Page 13 - 1960-08

{R eg io n ală
mulsocialismului
Arm! X8I Nr. 1746
In cel de-ctl ll-lea semestru
Să asigurăm îndeplinirea Lucrările agricole din campania
angajamentelor luate
în întrecerea socialista
Congresul al Ill-lea al Partidului te şi la unele exploatări miniere din
Muncitoresc Romîn a înarmat poporul Valea .Jiului.
nostru cu un măreţ program de luptă
pentru dezvoltarea economiei naţio­
nale în vederea desăvîrşirii construi­
rii socialismului. Traducerea în viaţă
a sarcinilor puse de Congres va ridi­
ca patria noastră pe noi culmi ale
înfloririi sale, va asigura creşterea
continuă a bunăstării întregului popor
muncitor.
Aprobînd cu însufleţire politica parti­ tărîrea oamenilor muncii din regiu­
dului de construire a socialismului, de
ridicare continuă a nivelului de trai
al poporului, oamenii muncii din re­
giunea Hunedoara s-au angajat —
în cinstea Congresului al Ill-lea al
partidului — să dea peste plan pînă
la sfîrşitul anului 17.000 tone cărbune
cocsificabil, 35.000 tone minereu de
fier, 17.000 tone cocs metalurgic,
44.000 tone fontă, 100.000 tone oţel,
104.000 tone laminate şi să realizeze
economii la preţul de cost de 90 mi­
lioane lei.
In întimpinarea Congresului, organi­
zaţiile de partid au obţinut succese
importante în ridicarea nivelului acti­
vităţii, în creşterea forţei lor mobili­
zatoare şi organizatoare. Măsurile lua­
te de organizaţiile de partid, munca
susţinută desfăşurată de comunişti pen­
tru mobilizarea minerilor, siderurgiş-
tilor, constructorilor şi celorlalte ca­
tegorii de oameni ai muncii din între­
prinderile regiunii la îndeplinirea an­
gajamentelor luate a dat un puternic
avînt întrecerii socialiste.
Rezultatele obţinute în primul se­
mestru de majoritatea colectivelor în­
treprinderilor din regiune sînt b une;
munca depusă de organizaţiile de par­
tid şi de masă, activitatea creatoare ă
zecilor de mii de oameni ai muncii
în frunte cu comuniştii, a fost rod­
nică. Colectivele întreprinderilor in­
dustriale din regiune au dat în aceas­
tă perioadă peste plan, în contul an­
gajamentelor anuale, 11-400 tone căr­
bune cocsificabil, 6.100 tone cocs me­
talurgic, 29.600 tone fontă, 46.300 tone
oţel, 45.000 tone laminate şi pesfe
23.100 tone minereu de fier.
Un element important în obţinerea
acestor rezultate îl constituie faptul
că în cea mai mare măsură ele se da-
teresc succeselor obţinute în creşterea
productivităţii muncii. La Combinatul
siderurgic Hunedoara, spre exemplu,
productivitatea prevăzută pe cap de
muncitor a fost depăşită cu 6,3 la su­
tă. Succese importante în creşterea
productivităţii muncii au fost obţinu­
Dio Valea Jiului
Turneu stat „Valea Jiului“
din Petroşani.
Cercul dramatic
„7. Caragiale“ al Conferinţă
Universităţii Babeş-
Bolyai“ din Cluj, In sala clubului
laureat pe ţară la din Lupeni, nume­
trecerea în revistă
a formaţiilor ar­ roşi muncitori m i­
tistice studenţeşti, neri şi de la fila­
întreprinde în aces­ tură s-au întilnit
te sile un turneu pentru a audia con­
prin localităţile ferinţa „Valea Jiu­
Văii Jiului cu piesa lui — ieri valea
„In Valea Cucului“ plîngerii, azi valea
de Mihai Beniuc. fericirii“. Cu ace­
laşi prilej partici­
In cursul silei de panţii au audiat o
exp/imere despre
ieri, piesa amintită greva minerilor din
1929. făcută de m i­
a fost prezentată pe nerul şef de briga­
scena Teatrului de dă Vasile Feher.
In secţia croi a fabricii „Ardeleana“ din Alba lulia lucrează şi controloarele de cali­
tate Maria Muntean şi Elena Maier. Ele sînt fruntaşe in mun ca
IN CLIŞEU: Maria Muntean şi Elena Maier, controlind calitatea pieselor pentru ghe­
te de copii.
Hunedoara-Deva
Vineri 5 august 1969
Colectivele multor întreprinderi au
obţinut unele rezultate şi' în realiza­
rea de economii. In fruntea lor se
află Combinatul siderurgic Hunedoara
cu 19.375.000 lei, Combinatul carboni­
fer Valea Jiului cu 4.159.000 lei, di­
recţia economică forestieră regională
cu 4.259.000 lei etc.
In aceste rezultate se reflectă ho-
ne — îndeosebi a siderurgiştilor şi
minerilor — de a da viaţă sarcinilor
trasate de Congresul al ill-lea- al
partidului, seriozitatea cu care luptă
majoritatea covîrşitoare a colectivelor
întreprinderilor industriale pentru a
respecta întocmai cuvîntul pe care
l-au dat partidului atunci cînd şi-au
fixat angajamentele în întrecere în
cinstea măreţului eveniment care a
avut loc anul acesta în viaţa parti­
dului şi poporului nostru.
Bilanţul realizărilor din primul se­
mestru arată însă că nu toate colecti­
vele au muncit cu aceleaşi rezultate.
In unele locuri au existat conduceri de
întreprinderi, organizaţii de partid sau
sindicale care n-au privit cu destulă
răspundere angajamentele în întrece­
re, n-au depus destulă stăruinţă pen­
tru aplicarea în viaţă a măsurilor teh-
nico-orgamzatorice necesare creării de
condiţii optime la fiecare loc de mun­
că pentru îndeplinirea angajamentelor
luate în întrecere. In unele unităţi
ale I.G.S.H. şi T.R.G.H. ale întreprin­
derilor miniere din raionul Brad, în­
treprinderilor de transporturi I.R.T.A.
şi I.T.C., întreprinderilor de industrie
locală precum şi într-o serie de alte
întreprinderi ca I.G.I.L. Simeria, fa­
brica de teracotă Deva şi altele, angaja­ tate transportul snopilor ce au mai ră­
mentele luate n-au fost îndeplinite în
întregime, la unii indici nerealizîn-
du-se nici măcar sarcinile de plan. In
aceste întreprinderi mai există încă de­
ficienţe în ceea ce priveşte^ organiza­
rea procesului de producţie, aprovizio­
narea cu materiale, preocuparea pen­
tru introducerea tehnicii noi etc.
Neîndeplînirea angajamentelor luate
de către colectivele întreprinderilor a-
mintite precum şi neîndeplînirea sar­
cinilor de plan la toţi indicii, în unele vară —mai multă atenţie
din aceste întreprinderi au diminuat re­
zultatele obţinute pe întreaga regiune.
(Continuare tn pag. 2-a)
Concert
In toate localită­
ţile Văii Jiului
sărbătoarea Zilei
minerului este pre­
cedată de' o serie de
manifestări cultu­
ral artistice, in
cursul silei de ieri,
fanfara clubului
muncitoresc al sin­
dicatelor din Petro­
şani a prezentat în
parcul „Filimon Sîr-
bu“ din localitate
un concert închinat
Zilei minerului.
:SKSSÍ; 1
PROLETARI DIN TOATE TARILE, TJNIŢI-VA I
IN R A I O N U L A L B A
de vară trebuie urgentate
Sarcina de cea mai mare impor tanţă ce stă in !aţa organelor de ţ
partid, de stat şi a unităţilor socialiste din agricultură este la ora actuală '
stringerea neintirziată şi fără pierderi a recoltei de cereale păioase, execu- „•
tarea arăturilor adinei de vară şi insăminţarea plantelor furajere in mi- ?
rişti. )
Pentru a cunoaşte felul cum se desfăşoară aceste lucrări in raionul >
Alba, redacţia ziarului nostru a orga nizat un raid-anchetă. i
Iată citeva din constatările de pe teren:
Muncă bine organizată
Folosind din plin timpul prielnic,
colectiviştii şi intovărăşiţii de pe raza
comunei Benic, au recoltat întreaga
suprafaţă cultivată cu grîu. Exceptînd
gospodăria colectivă din Bcnic, unde
s-a primit şi ajutorul unei- secerători-
legători, la Q.A.G. din Cetea şi la în­
tovărăşiri recoltarea s-a făcut manual.
In mare parte, griul recoltat a fost
transportat la cele trei arii, la una din 1.433 din 9.000 ha. planificate. Seri­
ele treierişul începind încă la data de
25 iulie, la celelalte două, în ziua de
30 iulie.
Organizîndu-şi bine munca, colecti­
viştii din satul Benic, de pildă, au reu­ muna Peţelca 43 din cele 500 ha., în
şit ca pînă în seara zilei de 2 august
să treiere grîul de pe suprafaţa de 11,
din cele 45 ha. cît au avut însămîn-
ţat. Ei au obţinut pînă acum o re­
coltă de 2.000 kg. g rh ţja hectar. 2.200 rile de aici nu s-au preocupat de strin­
kg. grîu la hectar au obţinut colecti­
viştii din satul Cetea, în timp ce înto-
vărăşiţii, care au început şi ei treie­
rişul, au obţinut în medie pînă la 1.800
kg. grîu la hectar.
Faptul că o bună parte din grîul
recoltat se află deja' adunat în sto­
guri la arii, că se continuă cu intensi­
mas pe mirişti şi că munca la arii
este bine organizată, asigură termi­
narea treierişului griului ce aparţine
colectiviştilor, pe data de 7 august
a.c., iar ce! al întovărăşiţilor, pînă
în ziua de 21 august.
A răturilor adinei de
Membrii gospodăriilor agricole co­
lective, întovărăşirilor şi ţăranii mun­
citori cu gospodării individuale din ra­
ionul Alba au obţinut succese însem­
nate în campania agricolă din vara
aceasta. Mobilizaţi de către organiza­
ţiile de partid ei au reuşit ca pînă
la data de 3 august, cu lot timpul ne­
favorabil din ultimele zile, să recol­
teze grîul de pe 11.891 din cele 12.997
ha. cultivate, orzul de pe 368 ha. din
395 ha. şi ovăzul de pe 222 din 449
ha. O oarecare rămînere în urmă s-a
înregistrat în această privinţă numai
în satele de deal unde coacerea ce­
realelor păioase s-a produs mai tîrziu
din cauza condiţiilor de climă. Paralel
cu strînsul recoltei, în cele mai multe
gospodării colective şi întovărăşiri s-a
muncit intens şi la treierişul cereale-"
lor păioase. Din datele operative re­
zultă că pînă în prezent orzul a fost
treierat aproape în întregime, iar grîul
în proporţie de peste 18 la sută. Gele
mai bune rezultate s-au obţinut în a-
4 pagini 20 bani
M A I» -A * C M E ÎA -
<
ceastă direcţie în comunele Bărăbanţ,
Ighiu, Teiuş, Vinţul de Jos şi în oraşul
Alba lulia.
O situaţie cu totul nesatisfăcătoare
există însă în raionul Alba în ceea
ce priveşte executarea arăturilor adinei
de vară. Cîteva cifre sînt în măsură
să ilustreze acest lucru. Pînă la ora
actuală, în întregul raion s-au execu­
tat arături adînci de vară pe numai
oase rămîneri în urmă cu această lu­
crare sînt mai ales în comunele Te­
iuş, Peţelca, Galda de Jos şi Gricău.
In comuna Teiuş, bunăoară, s-au arat
doar 11 din 300 ha. planificate, în co­
comuna Galda de Jos 51 din cele 580
ha., în comuna Gricău 35 din cele 500
ha. planificate ş.a.m.d. Gauza: gospo­
dăriile agricole, colective şi întovărăşi­
gerea şi transportarea snopilor de grîu
la arii, de eliberarea propriu-zisă a te­
renurilor pe care urmează să se facă
arături adînci.
Dat fiind faptul că timpul este des­
tul de înaintat, că în raion n-au fost
executate arături dccît pe 16 la sută
din suprafaţa planificată, vor trebui
luate măsuri pentru eliberarea terenu­
rilor. La rîndul său S.M.T. trebuie să
organizeze de urgenţă mij.nca .pe două
schimburi şi, folosind toate tractoarele
de care dispune să execute arături
adînci de vară pe întreaga suprafaţă
de teren eliberată de culturi.
Executarea arăturilor adînci este
sarcina principală din etapa actuală.
Avînd în vedere că de felul cum sînt
făcute arăturile adînci depinde pro­
ducţia anului viitor la toate culturile
va trebui ca acestei lucrări să i se dea
cea mai mare atenţie.
Cînd lucrurile sînt lăsate
la voia înfîmplarii
Pe raza comunei Sîntimbru se a-
flă patru întovărăşiri. Cîte una în
fiecare s a t: la Sîntimbru, Goşlariu,
Galtiu şi la Tofoi. Suprafaţa de 863
ha. însămînţată cu grîu, a fost sece­
rată manual de către intovărăşiţii din
cele patru sate. S-a muncit intens şi
cu grijă, pentru a nu se pierde nici
un bob din noua recoltă. Unii înto­
vărăşiţi, cum sînt cei din Goşlariu,
spre exemplu, unindu-şi forţele, au re­
coltat în timp de o săptămînâ grîul
de pe suprafaţa de 142 ha. Meritul lor
este cu atît mai mare cu cît ei au
transportat la arie întreaga cantitate de
grîu, sec.erînd pînă în ziua de 3 au­
gust şi grîul de pe suprafaţa de 10
ha. Rezultate bune au obţinut şi înto-
vărăşiţii din Galtiu, care au transpor­
tat la arie circa jumătate din griul
de pe 200 ha. şi au treierat cantitatea
de pe 12 ha.
Ge se întîmplă însă la Totoi ? După
ce intovărăşiţii de aici s-au situat la
secerat printre fruntaşii comunei — au
secerat manual 320 ha. — comitetul
de conducere al întovărăşirii şi orga­
nizaţia de bază au admis ca în pe-
Econom ii
pe şantiere
Constructorii şantierului 1 din
Deva al T.R.G.H. se străduiesc
să obţină cît mai mari economii
ţa preţul de cost al apartamente­
lor. Astfel, în cele 7 luni care
au trecut din acest an, construc­
torii deveni au reuşit să econo­
misească 144.000 lei. Acest lu­
cru a fost posibil, datorită folo­
sirii cît mai raţionale a mate­
rialelor, a descărcării şi încăr­
cării cu mai multă grijă a ace­
stora şi evitării pierderilor.
Maiştrii de şantier Petru Ker-
tes şi Francisc Modi, muncitorii
diri echipele conduse de Gh. Tu-
rinschi şi Mihai Roşitoru, au
contribuit în mare măsură la ob­
ţinerea de economii.
PETRU JURCON1
corespondent
e&dflicfzÂ
® Fruntaşi în producţie şi Ia
şcoală. (pag. 2-a)
• Pentru o producţie sporită de
minereu de fier.
(pag. 3-a)
® Volta superioară — un nou
stat independent în Africa.
'• Situaţia din Congo.
(pag. 4-a)
rioada de vîrf a campaniei de necol-
tare şi treieriş, numeroase familii de
întovărăşiţi din sat, în loc să fie mo­
bilizate la transportul recoltei la arie,
să se apuce de lucrat la cărămidă.
Această lipsă de preocupare şi or­
ganizare a muncii, de care se fac vi-
nivaţi şi membrii comitetului comunal
de partid şi cei din comitetul execu­
tiv al Sfatului popular comunal Sintim-
bru, a dus acolo îneît la batoza instalată Maistrul de schimb Gheor gue Fărcaşiu dă indicaţii pre­
pe aria din Totoi să se lucreze cu cise muncitorilor din secţia cir exilare a fabricii de ciorapi din
mari întreruperi. Si era normal să se Sebeş. Şl acesta este unul din secretele pentru care seepa
întîmple aşa, pentru că pe arie, la circulare se află printre secţi ile fruntaşe.
un moment dat, nu se aflau cantităţi
suficiente de grîu pentru treierat. In IN CLIŞEU: Maistrul de schimb Gheorghe Făroaşiu, dts-
plus, intovărăşiţii cărora le venea rîn­ cutirid cu o muncitoare.
dul să-şi treiere grîu! şi ca atare să
deservească batoza, se aflau la cără­ Pe ste 1 comercta’e
midă.
In Valea Jiului existau în a- desfa-' anual mărfuri în vafpare
Situaţia creată la Totoi trebuie să nul 1950 14 magazine alimen­ de aproape 500 milioane lei. Nu­
constituie obiectul unei preocupări măi tare şi 25 pentru desfacerea pro­ mai în noile cartiere muncito­
atente a comitetului de partid din duselor industriale, care vin­ reşti din Petroşani, Lupeni, Uri-
Sîntimbru. deau anual mărfuri în valoare cani, Vulcan, Petrila şi Lonea
totală de circa 85.000.000 lei. De au fost amenajate 37 magazine.
Concluzii atunci, reţeaua comercială din
Valea Jiului a cunoscut o largă In anii următori se prevede
I Acolo unde organizaţiile de dezvoltare. In prezent, numărul construirea unei pieţe şl a unor
unităţilor comerciale de stat a noi magazine în cartierul Live-
partid, sfaiturile populare şi con­ ajuns Ia peste 350. Prin e!e se zeni din Petroşani, a unei pieţe
ia Petrila etc.
ducerile unităţilor socialiste ále a-
griculturii au avut în centrul preo­
cupării lor organizarea şi desfă­
şurarea muncilor agricole din
campania de vară, rezultatele
sînt din cele mai bune.
In unele comune şi sate însă,
unele lucrări din această cam­
panie, mai ales arăturile adînci,
sînt pur şi simplu neglijate-
Numai aşa se explică de ce
pînă Ia data de 3 august nu
s-au executat arături decît pe
18 la sută din suprafaţa pla­ în cinstea Zilei raineruiui
nificată. O situaţie încă nesa-
tisfăcătoare există şi în ceea d©uă silei, 5 8 3 to n e c ă rb u n e
ce priveşte însămînţarea plan­ e o c s ific s b iS
t telor furajere în mirişti. Pînă
la aceeaşi dată, s-au însămînţat
în mirişti plante furajere doar Zilele de 2 şl 3 august a.c. au Drept urmare, în aceste zile
fost declarate de minerii din s-a înregistrat o depăşire a
pe 258 din 310 ha. cît s-a pre­ Lupeni, zile de producţie mări­ planului de producţie cu 583
tă în cinstea Zilei minerului. tone cărbune cocsificabil. Ran­
văzut. Cu acest prilej, locurile de damentul în cărbune a fost db-
muncă au fost mai bine aprovi­ păşit cu 450 kg. pe post de
Avînd în vedere că timpul miner.
zionate cu cele necesare, fapt
este destul de înaintat, se im­ Pînă la Ziua minerului, co­
care a contribuit la o mai bu­ lectivul sectorului i n al mi­
pune ca organele de partid şi nei Lupeni, colectiv fruntaş, va
nă folosire a timpului de lu­ extrage peste plan — conform
de stat din raionul Alba să or­ angajamentului, — 700 tone de
cru. De asemenea, minerii, dor­ cărbune cocsificabil.
ganizeze mai temeinic munca
nici să întîmpine ziua lor cu
în campania agricolă de va- t
realizări dintre cele mai fru­
ră, să mobilizeze toate forţele ţ
moase., au muncit cu mai mult
la executarea lucrărilor, astfel ţ avînt.
incit sarcinile prevăzute in ac- ¦
tuala campanie să fie rezolvate $
cu succes şi în bune condiţii t
în cel mai scurt timp. I
PASIUNEA
Ideea dispecerizării a apar- le folosească pentru termina- zează perfect transportul în
ţinut lui Francisc Covaci, un rea lucrării. Din februarie, de mină prin coordonarea lui din-
muncitor vîrstnic din sectorul Cînd şi-au pus acest gînd, şt tr-un singur loc, eliminîndu-se
VIII. in adunarea generală a pînă acum. ei s-au ţinut de astfel orice erori in alimenta­
organizaţiei de bază, ţinută în cuvînt. Au căutat tipurile de rea raţională a sectoarelor
noiembrie anul trecut, tova- relee care să corespundă ce- miniere cu vagonete goale şt
răşul Covaci a vorbit despre rinţelor de schemă şi le-au materiale, vor creşte capaci­
faptul că în alte ţări prietene găsit. Interdependenţa co­ tăţile de transport şi se va
transportul în subteran este nexiunilor dintre relee a con­ mări productivitatea locomoti­
dispecerizat. stituit o problemă foarte di­ velor în m in ă : se exclud sta ­
ficilă pentru ei. Dar şi ea a ţionările nejustificate ale tre­
Din acea zi, tehnicienii e- fost pînă în cele din urmă re- nurilor, se îmbunătăţeşte co­
lectromecanici de mină Con­ eficientul de rulaj al vagone
stantin Vllceanu şi loan Uju- Oamens şi iniţiative telor şi cărucioarelor din
pan, precum şi ing. Gheor- mină.
ghe Davidescu, şi-au pus la zolvată cu succes. Rină pe
inimă ideea dispecerizării Lucrările au ajuns In ulti­
ma fază. Instalaţia este con­
transportului subteran. cepută şi executată in aşa
fel incit dispecerul care se
Ei au hotărît să treacă la
fapte. Dar cum ? Au socotit
că documentarea din manua­ rînd s-au dat răspunsuri la găseşte la zi, va controla po­
lele şi din studiile care se numeroasele şi uneori neaş­ ziţia locomotivelor pe traseu
găsesc la Institutul de mine teptatele probleme pe care le şi va putea transmite dispo­
din Petroşani şi în biblioteci­ ridicau condiţiile de muncă ziţii. Pe parcursul lor loco­
le tehnice, le-ar putea fi de din mină. Instalaţia trebuia să motivele vor acţiona un nu­
folos. Dar după săptămini de fie cît mai ieftină şi confec­ măr de emiţătoare plasate la
căutări zadarnice au ajuns la ţionată cu posibilităţi locale. distanţe egale unele de alte­
le. Acestea vor acţiona la rîn­
concluzia că soluţiile găsite nu Toate lucrările s-axi efecţuat dul lor releele care se găsesc
corespundeau condiţiilor de în „taină“ — cum recunosc eu în pupitrul unui ecran
exploatare de la mina Eu- ştiau de ele numai ciţiva oa- gata confecţionat. Ecranul re-
peni. Să abandoneze lucrarea m' eni_ „Gînăeam-că ne-ampu- prezintă traseul galeriilor vii-
ăupă acest prim insucces ? La ţea face ruşine dacă nu o nei- Releele vor acţiona punc-
tele luminoase de pe ecran-
acest lucru nu s-au gînditnici reuşim“ _ spun ei. urmărirea locomotivelor e-
fectuindu-se deci cu ajutorul
măcar o clipă. Căutările au ^ secretul muncii lor neobosi- acestor puncte luminoase. Dis­
continuat. In fiecare zi se pecerul va putea coordona
întruneau şi-şi confruntau f- te a f°st imă sC°s in Vlleag transportul cu ajutorul sema­
deile. Din aceste idei s-au la ultima plenară a comitetu­
foarelor ce se găsesc in mină-
născut primele scheme, prime­ lui de partid al minei, inho-
le calcule, primul dosar. în ­ tărirea plenarei a fost intro­ Frămîntările celor trei co­
cet, încet, a început să se con­ dusă o prevedere: dispeceri-
zarea transportului în subte­ munişti nu se vor opri insă
tureze imaginea instalaţiei cu ran. De îndeplinirea acestei
ajutorul căreia transportul pu­ la acest succes. încă de pe
tea fi dispecerizat. schemele acum în ginăul lor s-a născut
şi calculele prindeau viaţă in sarcini răspund doi comunişti o nouă preocupare: îmbună­
atelier. şi un candidat de partid, a- tăţirea continuă a transpor­
Celor trei li s-a părut că dicâ ei. tului în abataje.
zilele treceau prea repede. Şi Dispecerizarea transportului C. MORARU
atunci au hotărît: toate după- cu locomotivele prezintă o
amiezile, toate duminicile, sa serie de avantaje: se organi-