons- zer a arătat că în prezent în militariştii vest germani, după
examinată nici pînă astăzi de Comisia zentată în cursul tratativelor pentru Monopolurile S.U.A. îşi leagă stre. Germania occidentală se iau cum a subliniat von Gliga, au
pentru Afacerile Externe a Camerei dezarmare la 2 iunie 1960 prevede în belgiene împotriva Congoului, speranţele în ceea ce priveşte măsuri concrete în vederea rea obţinut de fapt de la N.A.T.O.
reprezentanţilor. în Consiliul de Securitate S.U.A. întărirea poziţiilor lor în Congo Rusia colaborează cu arabii pe lizării „planului unui război anularea unei serii de restricţii
prima etapă studierea în comun a pro au votat pentru rezoluţia pre- de situaţia economică grea a a- baza egalităţii în drepturi, a fulger“. în domeniul înarmării R.F.G. In
In Statele Unite, constată autorul văzind retragerea trupelor bel cestei republici tinere. Au apă prezent, a declarat el, pe şan
raportului, se desfăşoară pe scară larga blemei încetării producţiei de arme giene de pe teritoriul Congoului rut olanuri de „ajutor“ econo neamestecului reciproc şi a res In continuare Winzer a sub tierele navale din Germania oc
lucrări de perfecţionare a tipurilor in tirnp ce Anglia şi Franţa mic pentru Congo şi chiar de pectării totale a suveranităţii. liniat că militariştii vest-ger- cidentală se conslruiesc subma
existente şi de creare a unor tipuri noi chimice şi bacteriologice şi lichidarea s-au abţinut de la vot. Astfel „tutelă“ asupra acestui stat in Colaborarea dintre Iordania şi mani vor să folosească terito rine cu un deplasament de 2.000
guvernul Statelor Unite adoptă dependent. După cum rezultă America este bazată pe amestec riul Franţei pentru amplasarea tone si contratorpiloare de es
¦ stocurilor de arme de acest fel. Cea din nou varianta Suezului. In din informaţiile presei, mono- în treburile Iordaniei, pe con de avioane militare şi arme-ra- cadră — pînă la 5.000 de tone.
anul 1956 în cursul agresiunii oolistii americani intenţionează trol deplin şi pe subordonare a chetă şi pentru crearea unor de
ŢăriSe mici irebuie sa ia inifsalive să-si atingă scopurile sub egi- pozite militare ale Bundeswch- „Axa Washington-Bonn are
anglo-franco-izraeliene. Statele politicii guvernului iordanian rului. „Strauss şi anturajul lui, aspecte politice, a declarat von
în vederea dezarmării Unite sperau ca prin condamna O.N.U. politicii americane. Această po a decalrat Winzer, sînt convinşi Gliga. In Germania occidentală
rea formală a aventurii Suezu se consideră că în Franţa sînt
OSLO 30 (Agerpres). TASS ceste ţări, care se pronunţă îm lui să-şi atragă simpatia po Evenimentele clin Congo de litică urmăreşte să constringă că lor le revine rolul conducă prea mulţi comunişti. Bundes-
potriva războiului, au adresat porului egiptean şi a altor po monstrează că monopolurile a- Iordania să părăsească rînâuri-
transmite : participanţilor la conferinţă un poare arabe, pentru a elimina mericanc constituie „inamicul le unite ale popoarelor arabe. tor în Europa şi că la timpul webr în Franţa, iată ..cleştele
La 29 august la Oslo s-a des apel în care cer să se acorde o clin Orientul Apropiat pe con or. 1“ al poporului congolez, un
deosebită atenţie problemei de curenţii englezi şi francezi. inamic cu atît mai primejdios In cadrul tuturor conferinţe potrivit îl vor avea“. Von Gliga necesar Franţei dacă este să fo
chis Conferinţa miniştrilor Afa zarmării. „Considerăm, se sub ¦m cît pentru atingerea scopu lor şi consfătuirilor internaţio
cerilor Externe ai ţărilor nordi liniază în apel, că înfăptuirea Nu încape nici o îndoială că rilor sale acaparatoare el ac a amintit în această ordine de losim limbajul Bonnului“.
ce — Norvegia, Danemarca, dezarmării este în prezent o ne fără sprijinul aliaţilor din nale Rusia a fost întotdeauna
Suedia, Finlanda şi Islanda. La cesitate imperioasă“. N.A.T.O. şi în primul rînd al ţionează folosind metode mai de partea noastră. In schimb idei despre convorbirea care a B. Winzer a declarat că în
această conferinţă — care va Stalclor Unite, Belgia nu ar fi
dura două zile — miniştrii vor Autorii apelului declară că ţă cutezat niciodată să nesocoteas subtile decît cele la care re America, cu toţi sateliţii ei, s-a avut loc între Strauss şi gene Bimdeswehrul vest-german foş
discuta proleme legate de apro rile mici trebuie să ia iniţiative că cu atîla neruşinare hotărîri- pronunţat în permanenţă împo
piata sesiune a Adunării Gene în vederea înfăptuirii dezarmă le Organizaţiei Naţiunilor Uni curgeau vechile puteri colonia triva noastră. ralul vest-german Kammhuber tii generali şi ofiţeri hi tIerişti
rale a O.N.U. In încheiere autorul articolu în anul 1958 la care a asistai cultivă „absolut oficial“ spiri
lui scrie: „Uniunea sovietică a
O serie de organizaţii din a- rii.
fost întotdeauna de partea a-
rabilor. Zorile au apărut şi au
luminat atît pe duşmanii cit şi
pe prietenii noştri. Noi ştim a-
cum cine ne sînt duşmani şi
te. scrie în continuare autorul liste. cine ne sînt prieteni“. şi el. Strauss declarase: „Timp tul revanşei si agresiunii.
Redacţia şi adm inistraţia zia rtiiu i: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188: 189: 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Senerale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. «-» Ţ ijjaru l: Întreprinderea Pol !grafică „1 M ai" — Dcca.