Page 17 - 1960-08

V\ In înHmpinqreci celui d e -a I Ill-le a Congres al U. T. M
PROLETARI BIR TOATE TARILE, UNITI-VA t
• Minereu de fier mai mult şi Oh realizările tineretului
mulsocialismului de bună calitate.
|v w v w w v w > AMVMAAVl
• Drumul spre cărbune, mereu
mai ieftin. 3/ Tinerii de pe întreg cuprinsul regiunii noastre, sub conducerea or
$ ganizaţiilor de partid, şi mobilizaţi de către organizaţiile U.T.M., desfă-^
(pag. 2-a)
• Construim repede, ieftin şi de Jşoară larg întrecerea socialistă pentru a spori şi mai mult contribuţia 1a rs
calitate.
ORGAMALCOMITETULUI REGIONALRM.R. HUNEDOARASI ÂLSFATULUI POPULARREGIONAL ® Chemarea schelelor. »la înfăptuirea sarcinilor trasate de cel de-al Hl-lea Congres al P.M.R.f

(pag. 3-a) Ei sînt hotărîţi să întîmpine cel de-al Ul-Iea Congres al Uniunii Tineretului
® Situaţia din Gongo.
’ Muncitor cu noi şi însemnate succese în lupta pentru sporirea producţiei de
(pag. 4-a)
Anul XII Nr. 1747 >metal, pentru îmbunătăţirea calităţii produselor, reducerea preţului de cost

Sîm bătă 6 august I960 4 pagini 20 bani < şi pentru cît mai multe economii în procesul de producţie şi în acţiunile

1patriotice.

INIŢIATIVELOR — Largă refea ’0.3. Hunedoara se num(iră cele ăe la secţu-
ATENŢIA CUVENITĂ! ~~ le O.S.M. 2, laminorul de 800
de instiiufii sanifare Desfâşurlnd larg întrece­ mm., furnale 1-4, aglome-
rea socialistă în cinstea Con­ rator. reparaţii electrice şi
Sănătatea minerilor din Va­ gresului al Hl-lea al U.T.M. altele.
lea Jiului este în prezent asi­ şi a zilei de 23 August, ti­ *
gurată de o largă reţea de in­ nerii siderurgişti hunedoreni, Simeria
stituţii sanitare şi de numeroa­
In adunarea generală a orga­ te că planul de producţie a fost se cadre medico-sanitare te­ obţin zi de zi rezultate de Conduşi şi îndrumaţi în
nizaţiei de bază de la întreprin­ îndeplinit în primul semestru al meinic pregătite. Unităţile sa­ permanenţă de către organi­
derea de explorări Lupeni, co­ nitare din Valea Jiului dispun seamă in procesul de pro­ zaţiile de partid, tinerii din
muniştii şi invitaţii acestora, anului curent în proporţie de astăzi de peste 1.100 de paturi, ducţie şi în acţiunile patrio­
muncitorii şi tehnicienii fruntaşi 101,1 la sută, că s-au realizat faţă de 220 cîte erau în anul oraşul Simeria, au pornit la
care fac parte din activul fără în această perioadă economii de 1944. La Lupeni, Petrila şi în tice. încadraţi în brigăzi u- muncă hotărîţi să intimptne
de partid, au căutat să dea răs­ 1.358.000 lei la preţul de cost alte locuri s-au construit noi
puns în felurite chipuri unei sin­ de deviz, că faţa de realizările spitale de întreprindere. Spita­ temiste de muncă patrioti­ Congresul al IH-lea al U.T.M.
gure întrebări: ,,Ce e de făcut anului 1958 viteza de foraj a lul din Lupeni, de exemplu, are că, mobilizaţi de către or­ cu valoroase rezultate in pro- ţ
pentru reducerea preţului de cost crescut cu 36,3 m.l. pe granic- 341 de paturi. Numeroase u- cesul de producţie şi in ac- ‘
pe metru forat ?“ S-au făcut a- lună şi preţul de cost a scăzut nităţi sanitare au fost dotate ganizaţia de tineret, ei au
tunci fel de fel de propuneri. în aceaşi perioadă cu 199 lei pe cu aparatura cea mai modernă. reuşit să colecteze în perioa­ ţiunile patriotice. De la în­
Dar propunerea maistrului son­ metrul forat, realizările nu pun ceputul anului şi pină in
dor Adrian Jerca a fost, după în lumină posibilităţile mult mai Dacă înainte de anul 1944 în da de după Congresul parti­
cît s-a văzut, cea mai înţeleaptă. mari pe care le are colectivul dului şi pină in prezent, pes­ prezent, mobilizaţi de către
„La 100 m. foraţi, să forăm 10 întreprinderii. Valea Jiului existau numai 17 te 500.000 kg. fier vechi şi organizaţiile U.T.M., tinerii
m. din economii“ — a fost pe din oraşul Simeria au efec­
scurt iniţiativa maistrului. Ea a In cadrul întreprinderii de ex­ medici şi cîteva zeci de cadre să efectueze peste 16.000 ore tuat 36.900 ore muncă vo- >
fost însuşită de brigadierii Du­ plorări ^Lupeni sînt un număr muncă voluntară. Valoarea luntară, colectînă in acelaşi ?
mitru Popeseu, Gheorghe Ştefă- de brigăzi fruntaşe, ca cele con­ sanitare medii, astăzi activea­ fierului vechi şi a orelor de timp 850 tone fier vechi. Va- \
noiu şi de sondorul şef Vasile duse de Gheorghe Proca, Victor muncă voluntară prestate de loarea economiilor realizate ^
Taşcău. Giobanu, Adrian Jerca, Dumitru ză aici peste 150 de medici de ei în diferite puncte de lu­ de ei se ridică la suma de \
Popeseu. De asemenea, sector cru din combinat, se ridică 385.883 lei. De asemenea, va- ?
La puţină vreme după aduna­ fruntaş pe întreprindere este sec­ toate specialităţile, iar numă­ la suma de 190.000 lei. De loarea economiilor realizate ^
rea generală a organizaţiei de torul din Uricani. Gu toate aces­ remarcat este faptul că de in producţie se ridică lasu- (
bază, a apărut la gazeta de pe­ tea majoritatea brigăzilor de rul personalului mediu sanitar la începutul anului şi pină in ma de 765.400 lei. Demn de y
rete a întreprinderii o ediţie spe­ sondori nu-şi îndeplinesc în mod prezent, tinerii siderurgişti remarcat este şi faptul că >
cială care populariza pe larg i- ritmio sarcinile de plan, secto­ se ridică la aproape 400. au realizat economii în va­ tinerii din oraşul simeria au y
niţiativa maistrului sondor Jer­ rul Bărbăteni şi-a realizat sar­ loare de peste 1.800.000 lei.
ca. Grupele de partid, precum cinile de plan numai în lunile In cinstea Zilei minerului La îmbunătăţirea economisit 11.500 leg. metal >
şi comitetele sindicale din sec­ ianuarie şi martie, iar sectorul procesului tehnologic In intîmpinarea celor două şi 4.000 kg. metale neferoa- s
ţii, au primit atunci sarcina de Dîlja numai în luna aprilie. Des­ In două z ile : 6 77 ione minereu pesfe plan ia atelierul Fabricii mari evenimente, tinerii si- se. S-au evidenţiat in aceste >
a lua măsuri în vederea extinde­ pre acest lucru se vorbeşte mai chimice din Orăştie, derurgişti au pornit şi o va­ acţiuni organizaţiile U.T.M. y
rii iniţiativei la toate brigăzile puţin la I. E. Lupeni. Este ade­ au adus o preţioasă loroasă iniţiativă: luna au­ de la şcoala profesională. ?
din întreprindere. vărat că vitezele fizice de foraj gust să fie „Luna colectării
realizate sînt superioare celor contribuţie şi muncitorii Con­ fierului vechi. Această ini­ şcoala medie, secţia a Il-a i
Ce-a urmat după lansarea ini­ stabilite de norme şi că se simte stantin Străjan, Virgil Pănoiu, ţiativă a cuprins întreaga
ţiativei, după ce ea a fost popu­ o continuă îmbunătăţire a indi­ Aron Boticeanu şi Dobra Bră- masă de tineret din com­
larizată la gazeta de perete şi celui de timp productiv, dar tot nescu- binat. Printre brigăzile de vagoane, depoul de locomo­
după ce s-au trasat sarcini gru­ atît de adevărat este că aceste
pelor de partid şi comitetelor de realizări ar putea fi şi mai bune Pentru a întîmpina Ziua mi­ Sara prevederilor planului de muncă patriotică fruntaşe, tive şi altele.
secţie ? Nimeni din întreprindere dacă toate brigăzile şi sectoarele nerului cu realizări cît mai fru­ producţie 677 tone minereu de
nu dă un răspuns temeinic ar­ ar fi ajutate să-şi îndeplinească moase, minerii din Gheiar des­ fier, de calitate îmbunătăţită. Să fie intensificat ritmul
gumentat la această întrebare. ritmic planul de producţie. făşoară în aceste zile o însufle­ La acest succes, cea mai mare
De fapt, puţin se poate spune ţită întrecere socialistă. Astfel, contribuţie au adus-o minerii stringerii recoltei
despre un lucru atunci cînd a- Faptul că majoritatea brigăzi­ în zilele de 3 şi 4 august, au de la Vadul Dobrii, care au de-
firmaţiile nu pot fi susţinute cu lor precum şi cele două sectoare păşit planul zilelor ’respective cu Una din cele mai importante sar­ rea cerealelor păioase au obţinut uni­ lalte raioane nu este respectată vi­
rezultate, cu fapte concrete. In rămîn mereu cu sarcinile nerea­ fost organizate însufleţite schim- circa 300 tone. De asemenea cini care stau în faţa oamenilor mun­ tăţile agricole socialiste din raionul teza zilnică de lucru.
locul rezultatelor dobîndite de lizate, dă posibilitatea să se bun de onoare, soldate cu re- s-au evidenţiat echipele de la cii de pe ogoare esle strîngerea la Ilia. Muncind intens zi de zi, colecti­
către fiecare brigadă de sondori tragă şi concluzia că iniţiativa zultate dintre cele mai bune. In minele vest şi Corpul nou. timp şi fără pierderi a recoltei de ce- viştii şi întovărăşiţii din acest raion Paralel cu secerişul şi treierişul,
în parte, sînt prezentate realizări cele două zile s-au extras în a- ieaie pâiense. Acolo unde organele şi au terminat recoltatul griului, iar a- unităţile agricole socialiste trebuie să
globale, pe întreprindere. ®u toa­ G. MORARU furnale organizaţiile de partid, sfaturile popu­ cum lucrează de zor ia secerişul ovă­ efectueze şi arături adinei de vară şi
Pentru lare comunale şi consiliile de condu­ zului. să însămînţeze plante furajere în mi­
( Continuare in pag. 3-a) cere ale G.A.G., s-an preocupat zi de rişti. Procentul de 22 la sută realizat
In ziua de 3 august colectivul zilnic cu 338 tone mai multă si- zi de organizarea judicioasă a lucră­ Rezultate la fel de bune s-au obţi­ la arăturile adinei de vară <în unităţile
de muncă al sectorului I de la derită şi cu 30 tone mai multă rilor de recoltare şi de repartizarea nut şi în raioanele Alba şi Sebeş unde agricole socialiste este încă nesatisfă­
întreprinderea minieră Teliuc a ancherită. corespunzătoare a forţelor de muncă, au fost recoltate păioasele în propor­ cătoare.
organizat un schimb de onoare s-au obţinut rezultate bune la seceriş ţie de 93,3 la sută şi, respectiv, 91,1
Fruntaşă în schimbul de o- şi treieriş. la sută. Dar dacă in aceste raioane Organizaţiile de partid şi consiliile
în cinstea Zilei minerului. Cu a- noare s-a situat brigada candi­ secerişul păioaselor se apropie de sfîr- de conducere, cadrele tehnice agricole,
cest prilej, minerii din cele trei datului de partid Ioaehim Mo- Din situaţia operativă comunicată ŞÎt» în raioanele Orăştie şi Haţeg mai trebuie să ia cele mai urgente măsuri
dîlcă, care a dat peste sarcinile secţiei agricole regionale la data de sînt peste 2.000 ha. de păioase care pentru grăbirea muncilor agricole in
schimburi au extras peste planul de plan 95 tone siderită şi 30 4 august, rezultă că pe întreaga re­ trebuie recoltate. In raionul Haţeg, or­ campania de vară.
tone ancherită. In cadrul brigă­ ganele de partid şi de stat nu s-au
P rin in o v a ţii econ om ii giune s-au recoltat păioasele în pro/- preocupat în suficientă măsură nici de SITUAŢIA RECOLTĂRII PA-
im p o rta n te zii, locul de fruntaş l-a obţinut amenajarea ariilor. Din cele 93 arii
minerul Costescu Francisc II. porţie de 92 la sută. necesare, nu au fost amenajate pînă IOASELOR LA DATA DE
D e Ia în cep u tu l anului,
Asemenea schimburi de onoare Gele mai hune rezultate la recolta- 4 AUGUST A. C.

au fost organizate şi Ia sectoa­

rele II şi III.

T. MUNTEANU

corespondent

2 8 3 propuneri în prezent decît 77 arii. In raionul

De la începutul anului luni este cel al secţiei In întrecerea pe profesii Orăştie, mai trebuie amenajate încă Ilia 97,9%
şi pînă în prezent, la ca­ O.S.M. 2, care a făcut 4 arii. Alba 93,3%
binetul tehnic al Gombi- cele mai multe propuneri întrecerea pe profesii se extinde tot La mina Petrila participă la între­ Sebeş 91,1%
natulul siderurgic din mai mult în exploatările miniere din cerea pe profesii aproximativ 20 bri­ Dacă pe întreaga regiune situaţia
Hunedoara, au fost înre­ de inovaţii. Valea Jiului. La mina Aninoasa, de găzi de mineri, 10 maiştri mineri, 10 recoltării păioaselor se prezintă oare­ Hunedoara 90,8%
gistrate 283 propuneri de Numai 4 dintre inova­ pildă, se întrec pentru titlul de „cel artificieri şi 7 ingineri şi tehnicieni cum mulţumitoare, nu acelaşi lucru se
inovaţii. mai bun“ în profesie minerii din 15 şefi de sectoare. Gele mai bune re­ poate spune despre treieriş. Deşi era Orăştie 90,7%
ţiile aplicate în această brigăzi. Obiectivele acestei însufleţite zultate le-au obţinut pînă acum bri­ normal ca treierişul să meargă în pas
Din totalul de inovaţii perioadă aduc o economie întreceri sînt sporirea productivităţii găzile minerilor Francisc Bartha, A4i- cu secerişul, în unele raioane există Haţeg 89 0/
înregistrate în acest an, antecalculată de peste 5 muncii şi realizarea de economii cît hai Ştefan, Garol Szabo şi Gheorghe încă un decalaj mare între aceste lu­ 70
au fost aplicate în pro1 milioane lei anual. mai mari. Drept urmare, Ia această Michiev care au realizat cele mai mari crări. Gu excepţia raioanelor Ilia şi
ducţie un număr de 140, mină a fost obţinută în trimestrul II economii de materiale pe fiecare tonă Orăştie în care treierişul s-a execu­ Brad 85 % >,
care aduc combinatului o Printre inovatorii frun­ o productivitate medie de peste 1,100 de cărbune extras. Pe întreaga mină tat în proporţie de 16,4 la sută şi
economie antecalculată de taşi sînt Gheza Lorencz, tone pe post. De asemenea, de la în­ respectiv 10,2 ia sută, în toate cele­
18.000.000 lei anual. Co­ Cornel Scurtu, Ştefan ceputul anului şi pînă acum prin re­
lectiv de inovatori frun­ Tripşa, Vasile Bălan,
taş pe perioada celor 7 Ioaehim Tocaci, Gheor­ ducerea preţului de cost ai producţiei s-au economisit pină în prezent prin
ghe Scutaru, Gomei Ple-
şa, Natban Kraft şi alţii- s-au economisit t.530.000 lei. reducerea preţului de cost 1.156.000 lei. ..'iffş p

In 7 luni Oirígada de ¦Vv.y.’V .?X-X-XN;

In primele 7 luni ale în producţie se numără Ml
cestui an, muncitorii, „Dispozitiv pentru con-
ehnicienii şi inginerii fa- fecţionatul buzunarelor in­ O D e pe coline, vezi comuna P e suprafeţele rămase li­ cele 400 ha. de arătură, 50
ricii „Simion Bărnuţlu" terne“ şi „Reşeu electric de la un capăt la al­ bere, şase tractoare cu ha. la desţelenire, treie­
lin Sebeş au făcut 12 special pentru încălzirea Lăcătuşii Arpad tul. In mijloc se înalţă se­ pluguri grele in trei brăzda- rişul griului de pe cele
ropuneri de inovaţii şi fiarelor de vulca/iizat“, Biro, Simion Or- meţe şcoala şi căminul cul- 800 ha. şi celelalte. Dar
aţionalizări. care în afară de faptul dean şi Petru Ja- tural, construcţii impunătoa­ re, muşcă adine din pămîn- băieţii sînt harnici şi cu
că aduc economii anuale vlă, de Ia atelierul re ridicate în ultimii doi ani. spor în muncă. Dacă se
Din acestea, 5 au fost de lăcătuşerie al In capătul satului dinspre tul negru şi reavăn. Şeful sbiceşte şi mai mult pămîn-
.plicate în producţie şi de 25.000 lei, uşurează LI. L. „Horia“ din Sebeş, şase grajduri noi, ca­ de brigadă le urmăreşte cu tul, tractoarele o să zbur­
duc o economie ante- Alba lulia, execută re de care mai arătoase şi atenţie. Alături de el, ponta- de la arătură, nu alta.
alculată de 51.000 lei şi munca. parazăpezi metalice. mai mari. In partea opusă, torul măsoară din loc în loc
.nual, iar economiile post1 Ei îşi depăşesc nor­ magazia, tot nouă, cu o ca­ _ Tovarăşe llie ! — se
alculate se ridică la Gele mai multe pro­ ma în medie cu 5 pacitate de vreo 40 de va­ adîncimea arăturii. auzi chemat de unul din trac­
urna de 20.100 lei anual. Ia sută. goane, atelierul de tîmplărie — Ce părere ai despre a- torişti, şeful de brigadă. îmi
puneri de inovaţii au fă­ şi rotărie, sediul colectivişti­ cam patinează „Universalul“.
Printre cele mai im­ cut tovarăşii Nicolae Al- lor. rătură, Martine ? întrebă şe­ Ce fac, mai încerc, ori aştept
portante inovaţii aplicate
bu, Zoltan Petho, Cor­ Toată bogăţia aceasta, in- ful de brigadă. pînă mîine ?
nel Roza, Sorin Bucăta- cepînd cu cele peste 4.000 Pontatorul Spillaufer Mar­ — Cum vine asta ? Vrei să
ru, Gheorghe Dumitrea- ha. de teren agricol şi pînă
la turmele de oi ce pasc pe tin mai măsură odată adîn­ ajungem printre codaşi ? Fă
sa, Mihai Zerbaş şi alţii- mirişte aparţin colectivişti­ bine şi coboară de pe trac­
lor din Daia. cimea, privi în lungul braz­ tor, să-l încerc şi eu.
Âcfiuni ale elevilor şi studenţilor delor întoarse şi dădu răs­
la fi în vacanfă Comună mare şi în per­ Meşter priceput llie Tăriţă.
manentă înnoire, Daia cu­ puns întrebării: Volanul şi manetele tracto­
!lele trecute, membrii gos- Chiar din prima zi, aceşti ti­ noaşte din plin în aceste zi­ — Nu-i rău pînă acum. rului fremătau în palmele Tînăra Raveca Boitor din secţia croi a fabricii „Ardeleana“ din Alba
iriei agricole colective „Gri- neri au început să lopăteze griul le avîntul nou şi puternic al sale mari. Motorul puternic lulia, se califică Ia locul de muncă. Iar pentru a învăţa cît mai bine me­
roŞie“ din satul Spini, au a- nou recoltat, depozitat în maga­ reconstrucţiei, al vieţii tu­ Iacă, pe aici a trecut Ispas asculta la comenzi de ziceai seria, Raveca cere ajutorul tov- Paraschiva Schiau (dreapta).
o plăcută surpriză. Un grup ziile colectivei. Astfel, ei au reu­ multuoase spre bunăstare. loan II cu „Universalul“. Sub că de cînd lumea, n-a avut
itudenţi şi elevi aflaţi în va- şit să lopăteze zilnic cîte 20 tone 26 cm. nu are. In unele IN CLIŞEU : Paraschiva Schiau, demonstrînd nraclic cum se poate croi
gnu. Dăienii, oameni cunoscuţi alt stăpîn decit pe şeful bri­ o piesă pentru ghete de copii.
jă în sat, în trunte cu Eu- pentru hărnicia lor, dau în locuri, adîncimea ajunge găzii de tractorişti din Daia.
Sîrbu, Dubarin Mircea şi Acţiunea patriotică a grupu­ aceste zile bătălia recoltei. chiar la 28. Să văd cum mer­ In urmă, brazdele răsturnate
iteanu Ana, împreună cu lui de elevi şi studenţi din Spini Toţi colectiviştii, de la mic ge llie Munteanu. Bun. Tot se aliniau tot mai lungi şi
esorii Emil Neamţu, loan este demnă de urmat. la mare, se află la treieriş. 26 cm. Mihai Hăprian şi Va­ parcă tot mai late. După
Patru batoze, în patru zări cîteva ture, brigadierul opri
na şi învăţătoarea Maria VIOREL SÎRBU ale satului, înghit cu nesaţ sile Dădu cu K.D.-urile lor tractorul şi preăete volanul
au 27. Fac treabă bună bă­ tractoristului.
)şan, s-au oferit să sprijine secretar al org. de partid snopii adunaţi de pe cele ieţii. Pină acum, nimic de zis.
muncă patriotică campania din G.A.G. Spini i 800 ha. cultivate cu grîu. Iii 5 zile am realizat 20 la — Asta e, băiete. Uşor

cola de vară. \ sută din planul de 1-600 GH. LUPAN
hantri pe campanie. De-om
(Continuare în pag. 2-a)
merge tot aşa, vom rămîne
tot fruntaşi ai S.M.T. Miercu­

rea.
— Avem niţel de furcă, zi­

se llie Tăirîţă, şeful brigăzii

de tractorişti. Nu-i şagă cu