Page 12 - 1960-08
P. 12
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 174j>
Guvernul sovietic cere din nou ?UtiroalB şjm . • .ultimate ş&rL • xdtimeLe şJAţi • xdfcrtelE ştiri
guvernului S.U.A. să pună capăt
acţiunilor provocatoare
ale aviaţiei militare americane
N o t a guv ernului U.R.S.S. a d r e s a t a guv ernului S.U.A.
MOSCOVA 3 (Agerpres). ternaţionaie" studiind „fenome
TASS anunţă: Intr-o notă adre ne electromagnetice“.
sată guvernului S.U.A. Ia 2 au Guvernul S.U.A., se menţio- D eclaraţia governului sovietic
gust, guvernul sovietic repetă • nează în nota guvernului so G hana cere ca O . N . U . in proMeena efectuării exploziilor
protestul său hotărît împotriva vietic nu a prezentat nici un
violării frontierei sovietice de fel de dovezi în sprijinul afir să trateze Belgia ca agresor nucleare subterane
către bombardierul american maţiilor sale în legătură cu îm
„RB-47“ Ia 1 iulie. ACCRA 3 (Agerpres). — La continua — a declarat Adjei —
prejurările zborului bombardie 2 august, Ako Adjei, ministrul guvernul Ghanei va fi obligat
Această notă, care este răs rului „RB-47“ şi nici nu putea Afacerilor Externe al Ghanei, a să ceară O.N.U. să declare Bel
punsul Ia nota din 18 iulie a gu să prezinte astfel de dovezi, în-
vernului S.U.A., a fost înmîna-
tă de V. Semionov, locţiitor a! trucît, pătrunderea acestui avion anunţat că a adresat Consiliu gia ca agresor şi să ia măsu GENEVA 3 (Agerpres). — velor şi pentru a grăbi astfel îndeplinire guvernul sovietic o
ministrului Afacerilor Externe al în spaţiul aerian al U. R. S. S. lui. de Securitate o notă în ca TASS a n u n ţă : La 2 august
U.R.S.S., lui E. L. Freers, în este un fapt stabilit cu precizie re cere ca O.N.U. să trateze rile potrivite împotriva ei. Du S. K. Ţarapkin, reprezentantul încheierea tratatului. Cercetă consideră obligatorie pentru a
sărcinatul cu afaceri ad-interim de organele de resort ale Uni Belgia ca agresor dacă trupele pă cum se ştie, Carta O.N.U. a- rile seismice trebuie să fie asi se exclude posibilitatea folosi
al S.U.A. la Moscova. unii Sovietice. belgiene nu vor fi retrase din rată că Consiliul de Securitate Uniunii Sovietice la Conferin gurate cu dispozitive nucleare rii exploziilor nucleare in cursul
Congo. In notă se arată că ac poate pre-întîmpina agresiunea ţa celor trei puteri în proble de partea care iniţiază aceste cercetărilor seismice, pentru
In nota sa din 18 iulie gu Guvernul U.R.S.S., se subli ţiunile forţelor belgiene din chemînd toate statele membre ma încetării experienţelor cu "cercetări şi care intenţionează
vernul S.U.A. încercînd să se niază în notă, aşteaptă ca gu provincia Katanga reprezintă o la ruperea relaţiilor diplomati să efectueze explozii nucleare perfecţionarea tipurilor de ar
disculpe în legătură cu acţiu vernul S.U .A . să pună capăt agresiune armată din partea ce şi comunicaţiilor cu ţara arma nucleară, a făcut o de în acest scop, adică în cazul me existente sau pentru expe
nile sale provocatoare împotri acţiunilor provocatoare ale for Belgiei împotriva Republicii vinovată, iar dacă este necesar claraţie în legătură cu noua de faţă Statele Unite. rimentarea de noi tipuri ale a-
va Uniunii Sovietice, a repetat ţelor aeriene militare americane Congo. Adjei a acuzat Belgia că propunere a guvernului S.U.A. cestei arme.
împotriva Uniunii Sovietice. Da folosind chiar forţa. Guvernul Guvernul sovietic ia cunoştin
versiunea absurdă că bombar că nu se va face acest lucru, gu prin acţiunile sale caută să ru Ghanei cere tuturor statelor cu privire la controlul asupra ţă de declaraţia reprezentantu In continuare reprezentantul
vernul U. R. S. S. va lua, după efectuării exploziilor nucleare lui S.U.A. la conferinţă că pen sovietic a amintit condiţiile de
dierul american ,;RB-47“ care. cum a mai avertizat, măsurile pă bogata regiune Katanga de membre ale Consiliului de Se subterane. tru exploziile destinate cercetă
cuvenite pentru asigurarea secu curitate, individual şi colectiv, rilor pe teritoriul S.U.A. vor fi control comunicate de către de
după cum se ştie, a fost dobo- rităţii popoarelor Uniunii Sovie restul noii republicii africane. să atragă atenţia guvernului Se ştie că problema condi folosite dispozitivele nucleare legaţia sovietică în şedinţa din
tice prin toate mijloacele de ca Belgiei asupra situaţiei extrem ţiilor controlului asupra explo 15 iunie a.c. a Conferinţei celor
rît după ce a violat frontiera so Dacă agresiunea Belgiei îm de serioase create de acţiunea ziilor nucleare subterane pen învechite, adică dispozitive ca 3 puteri, condiţii pe care Uniu
tru cercetări seismice constituie re nu prezintă de fapt un se nea Sovietică consideră necesar
vietică, ar fi îndeplinit „o misi potriva Republicii Congo va ei împotriva Congoului.*2 una din problemele cele mai cret pentru statele care pose să fie aplicate în legătură cu
exploziile nucleare în scopuri de
acute şi importante pe care
une legală deasupra apelor in- re dispune. Guvernul congolez va prelua întreprinderile trebuie să o rezolve Conferin dă arma nucleară, şi, prin ur cercetare : celorlalţi participanţi
ţa celor trei puteri în proble mare, examinarea interiorului la program li se vor pune la
ma încetării experienţelor cu
Proclamarea străine care refuză să-şi reia activitatea lor nu poate prezenta vreun a- dispoziţie în prealabil descrie
Republicii Niger arma nucleară. vantaj militar unilateral pen rea completă şi planurile con
LEOPOLDVILLE 3 (Ager provocatoare tulbură viaţa eco Am fost însărcinat, a spus tru Uniunea Sovietică, care po
PARIS 3 (Agerpres). Pe har vă mei, fasole, arahide, tutun, pres). — Potrivit ştirilor sosite nomică normală a republicii. sedă, după cum prea bine se strucţiei dispozitivului proiectat
din Leopoldville, în ultimele zi S. K. Ţarapkin în declaraţia sa, ştie, tipurile cele mai variate şi pentru explozie, se va admite
le situaţia în Congo s-a compli După cum anunţă agenţia cele mai noi de arme atomice
France Prcsse, vrînd să pună să dau citire următoarei de şi cu hidrogen. examinarea construcţiei inte
claraţii a guvernului sovietic ca rioare şi exterioare a acestui
răspuns la propunerea Statelor dispozitiv ;
ta Africii a apărut un nou stat bumbac. In Niger nu există in cat ca rezultat al serioaselor di- capăt acţiunilor de subminare Unite cu privire la garanţii Singurul motiv pentru care La locul de asamblare şi de
dustrie. Bogăţiile naturale nu prezentată la 12 iulie a.c. U.R.S.S. insistă asupra condiţii explozie a dispozitivului să fie
independent — Republica Ni au fost explorate în măsură su ficuîtăţi economice create de ac- întreprinse de societăţile străi- Guvernul sovietic a exami
ger. La 29 iulie Adunarea Le ficientă. tivitatea de subminare dusă de ne şi îndeosebi de societăţile şi lor sale de control este că do prezenţi reprezentanţii tuturor
gislativă a Nigerului s-a pro cercurile imperialiste. firmele belgiene, guvernul con nat noua propunere a S.U.A. cu
clamat Adunare Naţională. Decenii de-a rlndul poporul gelez a declarat la 2 august că privire la controlul asupra ex reşte să albă certitudinea că participanţilor la program :
Proclamarea oficială a Repu Nigerului a luptat împotriva a- Intre altele, majoritatea între toate întreprinderile străine care ploziilor nucleare subterane în
blicii a avut loc in noaptea supririi coloniale, pentru liber prinderilor şi societăţilor belgi nu au funcţionat în curm! ulti scopuri de cercetare şi consta atunci cînd Statele Unite vor Toţi participanţii la program
spre 3 august, cind intr-un ca tate. Această luptă s-a intensi ene sabotează apelurile guver mei luni. adică din momentul
dru festiv palatul înaltului co ficat în mod deosebit in ulti nului congolez de a-şi relua ac- tă ca fiind pozitiv faptul că efectua explozii nucleare în vor instala instrumentele şi %-
misar al Franţei® .fosttransmis mii ani în legătură cu succesul tivitatea şi continuă să rămînă proclamării republicii, trebuie Statele Unite recunosc în pre scopuri de cercetare nu va fi • paratura pentru efectuarea m ă
mişcării de eliberare naţională închise. Acest sabotaj în scopuri zent justeţea propunerilor U- lăsată nici o portiţă, direct sau surătorilor, participanţilor la
şefului guvernului Nigerului. să-şi reia activitatea în următoa niunii Sovietice despre necesi indirect, pentru perfecţionarea program li se vor pune la dis
Republica Niger rămine în a popoarelor africane. tatea examinării interiorului tipurilor de armă nucleară e- poziţie toate datele obţinute în
rele 8 zile. In caz contrar, se dispozitivelor nucleare destina xistente sau pentru experimen urma exploziei.
componenţa comunităţii fran te pentru cercetări seismice. tarea unor noi tipuri ale a- Respectarea prevederilor men
menţionează în declaraţie, pro
ceze. cestei arme. ţionate, a subliniat în încheie
Guvernul sovietic consideră re reprezentantul sovietic, va a-
¦k prietatea societăţilor şi firme Consimţămîntul S.U.A. de a se că S.U.A. care recunosc ele în sigura nu un control fictiv ci u-
G uvernul U.R.S.S. recunoaşte examina construcţia interioară sele necesitatea examinării in
Niger este situat pe terito lor va fi declarată fără stăpîn a dispozitivelor nucleare des terioare a dispozitivelor nuclea nul real şi va da tuturor ¦parti
riul fostei Africi occidentale Republica N iger ca sfat independent şi va trece la dispoziţia gu chide posibilităţi formulării re re destinate pentru explozii de
vernului congolez. ciproc acceptabile a prevederi cercetare, nu au nici un motiv cipanţilor certitudinea că ex
franceze. MOSCOVA 3 (Agerpres). Popoarele Uniunii Sovietice, să nu accepte propunerea so ploziile nucleare subterane co
Teritoriul Nigerului este de TASS anunţă; In telegrama de se spune în telegramă, urează După cum se vede, însă, cer lor cu privire la control pen vietică din 15 iunie 1960 care respund scopului lor şi nu sînt
răspuns adresată de N. S. Hruş- din toată inima poporului Re curile colonialiste belgiene in tru a nu permite ca exploziile prevede patru condiţii a căror folosite pentru dezvoltarea mai
1.200.000 km. pătraţi. Populaţia ciov, preşedintele Consiliului de publicii Niger, care porneşte la tenţionează ca şi pe viitor să în nucleare efectuate potrivit pro departe a armei de exterminare
treprindă acţiuni de dezorgani gramului de cercetări seismice
este de 2.400.000 locuitori. Ca în masă.
pitala — Niamey — numără să fie folosite pentru perfec
18.000 locuitori.
După ce au ocupat Nigerul Miniştri al U. R. S. S., lui A. construirea unei vieţi noi, suc zare a economiei congoleze şi în ţionarea armei nucleare. le ce se opune S. U. A. discutării
la sfîrşitul secolului al XlX-lea, Diori, preşedintele Consiliului de cese în întărirea tînărului stat acest scop, creează tot felul de
colonialiştii francezi s-au stră Miniştri al Republicii Niger, ca independent. piedici în calea eforturilor gu Uniunea Sovietică nu este îm problemei dezarmării in cadrul
duit în fel şi chip să frîneze re a informat guvernul sovietic vernului care vrea să restabi potrivă ca Statele Unite şi Ma
dezvoltarea forţelor de produc că în curînd va fi proclamată Preşedintele Consiliului de lească ordinea în ţară. După rea Britanie să organizeze un Adunării Generale a 0. 1. U.
ţie ale ţării, considerînd Nige independenţa Nigerului, se ara Miniştri al U.R.S.S. îşi exprimă cum relatează agenţia France pool căruia ele doresc să-i
rul ca o sursă de materii pri tă că Uniunea Sovietică decla speranţa că relaţiile dintre Re Presse, în prezent cercurile bel predea dispozitivele nucleare WASHINGTON 3 (Agerpres). S.U.A. de a scăpa de criticile
me. Ramluriile principale ale e- ră solemn că recunoaşte Repu publica Niger şi Uniunea Sovie giene exercită presiuni puterni pentru efectuarea de explozii Agenţiile de presă anunţă că alegătorilor la adresa politjcii
conomiei sînt o agricultură pri blica Niger ca stat independent tică se vor dezvolta în spiritul ce asupra specialiştilor străini nucleare subterane de cerce purtătorul de cuvînt al Departa- lor în problema dezarmării. De
mitivă şi creşterea nomadă a şi că este gata să stabilească re prieteniei şi colaborării, în inte şi îndeosebi asupra celor belgi tări. Guvernul sovietic însă nu mentului de Stat al S.U.A., L. partamentul de Stat a cerut
vitelor. In sudul ţării se culti- laţii diplomatice şi să facă resul celor două ţări şi al păcii eni care şi-au manifestat dorin poate fi de acord ca Uniunea White, a dat publicităţii o de- convocarea de urgenţă a Comi-
generale. ţa de a colabora cu guvernul Sovietică să fie atrasă ca fur claraţie referitoare la propune- sîei pentru dezarmare pentru ca
- 0- schimb de reprezentanţe diplo congolez. Aceştia sînt acuzaţi de nizor al Statelor Unite de în rea guvernului sovietic pentru reprezentanţii S.U.A., continuînd
matice cu această ţară. „colaboraţionism“ şi de „trăda cărcături nucleare pentru a- discutarea problemei dezarmării discuţiile sterile pe marginea a-
In sprijinul rea intereselor Belgiei“. ceste cercetări pe care guver în cadrul sesiunii Adunării Ge- cestei probleme, să poată folosi
revoluţiei eubane EQ®E nul sovietic nu le consideră ne nerale a O.N.U., la care să par- tribuna comisiei în vederea unor
cesare şi pentru care şi-â dat ticipe personal şefii guvernelor discursuri demagogice, menite
HAVANA 3 (Agerpres). — Anglia îşi pierde poziţiile în comerţul asentimentul numai pentru a statelor membre ale O.N.U. De- , să amăgească opinia publică,
mondial înlătura piedicile ridicate de partamentul de Stat al S.U.A. spre a apare astfel într-o lumi-
Agenţia Prensa Latina relatea Statele Unite în calea tratati- respinge noua propunere sovie- nă favorabilă în faţa alegăto-
ză că la 1 august fruntaşii or tică. rilor.
LONDRA 3 (Agerpres). Du ze ale greutăţilor economice ale Scrisoarea adresată de Patrice
ganizaţiilor sindicale din ţările pă cum reiese din raportul In Angliei. Cota parte din venitul Lumumba preşedintelui Consiliului
stitutului naţional de cercetări
Americii Latine au semnat la naţional cheltuită pentru înar
sociale şi economice, Anglia îşi mări este în Anglia mai mare
Havana o rezoluţie prin care a- pierde poziţiile în comerţul decit în orice ţară din Occi de Securitate Poziţia obstrucţionistă a De- Departamentul de Stat vrea
cordă întregul lor sprijin revo mondial. Scoţînd in evidenţă dent, cu excepţia S.U.A. partamentului de Stat faţă de să împiedice discutarea probla-
luţiei eubane. De asemenea, s-a NEW YORK (Agerpres). La Ne aflăm în faţa unui refuz propunerea Uniunii Sovietice mei dezarmării la nivelul şefilor
hotărît ca în luna martie 1961 intensificarea concurenţei din Acest punct de vedere este 2 august Patrice Lumumba, pri deliberat din partea guvernului este în dezacord cu cea a opi- de guverne ale statelor membre
în capitala Cubei să fie convo partea Germaniei occidentale. împărtăşit de ziarul „Daily mul ministru al Republicii Con belgian de a respecta hotărîrea niei publice mondiale, care a ale O.N.U. pentru a evita o dis-
cat Congresul mondial al mun Japoniei şi Italiei, autorii ra Express“ care, reievînd într-un go, a părăsit oraşul New York, primit-o favorabil, văzînd în ea cuţie temeinică şi concretă a
citorilor de pe plantaţii. A fost portului subliniază că începîncî celui mai înalt for internaţio o nouă iniţiativă a U.R.S.S. de problemelor dezarmării, pe care
din 1949 Anglia rămine mult editorial dezvoltarea mai rapi plecind pe calea aerului spre a scoate din impas tratativele în realitate S.U.A. nu o doresc,
în urmă faţă de aceste ţări sub dă a economiei R.F. Germane Londra. In cadrul unei confe nal, Consiliul de Securitate...“.
raportul creşterii productivită în comparaţie cu Anglia, scrie: In scrisoare se spune că pî- în problema dezarmării. Dovezi în acest sens sînt însăşi
„Este necesar ca soldaţii en Insistenţa S.U.A. pentru în- platformele electorale ale celor
rinţe de presă, care a avut loc două partide, republican şi de-
instituită o comisie de organi ţii. glezi din Germania să se îna pe aeroport înainte de pleca nă în prezent O.N.U. n-a tri trunirea Comisiei pentru dezar- mocrat, care pun un accent deo-
zare a Congresului din care fac In raport se arată că chel poieze acasă... această povară rea sa, Patrice Lumumba a dat mis trupe în provincia Katan mare la 15 august este deter-
parte fruntaşi sindicali din citire unei scrisori pe care a ga, pe care, după cum se ştie,
Brazilia, Venezuela şi Cuba. tuielile militare excesive con împiedică mă-rfurile noastre să adresat-o lui Armând Berard, un grup de trădători, acţionînd
stituie una din principalele cau concureze cu mărfurile germa
ne pe pieţele străine“. conform intereselor colonialiş
preşedintele Consiliului de Se tilor belgieni, încearcă s-o ru minată de încercarea candidaţi- sebit pe continuarea cursei înar-
curitate pe luna august. pă de Congo. lor republicani la posturile de mărilor şî mărirea bugetului mi-
Dom mafia monopolurilor din S.U.A. -;«®In această scrisoare primul
ministru congelez aminteşte de
cele două rezoluţii ale Consi
„In concluzie, domnule pre preşedinte şi vicepreşedinte aî litar al Statelor Unite.
şedinte, se spune în scrisoare,
atrag foarte serios atenţia dv. e
liului de Securitate din 14 şi şi a celorlalţi membri ai Con
asupra economiei färllor 22 iulie prin care se cere „re siliului de Securitate asupra Passalidis despre necesitatea dezvoltării
tragerea rapidă şi fără condiţii gravităţii situaţiei actuale şi a
latino-americane a trupelor belgiene din Congo“. necesităţii evacuării cît mai re iilor greco-sovietice
„încă de la 16 iulie — se rapide a tuturor trupelor bel
NEW YORK 3 (Agerpres). — fost concediaţi mulţi dintre ei După cum se anunţă din San giene din Congo. îmi rezerv ATENA 3 (Agerpres). — TASS a- rinţa Uniunii Sovietice de a dezvolta
Agenţia Prensa Latina a tran şi au fost arestaţi doi din a- ¦luan (Porto Rico), marile ma spune în scrisoarea premieru dreptul, dacă situaţia nu se îm nunţă : La 1 august în localul Somite- multilateral relaţiile greco-sovietice nu
smis ’ştiri ale corespondenţilor lui congolez adresată preşedin bunătăţeşte în zilele următoa tului executiv al Uniunii Democrate găseşte ecou în cercurile oficiale gre*
ceşti conducători, Alvaro Mon- gazine cu autodeservire aparţi- telui Consiliului de Securitate re, să cer convocarea Consiliu de Stînga EDA a avut loc o conferin ceşti. Dimpotrivă, guvernul grec între
săi din ţările Americii La — trupele O.N.U. se află în lui de Securitate pentru a lua ţă de presă a lui Passalidis, preşedin prinde acţiuni duşmănoase Uniunii So
tine care ilustrează domina tero Vega şi Juan^Rafael Solis. nind nord-amerieanilor înlătu toate măsurile care sînt nece tele acestui partid, care a făcut o de- vietice, caută să creeze o atmosferă
La Bogota conducătorul so ră din capitala insulei şi din Congo, însă nici un soldat bel sare“. claraţie reprezentanţilor presei gre de neîncredere între Uniunea Sovieti
gian nu a părăsit teritoriul con
golez.
ţia monopolurilor S.U.A. în a- cietăţii petrolifere de stat din alte localităţi micile întreprin ceşti şi străine în legătură cu recenta că şi Grecia.
ceste ţări. La Quito (Ecuador) Columbia „Empresa Columbia deri comerciale portoricane. Du Guvernul englez refuză să acorde sa vizită în Uniunea Sovietică. Pe teritoriul Greciei se află baze
societatea nord-americană „As na de Petroleos“, Luis Arango pă cum a anunţat preşedintele Impărtăşindu-şi impresiile din vizita militare americane îndreptate împotri
Reies, a propus ca societatea societăţii care deţine întreaga independenţă populaţiei din Malta va Uniunii Sovietice, se creează tot
tral“, care este o filială a so petroliferă nord-americană „Fo reţea a acestor mari magazi in Uniunea Sovietică, Passalidis a ca felul de piedici în dezvoltarea relaţiilor
cietăţii „Fruit Trading Compa- rrest Oil Company“ să-şi înce ne, volumul operaţiunilor co LONDRA 3 (Agerpres). — vista — nu s-ar fi dovedit racterizat Uniunea Sovietică ca o ţâ culturale dintre cele dotiă ţări. Postu
merciale ale acestei societăţi a „Nu au fost învăţate bine lec constructivă decît dacă ar fi ră care are acum un rol hotărîtor în rile de radio din Grecia, miniştrii şi
ny“, este acuzată că şi-a însu teze activitatea în domeniul sporit anul trecut cu 27 la su ţiile trecutului şi ale actuali fost însoţită de garanţii că treburile internaţionale. alte persoane oficiale din Grecia se
şit ilegal în provincia Esmeral- explorării şi exploatării petro tă în comparaţie cu anul pre tăţii“ — îşi intitulează revista ocupă cu dezlănţuirea isteriei anti-
das bogăţiile naţionale ale E- lului, deoarece aduce prejudicii cedent. Pedro Dias Vieira, pre britanică „New Statesman“ un populaţia Maltei, ca şi toate ce După ce a vorbit în amănunţime des sovietice în ţară. Fără îndoială că a-
intereselor de stat ale Colum şedintele Uniunii comercianţi comentariu în care subliniază lelalte popoare, va fi în mă pre marile succese obţinute de popo ceste acţiuni nu contribuie de fel la
cuadorului. lor cu amănuntul din Porto lipsa de realism a politicii bri sură, mai bine mai devreme de- rul sovietic în îndeplinirea planului dezvoltarea relaţiilor greco-sovietice-
La San Jose, preşedintele sta biei. Rico, a declarat că în anul 1959 tonice faţă de Malta şi reac eît mai tîrziu, să se bucure de septenal, Passalidis a analizat politi
După 13 ani de existenţă, re s-au ruinat şi şi-au încetat ţia extrem de nefavorabilă f dreptul la autodeterminare. Or, ca externă sovietică, subliniind carac Passalidis a subliniat că guvernul
tului Costa Rica, Echandi, şi activitatea cîteva sute de mici opiniei publice şi principalele) ministrul britanic al Coloniilor, terul ei consecvent în opera de asigu grec, aceeptînd instalarea bazelor ame
ministrul Muncii, F. Solorzano. zista „Semana“ îşi încetează a- magazine alimentare deoarece partide politice din Malta faţă i refuzat în mod formal în Ca rare a unei păci adevărate şi a secu
vor pleca în zona plantaţiilor nu au putut să reziste concu de propunerile guvernului en riera Comunelor să dea aceste rităţii popoarelor. ricane pe teritoriul ţării, pune prin a-
pariţia. Directorul revistei, Al- renţei inegale cu marile maga glez care refuză să satisfaci ceasta Grecia şi poporul ei în faţa u-
de bananieri de pe litoralul li oerto Salamer a refuzat să se zine americane. „Situaţia noas revendicările de independenţi aranţii“. In continuare, Passalidis s-a oprit nei primejdii uriaşe.
ceanului Pacific pentru a exa supună presiunilor firmelor tră este îngrozitoare“, a decla ale maltezilor. „Propunerea de In faţa încercărilor Angliei de la problema relaţiilor greco-sovietice.
mina numeroasele plîngeri ale constituire a unei comisii care î-şi menţine poziţiile colonia- Uniunea Sovietică, a spus el, ar vrea Vorbind despre relaţiile economice
muncitorilor împotriva societă nord-americane care au cerut rat el. El a învinuit autorităţi să recomande o nouă constitu iste, remarcă „New Statesman“ să dezvolte relaţii cu Grecia în toate greco-sovietice, Passalidis a subliniat
ţii nord-americane „United revistei să-şi schimbe atitudinea — este explicată respingerea domeniile. Dar dorinţa de prietenie tre că aceste relaţii se dezvoltă încet şi
Fruit Company“. Muncitorii în de simpatie faţă d'e revoluţia le locale că nu iau nici un fel ţie pentru Malta — scrie re-
vinuiesc acerstă societate mo cubană. In ultimele săptămîni, notărîtă de către Malta a pro- buie să fie reciprocă. Din păcate, do cu mari greutăţi.
de măsuri pentru a acorda a-
nopolistă oare stăpîneşte plan firmele nord-americane au în punerilor britanice.
taţii de bananieri că încalcă le ceput să boicoteze această re jutor micilor comercianţi.
vistă încetînd să-i mai furnize
gile cu privire la muncă, că
recurg la represiuni împotriva ze reclame cu scopul de a-i
crea greutăţi economice.
conducătorilor sindicali; au
Redacţia şi adm inistraţia ziaru lu i: str. 6 Martie nr, 9. Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită In numerar 'co nform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — T ip aru l: Întreprinderea Pol !grafică „1 Mai" — Deva.
