Page 15 - 1960-08
P. 15
;
Np. 1746 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
Pentru © producţie Tineri absolvenţi TELEGRAME EXTERNE
sporită de minereu
în Valea Jiului
de fler
V'v''*/-.,/ VvAA/^ D eclaraţia C. C. al Po C, Dictatorul Trujillo a demisionat
din Olanda
In exploatările miniere
din Valea Jiului, din trus
turile miniere Ardeal şt CIUDAD TRUJILLO (Ager te 30 de ani de guvernare în Re
pres). — Agenţiile de presă a- publica Dominicană, familia
Congresul al IIMea al P.M.R. tem asigura furnalelor materia 'Muntenia, precum şi in nunţă că la 3 august dictatorul Trujillo a instaurat în ţară un
a pus în fala noastră, a mineri primă în mod ritmic. Republicii Dominicane, Hector regim de teroare şi cruntă opre
lor, sarcina sporirii continue a alte exploatări ¦carbonife HAGA (Agerpres). — TASS rea de Ia Bucureşti a reprezen B. Trujillo şi-a prezentat demi siune. Mii de patrioţi dominicani
producţiei de minereu de fier. Pentru eliminarea lor cerem anunţă: Ziarul „De Vaarheid“ tanţilor partidelor comuniste şi sia din funcţia de preşedinte al se află aruncaţi în închisori.
°entru a o îndeplini cu succes, conducerii întreprinderii să ia re din ţară, alături de m i a publicat declaraţia C.C. al muncitoreşti din ţările socialiste. Republicii. Demisia sa, care a
conducerea I. M. Teliuc, îm măsuri în vederea asigurării cu Partidului Comunist din Olanda fost făcută cunoscută parlamen Pentru a se menţine la pute
preună cu comitetul sindicatului, utilaje mecanice cu mâi mult nerii cu o vechime mai m a în unele probleme internaţionale. Discutînd problema relaţiilor tului. întrunit într-o sesiune spe re familia Trujillo a echipat, cu
sub îndrumarea permanentă a interes, dat fiind gradul înaintat dintre Olanda şi Indonezia, C.C. cială, a fost acceptată. In locul sprijinul Statelor Unite, o ar
comitetului de partid, au luat o de uzură al utilajelor existente. re In muncă, lucrează in Comitetul Central al Partidu a condamnat acţiunile agresive mată de 100.000 oameni, o avia
serie de măsuri tehnico-organi- De asemenea, cerem conducerii lui Comunist din Olanda, se ale guvernului olandez şi a în lui Trujillo a fost numit în func
zatorice, printre care introduce întreprinderii să ne asigure pe prezent aproape 1.500 de spune în declaraţie, a luat cu demnat să se intensifice lupta ţia de preşedinte al Republicii ţie înzestrată cu avioane ame
rea iorezorilor în cadrul brigă cel puţin 8 luni lucrări de in noştinţă de darea de seamă a împotriva trimiterii de noi sub Dominicane vicepreşedintele Joa- ricane cu reacţie şi 3 reţele ale
zilor complexe unde munca se vestiţii. muncitori, ingineri şt mai reprezentantului C.C. al parti quin Balaguer,. poliţiei secrete. Recent, dictato
desfăşoară în acord, plasarea dului la Congresul Partidului unităţi militare în Irianul de rul dominican Trujillo a fost im
mai judicioasă a găurilor în ve Recentele hotărîri ale partidu ştri care au absolvit anul Muncitoresc Romîn şi declară Hector B. Trujillo a fost unul plicat în atentatul îndreptat îm
derea reducerii consumului de lui şi guvernului cu privire la vest, precum şi pentru retrage din cei mai fervenţi sprijinitori potriva preşedintelui Venezuelei,
exploziv, folosirea excavatoare pregătirea şi promovarea cadre acesta diferite forme de că este întrutotul de acord cu ai politicii Statelor Unite. El a Romulo Betancourt, pentru care
lor la două fronturi de lucru, lor tehnico-inginereşti şi econo Comunicatul privitor la întîlnî- rea trupelor olandeze existente venit la putere în anul 1952 cînd guvernul Venezuelei a depus o
în scopul îmbunătăţirii simţitoa mice, precum şi la îmbunătăţirea invăţămînt. Printre aceş plîngere în faţa Organizaţiei sta
re a încărcării minereului în va- salarizării lor şi cu privire la acolo. l-a înlocuit pe fratele său Ra-
goneţi etc. reducerea preţurilor de vînzare tia se numără cel 475 de fael Leonida Trujillo. In cei pes telor americane.
cu amănuntul la unele bunuri
La rîndul nostru, în cadrul de larg consum, constituie pen mecaniql, electricieni, dul
sectorului I, am luat o serie de tru noi un nou imbold în muncă.
măsuri tehnico - organizatorice gheri etc., absolvenţi ai
care au contribuit la sporirea Răspunzînd hotărîrilor parti
producţiei de minereu de fier. dului şi guvernului, colectivul şcolilor profesionale de
Una dintre măsurile luate a fost nostru de muncă se angajează
aceea ca minerii să cerceteze să sporească producţia de mi specialitate. Prin şcolile
înainte zonele mineralizate, pen nereu do fier cu 5 la sută, pro
tru a se evita ştrangulările. Da ductivitatea muncii cu 3 la su miniere au fost calificaţi
torită acestei măsuri, recent s-au tă, să reducă preţul de cost cu
descoperit lentile de siderită sub 5 la sută, iar consumul Ia ma aproape 830 de mineri şi —jjŞggjj—
roca sterilă. terialele cu pondere mare să fie
redus cu 2 Ia sută. ajutori de mineri. Un a-
Ca urmare, de la începutul a-
nului şi pînă în prezent, minerii Pentru înfăptuirea acestor an port preţios la organiza
sectorului 1 au extras peste gajamente, vom lua noi măsuri
10.300 tone minereu de fier în de introducere a tehnicii noi şi rea producţiei şi îmbună Lucrările prim ului congres
afara planului. a celor mai avansate metode de
muncă. tăţirea tehnologiei vor a-
Mai întîmpinăm însă şi unele
greutăţi din care cauză nu pu ALEXANDRU MOLEA duce cei 180 de ingineri, x al tinerelului din A m erica Latină
şeful sectorului I al I. M. Teliuc C economişti şi maiştri care < S. U. A. înzestrează armata turcă
cu arme rachetă
istssap: ) au fost repartizaţi anul ^
< acesta in exploatările mi- $ HAVANA (Agerpres). — In Tineretul din America Latină,
cadrul şedinţelor plenare care se subliniază printre altele în
S niere din ţară. V au avut loc la 1 august şi în declaraţie, este gata să lupte în
cadrul şedinţei din dimineaţa mod organizat şi efectiv pentru
Pentru completarea ne- < zilei de 2 august, participanţii apărarea dreptului inalienabil al
la primul congres al tineretului Cubei la suveranitate şi auto
cesităţilor de cadre, şco- ţ din America Latină au discutat determinare şi cheamă tineretul ISTANBUL (Agerpres). — Instruirea efectivului în vede
probleme organizatorice şi pro din lumea întreagă, precum şi TASS anunţă : S.U.A. înzestrea rea manevrării acestor rachete-se
Iile miniere şi profesio cedurale. organizaţiile sale, să continue realizează sistematic în S.U.A.
lupta fermă pentru apărarea po ză armata turcă cu arme rache
nale pregătesc în conti In cadrul şedinţei din dimi porului cuban. Sîntem ferm ho- tă. După cum reiese din relată-, Ziarele anunţă că la 2 august
neaţa zilei de 2 august au fost tărîţi să luptăm împreună cu rile presei, unităţi speciale ale s-au reîntors din S.U.A.- 29 ofi
nuare circa 2.700 de elevi. create 4 comisii ale congresului poporul cuban pentru libertatea armatei turce sînt înzestrate cu ţeri şi 208 sergenţi din armata
care şi-au început lucrările în rachete de tip „Nike“ şi „Ho-
De asemenea aproape 100 a doua jumătate a zilei. sa, care este şi libertatea noa nest John“. furcă care vor face parte din ba
de tineri muncitori, fii de stră. şi declarăm în mod solemn talionul de rachete creat recent.
Delegaţii la congres au apro că datoria noastră este să să-
mineri sau de ţărani co bat în unanimitate „Declaraţia vîrşim fapte eroice tot atît de
de solidaritate a tineretului din glorioase cum sînt cele pe care
lectivişti, au fost propuşi America Latină cu revoluţia cu- le-a săvîrşit Cuba.
bană“.
pentru a urma ca bursieri
diferite institute de in-
văţămint superior, după a '7
căror absolvire îşi vor pu
SFATUL POPULAR AL REUIU- 1 ANUNŢ
ne cunoştinţele căpătate Nil HUNEDOARA 1
1 A.R.L.U.S. organizează un
in slujba dezvoltării in tren al prieteniei intre 29
Biroul Regional pentru expertize 1 septembrie şi 14 octombrie
dustriei carbonifere a 1 a.c., pe ruta Bucureşti-Kiev-•*
tării. contabile judiciare
Leningrad-Moscova. Costul
DEVA unei călătorii este de lei
1.850, plus 105,20 lei contra
Anunţăm pe toţi cei intere valoarea a 160 ruble, bani
de schimb.
E89- saţi, că s-a fi-xat Ia data de
înscrierile se fac la Consi
NOTA 20 noiembrie 1960 examen pen liul regional A.R.L.U.S. Deva,
pină în ziua de 13 august
IN C L H I N D tru obţinerea calităţii de expert inclusiv.
0<X><X>000<X>000-^>0000 ,contabil, care se va ţine la
Lăzi... din beton armat Pe ecranele cinematografului iDeva.
„ PHimon S îrh u " —Deva, filmul sovietic: Cereri ie de înscriere se vor
depune pînă la 16 octombrie
Cartierul Dimitroo din Petroşani cu maşinile, aşa cum se procedează astfel:
constituie pe bună dreptate o min- de altfel in orice oraş din ţară.
drie a localnicilor. Cele aproape 30 menajat doar anul trecut Intre blocu V PfiODt/cr/L a) La biroul regional Deva,
de blocuri ridicate în ultimii ani Se părea că această dtuaţie se va rile 15 şi 17, şi altele in cvartalele
aici pentru oamenii muncii, se înal menţine şi pe mai departe. Iată insă rezervate pentru solare şi spaţii A STUD/Qt/L (// candidaţii din raioanele: ilia,
ţă monumentale la marginea ora că de curînd un grup de „inovatori" verzi dintre blocurile 16, 18, 19, 20
şului, fiind deosebit de confortabile de la I.G.O. a ajuns la concluzia că etc. Pentru amenajarea acestor „lăzi" ,f Brad, Hunedoara, Orăştîe, Alba
şi cu gust construite. In incintele „metoda lăzilor" în „problema" res din beton armat, vreme de două
acestor blocuri în ultimii doi ani s-a turilor menajere e din nou „actuală". săptămîni au fost scoşi din alte Tuli« şi Sebeş. O. C. L. ţ
început amenajarea unor spaţii verzi Pentru a fi mai „originali", ei au munci 4 oameni, cărora li s-a plă
şi sînt în curs de amenajare cileva considerat că simplele lăzi din tit salariu. Păcat de munca lor şi de b) La biroul local Petroşani produse industriale ^
solare şi parcuri distractive pentru lemn n-ar fi prea „moderne", pro- materialul risipit. Oare nu era mai bine
copii. punînd în locul lor să se constru ca aceşti bani să fie folosiţi de e- candidaţii din raioanele: Pe.. 1
iască alte lăzi — adevărate „bas xemplu în amenajarea solarelor sau
Cu doi ani in urmă, pentru de tioane" ale gunoiului, un fel de de spaţiilor verzi dintre blocurile unde troşani şi Haţeg. înterraioaiala Deva L
pozitarea resturilor menajere, se a- pozite din... beton armat, lungi de acestea stau încă în proiecte (blocu
fia in preajma fiecărui bloc cîie o circa 15 m., late de 4 m., înalte de rile 19, 20, 21, 22 etc.)?I E o între Actele necesare sîn t: Cu sediul central in stra
ladă de gunoi, de unde de două ori 1,50 şi groase de 40 cm. bare la care ar trebui să răspundă da dr. Petru Groza nr. 24,
pe săptămină maşini ale I.G.O. îl deopotrivă tov. Vălureanu, directorul t. Copie legalizată după dii- 1 telefon nr. 324 ; 325.
transportau pe rampele de pe ma Şi aşa, sub privirile binevoitoare I.G.O., cit şi secţia respectivă a Sfa
lurile Jiului. Aceste lăzi constituiau ale Sanepidului raional (la o de tului popular raional Petroşani. pioma de studii. Anunţă importante redu
— vara mai ales — un focar de părtare de aproximativ 200 m.) a- Sfatul in plus trebuie să tragă la ceri de preţuri la :
infecţie, fapt pentru care Sanepi răspundere pe cei care au „brevetat“ 2. Adeverinţă din care să re
dul raional (director Dr. Lăzărescu), ceşti „inovatori" şi-au pornit opera ° Motociclete „Jawa“ de
a luat măsuri să fie înlăturate, tran cu atita uşurinţă aceste „inovaţii" zulte stagiul in muncă de e- 125, 175, 250 şi 350 cm.c.,
sportul resturilor menajere efectuin- de „reconsiderare" a vechilor focare „Panonia“ de 250 cm.c.,
du-se' de către I.G.O. în fiecare zi inutile şi dăunătoare din punctul de videnţă contabilă, prevăzută in „MZ‘.‘-uri de 250 cm.c.,
de infecţie. Astfel s-a început con „Simson“ 250 cm.c.
vedere al salubrităţii publice. . Decretul 434/957 republicat.
struirea „baslioanelor gunoiului", pri
mele chiar in mijlocul unui parc a- I. S. 3. Adeverinţă din care Să re
zulte calitatea de salariat iar
pentru pensionari, copie, legali
zată după decizia de pensio
nara. ° încălţăminte cu talpă
de cauciuc, microporos pen
4. Autobiografie. tru femei şi bărbaţi.
5. 2 fotografii tip buletin. 4 • Stilouri, ceasuri de mî-
nă, de buzunar şi deştep
^.OOOOOOOOOOOCOOOOOOGOOOPOGOOOOOOOOOOOr» tătoare.
O ferte de serviciu ° Pikupuri, răcitoare. as
piratoare, articole foto,
Să fie respectată suveranitatea „asupra tuturor resurselor na Securitate. Ba mai mult, se în ÎNTREPRINDEREA RE articole de parfumerie şi
cearcă să se acrediteze ideea GIONALĂ TRANSPOR galanterie.
Republicii Congo! ţionale ale ţării“. că ele ar fi prezente în Congo TURI AUTO DEVA anga
După „prorocirile“ gazetelor pe baza acestei rezoluţii ca fă- jează şoferi cu practică de Vizitaţi magazinele noa
cînd parte din trupele O.N.U., 8 cel puţin un an pentru au- stre din Deva, Cugir'şi Al
americane şi după ce colonia ceea ce este mai mult decît o § tobazele clin Alba Iulia, ba Iulia care vă stau la
liştii prezenţi la ceremonia a- sfidare la adresa O.N.U. § Brad, Deva, Hunedoara, dispoziţie cu un bogat sor
cordării independenţei Congo jj Petroşani şi Sebeş. timent de mărfuri.
ului au auzit cuvintele lui Pa- Este semnificativ de semna
trice Lumumba, primul minis lat şi faptul că pînă acum tru oooooooooQooooceooooooocoooeoooooooc
tru al Republicii Congo, care pele O.N.U. sosite în Congo nu
La 30 iunie, pe harfca Africii venituri sînt cu miult mai mari. sută din acţiunile societăţii), nu şi-a încheiat discursul cu „Tră au întreprins nimic pentru a pă- UNIUNEA REGIONALA A COOPERATIVELOR UF CONSUMĂ
a apărut un nou stat indepen Iată deci ce se ascunde în lipsesc nici capitaliştii ameri iască independenţa statului pătrunde în provincia Katanga,
dent, Republica Congo, una din cani în frunte cu Rockfeller Congo!“ ceea ce bineînţeles, nu pentru a izgoni pe agresorii strada dr. Petru Groza nr. 8 Deva, telefon 210-S4-207
cele mai bogate teritorii ale spatele „autonomiei“, în spate a fost pe placul lor, au început belgieni. Guvernul belgian a fă anunţă importante teduceri de preţuri la :
continentului african, ocupînd care este prezent peste tot un să tragă sforile, de mult timp cut o declaraţie secretarului ge
primul Ioc în lumea capitalis le „separării“ acestei provincii. de este vorba de profituri gra pregătite. Rezultatul acestei neral al O.N.U. în care cere 0 încălţăminte cu talpă de cauciuc, monolit, microporos,.
tă în extracţia de cobalt, dia Un scurt istoric al acestor so se. Infiltrarea capitalului ame sforării a fost că marioneta ca Organizaţia Naţiunilor Unite
mante industriale şi uraniu şi cietăţi ne arată că independen rican a fost foarte intensă în Chombe, profitînd de faptul că „să nu se amestece în treburi pentru bărbaţi, femei şi copii.
un loc însemnat în extracţia de în armata congoleză s-au pro le provinciei Katanga“. Acea
cupru şi plumb. înainte ca ţa economică a Congoului, în special după al doilea război dus tulburări ca urmare a de stă pretenţie a guvernului bel ° Motociclete Jawa, Panon ia, MZ şi Simson de ¦125-175--
ţara să-şi cîştige independenţa, seamnă lezarea intereselor mondial. Statele Unite ale Ame- claraţiilor generalului belgian
presa occidentală „prorocea“ ricii este principalul achizitor Jaussens, fostul comandant al gian este stranie. 250-350 cm.c.
dezmembrarea ei prin despăr multor monopoluri impe al uraniului în 'scopul produc armatei congoleze, că indepen
ţirea provinciei Katanga de ţiei armelor de exterminare în denţa nu se referă şi la arm a In culise, atît imperialiştii ° Ceasornice de mînă, de buzunar şi deşteptătoare, stilo-
Congo. Se vorbea de mişcările rialiste. „Union Minere du tă, ceea ce a nemulţumit pe belgieni cit şi cei americani,
„separatiste“ care chipurile ar Haut Katanga“ fondată în masă. Acest fapt a făcut ca soldaţi, Chombe şi-a manifes caută să obţină o poziţie cît uri, pikupuri, răcitoare, aspirato are de praf, articole foto, parfu-'
exista în provincie. Intr-ade 1906 printr-un decret al re recent societatea americană tat dorinţa separării provinciei mai favorabilă, dorind în a-
văr se vorbea de „autonomie“, „Cimco“ să înlăture „partene Katanga de Congo. celaşi timp, să cîştige cît mai merie şi articole de galanterie.
de „separarea“ provinciei dar, gelui Leopold al n -lea al Bel rii“ occidentali din Congo ob- mult timp pentru a exercita
despre acest fapt nu vor ţinînd monopolul pe 50 de ani Cine este de fapt Chombe ? presiuni asupra tinerei Repu Aceste articole se găsesc în permanenţă la toate magazi-,
giei, este astăzi o societate la Este o creaţie a colonialiştilor blici. Ziarele americane vorbesc
bea marea majoritate a lo oare participă pe lingă capi belgieni în interesul cărora ac despre un eventual „compro nele cooperativelor de consum din raioanele Orăştie, Sebeş,'j
cuitorilor ci doar un grup res- ţionează, dar care are tangenţă mis“ în privinţa provinciei Ka
trîns de colonialişti şi expo taliştii belgieni, capitalişti en şi cu imperialiştii americani. tanga. Acest „compromis“ pa Alba Iulia, Brad, Ilia, Haţeg.
nenţi ai acestora legaţi de Societatea „Union Minere“ aşa re să urmărească intrarea pînă
„Union Minere du Haut Ka glezi (care deţin peste 14 la după cum relata ziarul „Times“ la urmă a trupelor O.N.U. in
tanga“ (U.M.), o filială a gru a cheltuit mulţi bani pentru
pului bancar „Société Générale f í fr ic a cixhaJd (*„) ß^ campania electorală ce s-a des Katanga, nu însă înainte de Vizitaţi cu încredere maga zinele cooperativelor de consum,
de Belgique“ în mina cărora IC U L făşurat înaintea acordării a se obţine „consimţămîntul“
se află imensele bogăţii ale independenţei Congoului şi ca Belgiei şi al „autorităţilor“ pro din regiunea Hunedoara, unde veţi găsi în permanenţă un bo--
subsolului. Ziarul „New York re l-a „ales“ pe Chombe prim- vinciei, adică a marionetei
Herald Tribune“, referindu-se ministru al provinciei. gat sortiment de produse indus triale şl alimentare. ţ
la „Union Minere“ care gu Chombe.
vernează în Katanga. spune că Este adevărat că pînă acum Poporul şi guvernul congolez •— f \—f\— f *— > < — ' >— i -__ >«__ t .__i u / .__ f \__ ._______ i X.
această provincie este „de fapt puterile occidentale nu au în
«o feudă a companiei»... Sfera drăznit să recunoască „inde nu este însă singur în lupta Atenţiune!
de activitate a întreprinderilor pendenţa“ provinciei Katanga, sa. El este sprijinit de ţările
deoarece lupta poporului con- socialiste în frunte cu Uniunea Magazinele cooperaţiei de consum
particulare din Katanga şi din Sovietică şi de ţările afro-asia- din regiunea Hunedoara
golez a împiedicat o astfel de tice, care aşa cum a declarat
Congo belgian în general este Patrice Lumumba primul mi confecţii pentru femei, bărbaţi şi copii,
acţiune şi pentru că această nistru al Republicii Congo,
limitată la comerţul cu amă „Uniunea Sovietică a fost singu aparate de radio indigene, biciclete,
nuntul şi la cîteva mici indus luptă este sprijinită de ţările ra mare putere a cărei poziţie
trii cu caracter local“. Această maşini de cusut, mobilă»
constatare a ziarului ne de socialiste şi de ţările afro-asia- a corespuns întrutotul aspira
monstrează că vorbindu-se des ţiilor poporului nostru. Uniunea
tice. Sovietică a fost singura mare
pre „autonomia“, despre „se putere care a sprijinit chiar
pararea“ provinciei de Congo, Imperialiştii nu au renunţat de la început lupta poporului
aveau în vedere doar voinţa
şi interesele acestor cercuri insă la această idee. Trupele congolez“.
pentru care pierderea uriaşelor Uneltirile imperialiştilor cu
agresoare belgiene care au so
bogăţii înseamnă pierderea privire la provincia Katanga tre
profiturilor de zeci de milioane sit în Congo sub pretextul „apă buie să fie zădărnicite. Provincia
de dolari. In 1948 veniturile Katanga este o parte integran
rării“ compatrioţilor lor — pe tă a Republicii Congo şi tre
nete ale lui „Union Minere“ au buie să revină sub suveranita
fost de 19.000.000 dolari, iar în care de fapt nu-i ameninţă ni tea statului congolez.
1955 au depăşit suma de
84.000.000 dolari.’ Astăzi aceste meni — au ocupat provincia A. BĂRBANTEANU
Katanga. Guvernul belgian re
fuză săJ-şi retragă trupele în
ciuda rezoluţiei Consiliului de