Page 14 - 1960-08

Pag. 2
O gazetă de perete
eu activitate rodnică
La mina Aninoasa se desfă­
şoară o intensă muncă politică
de masă în vederea mobilizării
minerilor la îndeplinirea şi de­
păşirea angajamentelor luate în
întrecerea socialistă, la înfăptui­
rea hotărîrilor partidului şi gu­
vernului.
Un mijloc important folosit
de comitetul de partid al minei
în munca politică îl constituie
gazeta de perete. Colectivul de
redacfie al gazetei de perete, în­
drumat în permanentă de către
comitetul de partid, desfăşoară
o activitate rodnică. In jurul ga­
zetei de perete activează nume­
roşi colaboratori şi corespon­
denţi care asigură materialele
necesare pentru apariţia fiecărei
ediţii.
Dîndu-se atenţia cuvenită con­
ţinutului articolelor, schimbării
lor la timp, s-a ajuns ca un ma­
re număr de oameni ai muncii
să citească cu viu interes mate­
rialele ce apar la gazeta de pe­
rete.
Faptul că această gazetă de
perete are o activitate bună e
demonstrat şi de ultima ediţie.
Aceasta cuprinde 5 articole scri­
se Intr-un limbaj clar, cu un
conţinut concret şi mobilizator.
Intr-unui din articole se vor-
beşte despre munca dusă de co­
lectivul sectorului III al minei
pentru traducerea în viaţă a sar­
cinilor trasate de Congresul al
IlI-lea al P.M.R. In articol se
arată că planul sectorului a fost
îndeplinit la toţi indicii şi că o
contribuţie de seamă la această
realizare au adus-o brigăzile de
mineri conduse de Vaier Liciu,
Ioan Torna şi altele. Articolul se
referă apoi la sarcinile concrete
ce revin sectorului în ceea ce
priveşte îmbunătăţirea continuă
a calităţii cărbunelui şi reduce­
rea preţului de cost.
Tov. ing. Vasile Ghicinaş tra­
tează într-un alt articol felul
cum brigăzile de tinerpt din sec­
torul IV contribuie la îndepli­
nirea şi ¦depăşirea1sarcinilor de
plan. Din articol se poate afla
că brigada de tineret condusă
de minerul Remus Moisiu şi-a
îndeplinit planul în proporţie
de 119 la sută, iar cea condusă
de tov. Florian Draghi în pro­
De ce nu se termină
căminul cultura!? »
In urmă cu doi ani şi ceva, au
început lucrările de reconstrucţie la
căminul cultural din satul Hărţăgani,
comuna Băiţa. S-a ridicat încă un
etaj, s-a măritcapacitatea sălii de
spectacol, apoi totul a fost acoperit cu
ţiglă şi... cam atît.
De vreun an de cînd s-au terminat
amintitele lucrări, prin golurile unde
ar trebui să fie uşi şi ferestre, bate
vîntul, intră ploaia şi se zbenguiesc
în voie găinile locatarilor din jur. A-
ceastă stare de lucruri, nu se dato-
reşte vreunei condiţii obiective. Fon­
(Urmare din pag. I-a)
Oamenii muncii hunedoreni au pă­
şit în cel de-al II-lea semestru al a-
nului însufleţiţi de perspectivele lumi­
noase deschise de Congresul al [II-lea
al partidului. Ilotărîrile Congresului
partidului îndreaptă atenţia şi efortu­
rile poporului muncitor .în primul rînd
spre îndeplinirea planului economic pe
anii 1960-1965 al cărui obiectiv prin­
cipal este dezvoltarea bazei tehnico-
materiale a socialismului, - încheierea
procesului de făurire a relaţiilor de
producţie socialiste în întreaga econo­
mie, în vederea desăvîrşirii construc­
ţiei socialismului.
Partidul mobilizează întreaga ener­
gie creatoare a poporului muncitor Ia
înfăptuirea principalelor sarcini stabi­
lite de Congres pentru perioada ce ur-i
mează. In prezent cea mai im­
portantă sarcină a organizaţiilor de
partid, a fiecărui comunist este de
a-şi spori şi mai mult eforturile, de
a-şi concentra toate forţele pentru în-
fătuirea sarcinilor planului de 6 ani
începînd cu sarcinile de plan ale a-
nului 1960.
Organele şi organizaţiile de partid
din industriile siderurgică şi minieră,
din ramurile de construcţii şi trans­
porturi, din industria uşoară şi locală
a regiunii trebuie să pună în centrul
preocupării lor lupta pentru realizarea
sarcinilor economice avînd mereu în
vedere faptul că prin înfăptuirea a-
cestor sarcini oamenii muncii din re­
giune pot să aducă o contribuţie im­
portantă la desăvîrşirea construcţiei so­
cialiste, la înflorirea patriei, la ridica­ ţie organizaţiile de partid să a-
rea nivelului de trai al poporului.
Una din sarcinile cele inai importan­
te eare stau- în faţa organizaţiilor de
partid, sindicale şi a conducerilor în­
treprinderilor este aceea de a lua
toate măsurile pentru a se asigura în­
deplinirea întocmai de către toate în­
treprinderile a angajamentelor luate în
întrecerea socialistă pe întreg anul.
porţie de 115 la sută. Articolul
se referă şi la sarcinile ce revin
sectorului în viitor şi exprimă
hotărîrea brigăzilor de tineret,
a întregului colectiv de a lupta
pentru a obţine noi succese.
Un conţinut care prezintă
mult interes are articolul sem­
nat de tov. Avram Mihăilă, în
legătură cu problema protecţiei
muncii. Arătînd grija pe care
partidul şi guvernul o-poartă
celor ce muncesc, articolul se
referă la înfăptuirile din cadrul
minei în direcţia protecţiei mun­
cii şi subliniază sarcinile ce re­
vin întregului colectiv în vede­
rea respectării normelor de teh­
nica securităţii, pentru preveni­
rea accidentelor de muncă.
A! patrulea articol se referă
la hotărîrea C.C. al P.M.R. şi
a Consiliului de Miniştri al
R.P.R. cu privire la ridicarea
nivelului tehnic al producţiei. Şi
aici sînt arătate sarcinile ce re­
vin inginerilor şi tehnicienilor
de la mină, se vorbeşte despre
extinderea mişcării de inovaţii şi
raţionalizări.
Ultimul articol cuprinde cîteva
probleme în legătură cu recenta
hotărîre a G.G. al P.M.R. şi a
Consiliului de Miniştri în legă­
tură cu pregătirea şi promovarea
cadrelor tehnice şi îmbunătăţi­
rea salarizării lor. In articol se
exprimă recunoştinţa inginerilor
şi tehnicienilor de la mină faţă
de partid şi hotărîrea lor de a
lupta neabătut pentru ducerea
la îndeplinire a tuturor sarcini­
lor pe care partidul le pune în
faţa lor.
Citind cu atenţie materialele
pe care le cuprinde ultima edi­
ţie a gazetei de perete de la mi­
na Aninoasa, oricine se poate
convinge că tovarăşii din colec­
tivul de redacţie al acesteia
(responsabil tov. Mircea Nicoa-
ră), muncesc în mod conştiin­
cios pentru a face ca organul de
presă al comitetului de partid
al minei — gazeta de perete —
să-şi atingă scopul pentru care
a fost. creată, să oglindească
preocupările colectivului, să mi­
liteze permanent pentru mobili­
zarea minerilor la înfăptuirea
sarcinilor trasate de partid.
I. PAUL
duri sînt, materiale se găsesc şi pot
fi procurate uşor, iar oameni dornici
să-şi aducă contribuţia la terminarea
acestui lăcaş de cultură, sînt de ase­
menea.
Adevărata „pricină" a acestor tă­
răgănări aparţine comitetului de con­
strucţie al căminului, al cărui pre­
şedinte este tov. Adam Bogdan, care
nu vrea să se intereseze de termina­
rea lucrărilor. Sătenii, se întreabă pe
bună dreptate: „N-ar trebui oare să
se termine căminul?“.
HOR1A POPA
corespondent De asemenea, s-au obţinut suc­
IN C E L
Să asigurăm
luate în întrecerea socialistă *
Există toate condiţiile necesare pen­
tru aceasta ?
îndeplinirea angajamentelor luate de­
pinde în primul rînd de mobiflizarea
tuturor colectivelor întreprinderilor, a
fiecărui muncitor, inginer şi tehnician
Ia muncă rodnică pentru respectarea
cuvîntului dat.
Experienţa de pînă acum ne-a ară­
tat ce importanţă uriaşă are antrena­
rea tuturor comuniştilor şi a masei
largi de muncitori la conducerea pro­
cesului de producţie, la analizarea pro=
fundă a deficienţelor existente şi la
stabilirea celor mai corespunzătoare
măsuri ce trebuie luate pentru îmbu­
nătăţirea procesului de producţie.
Ţinînc! seama de această ex­
perienţă este indicat ca în fieca­
re întreprindere şi în fiecare sec­
naiizeze împreună cu conduce­
rile tehnico-administrative şi or­
ganele sindicale — antrenînd
masa largă a comuniştilor şi a
activului fără de partid — fe­
lul cum s-a muncit pentru înde­
plinirea sarcinilor de pian şi a
angajamentelor luate în între­
cere în primele 6 luni ale anu­
lui, cum au fost traduse în via­
ţă planurile de măsuri tehnico-
organizatorice întocmite pe ba­
za propunerilor oamenilor mun­
cii şi să se stabilească noi mă­
suri concrete care să asigure în
continuare îmbunătăţirea reali­
zărilor obţinute.
O atenţie deosebilă' trebuie să se
acorde în cadrul analizelor care ur­
mează să aibă loc, luptei pentru redu­ depăşirii angajamentelor luate în partid nu se interesează îndeaproape de nire pînă la capăt!
La aria colectivei
Colectiviştii din Nâlaţi sînt
mereu in fruntea lucrărilor
agricole. In toamnă au ter­
minat primii însă&nţarea
cerealelor pătoase, în primă­
vară tot primii s-au apucat
de arături şi insâmînţări,
iar cei dinţii care au înce­
put secerişul tot ei au fost.
Marţi dimineaţa cină au
început treierişul, cele 43 de
familii se mutaseră din sat la
„Ciuperca“, unde e aria, şi
pe tarlaua de la „Grumu-
leada“ unde se încarcă că­
ruţele cu snopi.
... Mecanicul Gheorghe Co­
tau, colectivist din Toteşti,
a apăsat pe pedalele trac­
torului, cureaua care acţio­
nează batoza a prins să a-
lerge şi, odată cu zumzetul
care a umplut lunca Rîului
Mare, batoza a prins să în­
ghită snopii, aruneînd paie­
le sfărîmate şi lâsînd să
curgă griul în saci.
— Ce griu frum os!
Colectivistul care îşi bă­
gase mîinile in şuvoiul de
boabe, l-a arătat şi altora.
In cîteva minute boabele au
trecut din mină în mină.
— E prima recoltă în co­
lectivă !
Batoza înghite snop după
snop. In jurul ei sînt zeci de
colectivişti, dar parcă ar fi
unul singur. Fiecare ştie ce
are de făcut pentru ca trea­
ba să meargă bine. Ionică
Covaci şi nevastă-sa, Viorica,
transportă neobosiţi cu căru­
ţele snopii. Stogurile cresc
ca din pămînt. Ioan Molea
„meşter“ la clăditul stoguri­
lor, abia pridideşte. La spa­
tele batozei, colectivistele A-
nuţa Plăcintă. Fira Fona, Iăa
Ceac şi toate celelalte, năvă­
lesc cu furcile asupra paie­
lor şi în cîteva clipe le-au şi
c• aruncat pe şira unde colec­
i tiviştii Ioan ştefoni şi Chi-
A ctivitatea organizaţiei U.T.M. La secţia staţie şi reţele din
. în discuţia comuniştilor
Zilele trecute, din iniţiativa
biroului organizaţiei de bază
P.M.R. a cooperativei de pro­
ducţie „Retezatul“ din Haţeg a
avut loc o adunare generală,
în cadrul căreia membrii de
partid au luat în discuţie ac­ trescu şi Petru Bugaru se nu­ în muncă şi la şcoală. Această
tivitatea depusă’ de către or­
ganizaţia de bază U.T.M.
La această şedinţă au luat
parte ca invitaţi, toţi mem­
brii organizaţiei de bază U.T.M.
Tov. Ion Radu a prezentat da­
rea de seamă cu privire la ac­
tivitatea depusă de organizaţia
U.T.M. Darea de seamă a scos fie lichidate.
în relief faptul că organizaţia
de tineret, îndrumată de către
organizaţia de partid, a reuşit
să înregistreze unele suecese în
activitatea sa. Tineretul a efec­
tuat în cadrul brigăzilor de
muncă patriotică peste 2.200
ore de muncă voluntară la îm­
păduriri, amenajarea stadionu­ sportive şi culturale pentru ca U.T.M. a secţiei. Organizîndu-şi
lui sportiv, colectarea şi pre­
darea a 1.500 kg. fier vechi etc.
cese in ceea ce priveşte educa­
rea patriotică a tinerilor şi
DE-AL ll-LEA S E M E S T R U
îndeplinirea angajamentelor
cerea preţului de cost, pentru realiza­
rea de economii. îndeosebi în între­
prinderile în care preţul de cost a fost
depăşit e necesar să se analizeze cu
atenţie cauzele care au dus la . scum­
pirea producţiei şi să se ia măsuri
concrete care să îndrepte eforturile co­
lectivelor de muncitori, ingineri şi teh­ ra spre exemplu, organizaţiile de par­
nicieni spre creşterea productivităţii • tid din secţiile de bază analizează cu
muncii, îmbunătăţirea calităţii produ­ competenţă aspectele cele mai impor­
selor, reducerea consumurilor specifi­ tante ale procesului de producţie şi iau
ce, introducerea unui regim sever de măsuri concrete pentru îmbunătăţirea
economii.
In fiecare întreprindere şi în fie­
care secţie există căi specifice şi po­
sibilităţi pentru îndeplinirea cu succes
a angajamentelor luate in întrecere.
Asigurarea condiţiilor tehnico-urga-
nizatorlce ca angajamentele luate să
fie îndeplinite şi chiar depăşite, sta­
bilirea unor măsuri practice care să
înlăture tot ce ar putea frîna întrece­
rea, ce ar putea stînjeni elanul mun­
citorilor trebuie să constituie sarcina
de cea mai mare actualitate a orga­
nizaţiilor de partid şi sindicale. Dez­
baterile care vor avea loc în întreprin­
deri pentru analizarea felului în care
s-a desfăşurat în primul semestru lup­
ta pentru îndeplinirea sarcinilor de
plan şi a angajamentelor luate in în­
trecerea socialistă trebuie să constituie
pentru masa comuniştilor şi a oame­
nilor muncii fără de partid - un nou
prilej de a-şi deslăşura larg spiritul
de iniţiativă, capacitatea şi talentul lor ţitor.
organizator, de a te pune în slujba
perfecţionării conlimie a producţiei, a
progresului tehnic şi înfloririi patriei.
Condiţia hotărîtoare a îndeplinirii şi sînt însă cazuri cînd organizaţiile de
DRUMUL SOCIALISMULUI
mu Dotoroagă le aşează cu
grijă ca să nu răzbată ploi­
le prin ele.
Magazionerul Lucian Fona,
lucra pe la magazie. Dar,
cînd t-a ajuns la urechi zum­
zetul batozei, a alergat în­
tr-un suflet, la arie:
— Tovarăşe ştefan, să nu
uiţi. Din primele boabe să
şi ducem la bază că altfel nu
noi, ei cei din Reia vor lua chi­
tanţa nr. I. \
— N-avea nici o grijă.
Peste două ceasuri primul
transport cu griul contractat
va şi pleca către Haţeg —
l-a asigurat zîmbind Ştefan
Covaci, preşedintele gospodă­
riei colective.
De pe stogul ce scădea din
înălţime văzînd cu ochii, Oti-
lia Prială şi Lenuţa Neiconi
aruncă, snop după snop, iar
pe batoză, Anica Ctoană, o
fetişcană plină de viaţă, le
taie legăturile şi-i dă pe
seama coşarului.
Lingă sacii ce se umplu,
losif Vlăiconi şi Nică Mun-
teanu veghează ca nici un
bob să nu cadă alături, iar
lingă ei delegata de batoză.
Terezia Fona, colectivistă şi
ea, zîm beşte:
— Griu ca la colectivă mai
rar!
Şi are dreptate delegata.
Griul colectiviştilor din Nă-
laţi e frumos şi curat ca
aurul.
Cină zumzetul batozei se
mai domoleşte, mecanicul
Gheorghe Cotau face semn
cu mina colectiviştilor şi rî-
zînd li îndeamnă:
— Hai ăaţi-i, daţi-i că pi­
uă sîmbătă vreau să vă ter­
min.
Şi oamenii muncesc cu în­
sufleţire, hotărîţi să termine
cit mai degrabă cu treierişul.
PETRE FARCASIU
creşterea nivelului lor politic şi
cultural. Mulţi dintre utemişti
ca Lucreţia Ştefoni, Ana Schenk,
Constantin Sălăjan, Viorica T a-
pu, Nicolae Băltăreţu, Ionel
Străiţar, Nesia Albescu, Ion Pe-'
mără, Ia locui lor-' de muncă.-
printre fruntaşi.
La discuţii au luat parte nu­
meroşi membri de partid c-are
au făcut recomandări concrete reuşit să se achite cu cinste.
organizaţiei de tineret pentru
ca unele lipsuri care mai per­
sistă încă în activitatea ei să1 da, care lucrează l a ' staţia ce
înainte de închiderea adună­
rii generale s-a adoptat, în u-
nanimitate, o hotărîre care pre­
vede printre altele reactiviza-
rea postului U.T.M. de control,
reorganizarea echipei artistice
şi a brigăzii artistice de agita­
ţie, intensificarea activităţii
timpul liber să fie folosit în­
tr-un mod cit mai plăcut şi
instructiv.
NICU SBUCHEA
corespondent
întrecerea socialistă este ridicarea ro­
lului conducător al organizaţiilor de
partid, exercitarea cu competenţă a
conducerii activităţii economice în în­
treprinderi de către organizaţiile de
partid.
La Combinatul siderurgic Hunedoa­
activităţii economice, pentru înlătura­
rea lipsurilor care frînează îndeplini­
rea sarciniloi de plan la toţi indicii.
Din iniţiativa comitetului de partid
care a constatai câ, în dorinţa de a
da cit mai mult metal, colectivele unor
secţii au neglijat problema calităţii, re­ ca experienţa colectivelor fruntaşe să
ducerii rebuturilor şi respectării sorti­
mentelor, organizaţiile de bază din
secţiile O.S.M. 1, oţelăria electrică şi
laminorul de 800 mm. au organizat o
consfătuire cu comuniştii şi cadrele
tehnice din conducerea acestor secţii
anabzînd cauzele care au» dus la e-
xistenţa acestei situaţii şi măsurile ce
trebuie luate pentru înlăturarea ei. Pe
baza planului de măsuri tehnico-or-
ganizatorice elaborat, comuniştii din
cele trei organizaţii de bază au tost
repartizaţi să răspundă pe schimburi
de îmbunătăţirea calităţii producţiei, de
respectarea procesului tehnologic. Ca
urmare, situaţia s-a îmbunătăţit sim­
Astfel de metode bune, eficiente, sînt
folosite de multe organizaţii de par­
tid din întreprinderi. Din păcate, mai
In clişeu : Scenă din filmu l „MamelucuV
La baza filmului sovietic „Ma-
melucul“ stă povestirea unui cla­
sic al literaturii gruzine, Iv. Ta-
taraşvili.
Acţiunea filmului se desfăşoa­
ră în secolul XVIII. Gruzia ge­
mea sub jugul nobilimii feudaţe
şi sub nesfîrşitele invazii ale
duşmanilor dinafară. Deşi co­
merţul de sclavi fusese interzis,
negustorii de sclavi, atraşi de
cîştigurile mari, răpeau cu aju­
torul nobililor gruzini, fii ai oa­
menilor sărmani, pe care-i vin­
deau apoi beilor egipteni care-i
Fruntaşi în producţie şi la şcoală
cadrul C. S. Hunedoara lucrează
şi electricienii Gheorghe Ghialda
şi losif lacob, elevi ai şcolii teh­
nice de maiştri, curs seral. A-
tunci cînd au fost propuşi şi re­
comandaţi să urmeze şcoala de
maiştri, organizaţia de partid
le-a atras atenţia că ei trebuie
să fie exemplu, să fie fruntaşi
indicaţie a organizaţiei de par­
tid a consituit pentru ei; o sar­
cină de care s-au străduit şi au
De pildă, tov. Gheorghe Chial-
alimentează furnalele cu energie
electrică, este mereu fruntaş în
producţie, iar la şcoală se nu­
mără de asemenea printre ele­
vii fruntaşi la învăţătură. Tov.
Gheorghe Chialda este şi secre­
tar al organizaţiei de bază
în mod judicios munca el reu­
şeşte să-şi îndeplinească în mod
conştiincios sarcinile ce-i revin
ca secretar al organizaţiei de
îndeplinirea sarcinilor de plan în mod
ritmic la toţi indicii de către tiecare
colectiv de muncă. La unele exploa­
tări miniere din Valea .fiului ca : Lu-
peni, Uricani, există un număr
de sectoare şi brigăzi de mineri
care timp destul de îndelungat nu-şi
realizează sarcinile de plan. Chiar şi
în momentul de faţă, circa 37 Ia sută
din brigăzile de mineri din Valea Jiu­
lui sînt sub sarcinile planificate. O
astfel de stare de lucruri împiedică
creşterea productivităţii muncii şi lup­ tece şi jocuri populare romîneşti; 10,00 umorul; 21,15 Muzică de dans: 23.15
ta pentru reducerea preţului de cost.
De aceea, ea trebuie să dea de gîndit
comitetului raional şi organizaţiilor de de vacanţă; 14,20 Transormările re­
partid de la aceste exploatări miniere.
In lupta pentru îndeplinirea sarci­
nilor planului de stat pe primul se­
mestru, organizaţiile de partid, sindi­
cale, de tineret, colectivele numeroa­
selor întreprinderi şi secţii, precum şi
un mare număr de muncitori, au do-
bîndit o experienţă bogată. Această
experienţă constituie un bun de mare
preţ. Se înţelege ce avînt puternic
va lua întrecerea şi cît de mult vor
creşte realizările în producţie atunci
cînd vom ajunge ca toate colectivele
să muncească şi să obţină rezultate
la nivelul colectivelor fruntaşe, lată
de ce este necesar ca organizaţiile de
partid şi sindicale să militeze pentru
fie larg răspîndită.
Ne aflăm în preajma sărbătoririi ce­
lui mai mare eveniment din istoria pa­
triei — eliberarea ţării de sub jugul
fascist. Apropierea marii sărbători na­
ţionale a poporului nostru trebuie să
constituie un prilej de mobilizare a tu­ s-a oprit la miezul nopţii;
turor forţelor pentru a obţine noi vic­
torii în îndeplinirea angajamentelor
luate în întrecerea socialistă.
Să luptăm cu tot avîntul chiar de la
Începutul semestrului, ca angajamen­
tele luate în întrecerea socialistă pen-
tru întregul an, să fie duse la îndepli­
HnMELÜCÜL
transformau în luptători-mame-
luci. Copiii învăţau coranul şi
meşteşugul armelor, transfor-
mîndu-se cu timpul în luptători-
mameluci, fără neam şi patrie,
supuşi orbeşte stăpînului lor.
Doi copii, prieteni, Hvicea şi
Gocea, dintr-un sătuleţ muntos
gruzin, au şi ei soarta multor
alţi copii din acea vreme. Ră­
piţi de un bandit, ajung unul ia
Stambyl, celălalt la Veneţia. Nu­
mai peste ani şi ani ei se vor
mai întîlni şi atunci va fi pen­
tru ultima oară. Hvicea, devenit
U.T.M.; găseşte întotdeauna
timp să se ocupe cu simţ de
răspundere de educarea şi în­
drumarea tinerilor, antrenîndu-i
în acţiunile patriotice şi în ac­
tivitatea brigăzii artistice de a-
gitaţie a secţiei. Organizaţia de
bază U.T.M. se numără printre
organizaţiile U.T.M. fruntaşe din
combinat. Tinerii din această
secţie s-au angajat să colecteze
în cinstea celui de-al IlI-lea
Congres al Uniunii Tineretului
Muncitor 200 tone fier vechi, să
colecteze metale neferoase, iar
din plumbul strîns s-au angajat
să confecţioneze, în mod volun­
tar, mufe necesare îmbinării ca­
blurilor electrice.
Tovarăşul losif lacob se află
de asemenea printre fruntaşii
secţiei. El se bucură de o înaltă
apreciere din partea conducerii
secţiei, datorită calificării lui
înalte şi modului conştiincios şi
operativ cu care îşi îndeplineşte
sarcinile ce-i sînt încredinţate.
La şcoala serală de maiştri el
este un elev foarte silitor. Ca
urmare a muncii pe care a de­
pus-o pentru însuşirea cunoştin­
ţelor ce se predau în şcoală, el
a obţinut numai note de 9 şi 10
la toate obiectele, fiind cel mai
bun elev din şcoală. I. lacob este
W j^ B O B B A M U L ^ O L^
PROGRAMUL 1 : 5,40 Gîntece şi
marşuri sportive; 7,15 Muzică uşoară;
7,45 Salut voios de pionier; 9,00 Gîn­
Gîntece sovietice; 11,03 Muzică din
operele Iui W agner: 13,05 Melodii
voluţionare din patria noastră oglindi­
te în creaţia muzicală ; 15,10 Muzică
de estradă de compozitori sovietici;
15,50 Actualitatea literară în revis­
tele noastre; 16,15 Vorbeşte Mosco­
va !; 17,25 Balet din opera „Faust"
dc Goitnod ; 19,05 Pe teme internaţio-
i !PSIiSPIISíTfüflE
6 AUGUST 1960
DEVA: MamelucuV, Cîntălves
Montând; HUNEDOARA : Pu­
driera vorbitoare; PETROŞANI:
Cîntec de leagăn; Război şi
pace ; SEBEŞ : Furtuna ; AL­
BA IULIA : Prima zi de pace;
Mantaua; SIMERIA: Vînă-
torii de tig ri; ORĂŞT1E:
Enrico Caruso; D-ale car­
navalului ; HAŢEG: Valu­
rile Dunării; BRAD : Mai
tare ca m oartea; LONEA:
Ştrengarii; TEIUŞ: Valurile
Dunării; ZLATNA : Dragostea
nu se cum pără; ILIA ; Ceasul
APOLDUL DE SUS: Alarmă la
graniţă.
Nr. 1746
gHroawu«aii«M,,»nBBţ
comandantul armatei de mame-,
luci a unui bei egiptean, îl va
ucide pe cîmpul de luptă pe Go­
cea, ofiţer în infanteria veneţia-
nă din armata cu care Napo­
leon invadează Egiptul. Cînd îşi
va da seama de ce-a făcut, va
fi prea tîrziu. El va muri ală­
turi de cel care odinioară îi fu­
sese prieten şi pe care soarta
i-1 transformase în duşman.n'
Filmul rulează la cinemato­
graful „Filimon Sîrbu“ din De­
va.
modest şi ajută cu multă dra­
goste pe tovarăşii săi care în-
tîmpină unele greutăţi în stu­
dierea unor materii.
In producţie îşi îndeplineşte
cu simţ de răspundere sarcinile
ce le are, execută la timp şi în
bune condiţiuni tehnice lucrările
ce-i sînt încredinţate, adueîndu-
şi o importantă contribuţie la
îndeplinirea planului de produc­
ţie. De exemplu, de curînd. îm­
preună cu colectivul său de e-
lectricieni, tov. losif lacob a re­
făcut într-un timp scurt insta­
laţiile de comandă, semnalizare
şi protecţie la staţia nr. 1 care
alimentează cu energie electrică
furnalul nr. 6. La montarea gru­
pului energetic ce alimentează
laminorul de 800 mm., a exe­
cutat de asemenea lucrări de ca­
litate şi în timp scurt. Pentru
aceste fapte el este stimat şi a-
.preciat de tovarăşii săi de
muncă.
Asemenea muncitori sînt mulţi
la secţia staţii şi reţele. Acest
fapt se datoreşte muncii pe care
o desfăşoară organizaţia de par­
tid pentru creşterea şi educarea
oamenilor, pentru dezvoltarea la
aceştia a trăsăturilor morale ale
comunistului.
V. FÂNICA
GAUGUST m o
n a le ; 20,30 La microfon: Satira şi
Goncertul nr. 1 în si bemol minor
pentru pian şi orchestră de Geaikovski.
PROGRAMUL I I : 14,07 „Gad ne­
gre lanţuri“, cîntece inspirate din
lupta popoarelor pentru libertate ; 15,00
Goncert de muzică populară romînea-
scă,‘ 17,00 Muzică vocală ; 17,30 Sfa­
tul medicului: Despre unele mijloace
dc combatere a insomniei: 19,00 In­
termezzo . de muzică uşoară; 19,30
Gârneţ de reporter; 21,05 „Scrisori
din ţară“ ; 21,15 Emisiunea pentru
s a te : Carnet ştiinţific; Rubrică de
ştiri; Din activitatea staţiunilor expe­
rimentale ; îndrumări pentru batozari;
22.00 Muzică de d a n s; 22,30 Sonata
opus 12 nr. 1 in re major pentru
vioară şi pian de Beethoven.
BULETINE DE ŞTIRI: 5,00; 6,00;
7,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00;
19,00; 20.C0; 22,00; 23,52 (progra­
mul 1), 14,00; 16,00; 18,00; 21,00:
23.00 (programul II).
m iiT m iH e r e c m u m is
PENTRU 24 ORE
Vreme în curs de îmbunătăţire cu
cerul mai mult senin noaptea. Vînt
slab din sectorul vestic. Temperatura
în creştere; ziua între 25 şi 30 grade
iar noaptea între 11 şi 15 grade. Di­
mineaţa pîclă, local ceaţă.
PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE
Vreme frumoasă cu temperatura in
uşoară creştere.