Page 18 - 1960-08
P. 18
I
Pag. 2 TíWtTWÜL SOCIALISMULUI Mr. 1747
ssBBxsBactisaa
31 de an! de Sa marile lupte ate minerilor din Va?@a jiului Cresc şl se întăresc
J E R Y EA rândurile
organizaţiilor de partid
Greva de la Lupeni era In - FRAGMENTE — încercutseră pe grevişti, că deo
toi. Minerii grămădiţi pe lingă
zidurile uzinei electrice căutau — A şa-i! Trebuie să luptăm dată se auziră strigăte preve Lucrînd la secţia Munca de primire în partid este privită cu simţ de răs
să-şi omoare intr-un fel timpul. pînă la capăt. Nu plecăm de nitoare între mineri, ameste Gotton a fabricii de pundere de către organizaţiile de partid. Ele desfăşoară o
aici pînă nu ne primim dreptu cate cu comenzile ofiţerilor as ciorapi din Sebeş, muncă susţinută pentru creşter ea ş{ educarea tinerilor ute-
De plecat acasă sau să reia lu rile... cunşi deocamdată vederii. tov, Petru Opinca-
crul mei gînd. Erau hotărîţi ru îşi depăşeşte miştî, a tovarăşilor din activul fără de partid şl atrag pe cei
să-şi ducă lupta pină la capăt, — Mai bine moartea! Cineva ţipă ascuţit lingă Ila- norma în medie cu mai buni şi merituoşi dintre ei în rîndurile candidaţilor şt
cu orice preţ. Indirjirea se mă- ---- ştiţi că ne slut tăiate le rie : ale membrilor de partid.
lise mai ales după cele petre găturile cu celelalte părţi ale 25 la sută, dînd
cute dimineaţa cu delegaţia tri Văii Jiului. Patronii au împrăş — Iote cătanele! Staţia C.F.R. Simeria-călători
misă să ducă tratative cu pa tiat zvon c-am dat înapoi şi-am — îs şi jăndari, şi grăniceri, şi lucrări de bună
tronii. Fusese pur şi simplu spart greva. Ei... ce ziceţi ? calitate. Organizaţia de bază din a- număr de 17 membri şi 21 can
Cum facem să dăm veste şi poliţie... ceastă staţie manifestă o per didaţi de partid. In rîndurile
zvîrlită pe uşă afară. că lupta continuă ? Pădurile, Rîşculiţă striga şi el de pe In clişeu: Tov. manentă preocupare faţă de membrilor de partid au fost pri
Zorii erau aproape, soarele drumurile, văile şi dealurile din Petru Opincaru în munca de primire în partid. In miţi Florea Augustin, revizor de
jur sînt înţesate de jandarmi turn în vreme ce cobora: timpul lucrului. scopul educării utemiştilor şi a ace, Leontin Brînduşa, Constan
prinsese să lumineze ca o vîl- şi poliţie. — Ne-au prins din toate păr tin lordache şi Ana Lăslău, a-
vâtaie sîngerie pe după culmi Un moment se lăsă liniştea. tovarăşilor din activul fără de cari, Rozalia Mureşan, munci
le Parlngului. Deodată Rîşculiţă zvîcni în pi ţile... Au şi mitraliere... partid, biroul organizaţiei de ba toare, Petru Gordel, lucrător la
cioare de lingă Ilarie, spre mi ză (secretar I. Moţ), a organizat magazie şi alţii. Printre cei pri
Vorbele greviştilor se auzeau rarea lui. Pocni din degete, ie — Eeeli! Mama lor.. expuneri în faţa acestora des miţi candidaţi de partid se nu
şind in faţa vorbitorului, şi-şi pre trecutul glorios de luptă al mără tov. Vasile Prodan şî Du
ca de departe, molcome. Nu trinti şapca de păm înt: Cele ce urmară, Ilarie le vă partidului, despre politica parti mitru Cozma, acari, Olga Mun
— Am găsit. dului nostru de construire a so tean şi Elena Beştiu, muncitoa
mai ce-i auzeai: — Ce ? Cum ? zu Intr-un fel de tablou halu m cialismului şi ridicare continuă re, Aurel Itu, manevrant, Mihaî
— Şi zici că ţi-a născut m u — Să se suie cineva pe se cinant, într-o succesiune parcă a nivelului de trai, material şi Vasilică, inginer şi alţii.
paraţie şi să înalţe un steag. cultural al oamenilor muncii.
ierea ? Al cîtelea ? Parcă-i al O să-l vadă cei din Vulcan şi- de pe altă lume, oa-ntp-m De menţionat că biroul orga
şaptelea. or duce vestea şi-n celelalte O mare atenţie se acordă de nizaţiei de bază se ocupă cu
aşezări... film neobişnuit... Venirea arma către organizaţia de bază îmbu grijă de creşterea şi educarea
— Chiar... — Un steag, un stea g ! Adu nătăţirii compoziţiei sociale, pri- noilor membri şî candidaţi de
— Măă... Şi tocmai acum... ceţi un steag ! tei... aşezarea ei in linie de a- mindu-se cu prioritate în rîndu partid. In acest scop, cei care
Mai deoparte, cam în stingă Oamenii începură să isco tac... ameninţările prefectului rile candidaţilor şi a membrilor au dat recomandări au primit
dească : de partid elementul muncitoresc. sarcina de a se ocupa de ridica
uzinei electrice — aproape de — Parcă a fost un steag pe Rozvanyi... răspunsurile mintoa Minereu de fler mal mult Astfel, au fost primiţi membri rea nivelului politic şi profesio
comandamentul grevei — re aici ? se ale minerilor, ale comunişti şi de bună calitate nal al candidaţilor, toţi candi
zemat de zidul rece al scundei — A fost, dar l-au dus la lor, conducătorii grevei... Răs şi candidaţi de partid muncitori daţii şi membrii de partid au
fabrici de cârărmidă, dintr-un manifestaţie, ieri, femeile... punsurile călăilor... Rozvanyi Directivele Congresului al III- lului în abataje. Da staţia de care au o vechime mare în cîm- sarcini concrete, iar periodic se
grup de mineri de la înaintări, Tot Rîşculiţă află soluţia. Bă- ăescărcînău-şi pistolul în capul pul muncii, oameni care se si organizează expuneri în faţa lor
tînău-se cu palma peşte frunte, tînărului miner Vitoş Gavrilă, lea al P.M.R. prevăd în cadrul sortare s-a mărit numărul de
un tinăr palid şi mărunţel, Ila- trase cu ochiul către Ilarie: primul dintre cei căzuţi, şi apoi tuează în rîndul fruntaşilor şi despre înaltul titlu de membru
rie Greuceanu. se auzea poves nebunia care a urmat... Ochi planului de 6 ani o dezvoltare Glaubatori şi s-a micşorat viteza muncesc cu abnegaţie pentru în
tind alene, cu întreruperi lungi, sticloşi de soldaţi îndobitociţi făptuirea politici! partidului. a! partidului, despre disciplina
de băutură; fierul baionetelor simţitoare a industriei siderur benzii de claubare, pentru a se
ca de pe altă lume, fără să-i lucind... Greviştii apărîndu-se In urma muncii sistematice de partid, despre drepturile şi
pese dacă e ascultat sau b a : cu pumnii goi de muşcătura gice şi legat de aceasta, a pro putea face o separare mai aten depuse de către biroul organiza
gloanţelor şi tăiuşul baionete ţiei de bază, de toţi comuniştii, îndatoririle membrilor şi candi
— Ştiţi... Ir noi pe Murăş lor... sînge, gemete, blesteme... ducţiei de minereuri de fier. A- tă. au fost primiţi de la ultimele
nopţile de august îs tare faine... alegeri şi pînă în prezent, un daţilor de partid etc.
Satul e aşezat în cimpie... in Cînd se dezmetiei, ăindu-şi ceasta va trebui să crească în In afara celor amintite, s-a
jur, mirişti largi, au cruci de seama, de grozăvia clipei, Ilarie
grîu împrăştiate intime haturi se trezi singur, înconjurat de această perioadă de 3,8 ori, a- acordat o atenţie deosebită cali
şi din loc în loc cîte un măr ariciul baionetelor. Rîşculiţă ur
sau cireş amar, sub care după jungînd în 1965 la circa 4 mi ficării cadrelor prin cursuri de
seceră te pui să îmbuci cîte mărea cu atenţie şi teamă ce
ceva, ori să dai peste cap cîte un se petrecea cu lioane tone. calificare şi calificarea la locu
prietenul său,
ol de apă rece, păstrat de cu de după horn. In lumina Directivelor Con rile de muncă.
seară sub cîte un snop neîntors, Dintr-un salt I-
reavăn de rouă... Luna răsare larie se găsi în gresului, întreprinderii noastre îi Trebuie amintit că în toată a-
acolo de dincolo de Mureş... Şi faţa gurii larg
deschise a unui revin sarcini deosebite, pentru ceastă perioadă, organizaţiile Atelierul mecanic L M. Barza
după ce iese se face un timp cuptor al fa
bricii de cără realizarea cărora va trebui să ne noastre de partid au condus şi
numai bun de midă, lingă ca
dat la peşte.j. mobilizăm toate forţele. îndrumat îndeaproape produc Şi biroul organizaţiei de bază la alegeri şi pînă în prezent, or
Eu aveam nă re se afla. In- de ia atelierul mecanic al I. M. ganizaţia de bază a primit 2
rav să ies la c-un salt şi ar, fi Sub îndrumarea comitetului ţia, iar comuniştii au fost me Baza manifestă preocupare pen membri şi 8 candidaţi de partid.
peşte cu frate- scăpat, dacă în tru primirea de noi membri şi Ca membri de partid au fost pri
clipa aceea nu de partid, au fost luate încă de reu în fruntea întrecerii socia candidaţi de partid. Organizaţia miţi loan Anton, lăcătuş şi Ma-
mio Aron, ce-i l-ar fi zărit un de partid se ocupă de atragerea ria Bîrna, lăcătuş sculer. In rîn-
acum cătană la la începutul anului o serie de liste. Numele Iui Nicolae Caza- şi primirea în rîndurile membri
Deva... lor şi candidaţilor de partid a durile candidaţilor de partid au
măsuri menite să ducă la spori cu, loan Soit, Teodor Bucureş- muncitorilor fruntaşi în produc fost primiţi Macavei Herbei şi
Ieşeam cit ce ţie, a inovatorilor, a oamenilor Gheorghe Petruşel, fierari, Li-
'se întuneca. A- rea continuă a producţiei şi pro teain, Ispas Balea şi a altor co care se bucură de prestigiu şi viu Mărincaş şi Petru Faur, lă
ron sărea din autoritate în masă şi dovedesc cătuşi şi alţii. De remarcat este
podul şurii unde ductivităţii muncii, la îmbunătă munişti. şefi de brigăzi fruntaşe, prin activitatea şi faptele for că faptul că cei primiţi în rîndu
sînt ataşaţi partidului şi luptă rile membrilor şî ale candidM’-
dormea. îşi az- ţirea calităţii minereului. Astfel, au devenit cunoscute în întrea pentru înfăptuirea politicii sale. lor de partid tec parte c’ii f
U.T.M., sau din activul fără de
vîrlea cîte un comitetul de întreprindere a or ga regiune. In perioada care a trecut de partid.
bruş de mămă
ganizat o însufleţită întrecere Toate acestea au făcut ca de
ligă în sîn, mo
meală pentru socialistă între raioane, sectoa la începutul anului şi pînă în
peşti şi foamea
re, brigăzi şi echipe. In ultimele prezent, să dăm furnalelor mai
luni a fost organizată şi între mult de 15.000 tone minereu de
cerea pe profesii, pentru titlul fier peste plan, iar cantitatea de
de cel mai bun miner, artificier, metal dată în plus în primele
lăcătuş de mină, electrician, 6 luni să ajungă la circa 6.000
maistru şi inginer. Aceasta a tone.
noastră ţi, tu- grănicer, cu ca contribuit în mare măsură la Recentele hotărîri ale partidu
leo, Darie... Ne . pela bălăbănind introducerea şi. extinderea pe lui şi guvernului, cu privire .la • Brigada de tractorişti
potopeam spre “ pe-o ureche : scară tot mai largă a unor me majorarea salariilor cadrelor
fundul grădi
nii, către un de — Stai ! — tode avansate de muncă ca me tehnice şl ridicarea nivelului teh-
siş de răchite urlă acesta cu
şi sălcii, unde ^ glas de beţiv. toda de rambleere în vatră, bu- niG al producţiei au constituit (Urmare din pág. l-a) i—1/—1i—»/—»r*i
aveam pitulată Stai! rarea cu nisip, perforajul umed pentru colectivul nostru un nou
barca şi unel etc. imbold în muncă. El este hotă nu-i, dar stnteşn tractorişti, Dane ? îl întrebă brigadie-
tele de pescuit... Darie îşi simţi rî! să nu precupeţească nici un şi după cîte se spune, ne a- rul.
Şi-apoi mină, Şira spinării In vederea îmbunătăţirii cali efort peniru a traduce în viaţă flăm în rîndul fruntaşilor,
frate ! plnă-n scăldată de-o tăţii minereului s-a extins puş- cu succes Directivele Congresu aşa că-i musai să stăpînîm — Ca de obicei. Pînă acum
dricul Mureşu sudoare rece. carea selectivă în toate puncteie lui — cate sigură spre făurirea maşina. Ia-o domol şi dă-i 8.000 leg., iar pînă dtseară, }
lui... Se întîm- Vocea, vocea de lucru, ceea ce a dus la o re unei vieţi fericite a oamenilor înainte. încă vreo 7.000. Laolaltă, cu ]
pla cîteodatăsă asta... de unde-o ducere simţitoare a sterilului din muncii. Prin introducerea şi ex ceva mat mult ăecît sarcina ]
cunoaşte ?... minereu, mai ales în zonele mi tinderea metodelor noi de mun I a una din arii, tractoris- zilnică. Noroc că consătenii i
nu mai prindem neralizate de la mina vest, cor că, prin organizarea judicioasă tul Gheorghe Dan su nu ne slăbesc deloc. Pînă
— S ta i! mai pul nou, orizonturile 6 şi 7. S-a a întrecerii socialiste, prin ridi şi Floarea, nevastă-mea.
nimic, dar a- auzi el, aproa trecut apoi la conducerea gale carea continuă a gradului de praveghea mersul motorului. mi-a atras atenţia ca nu
pe de tot. riilor miniere aşa fel îneît zo mecanizare a lucrărilor, vom da Părea mulţumit de zgomo cumva să se poticnească m o
tunci, nu că e- nele mari, cu intercalaţii sterile, patriei minereu tot mai mult şi j tul înfundat şi uniform al torul, că-i foc şi pară. O
Se întoarse să fie ocolite. S-a dus o susţi de calitate tot mai bună. angrenajului. K.D.-ul funcţio vezi, uite aceea nare lucrează
ram proşti pes brusc, dar în nută muncă politică prin colec na ca ceasul. Comunistul la pleavă cu încă patru fe- j
cremeni : tivul de agitatori şi prin alte TRAÎAN STĂNCIOIU Gheorghe Dan îşi îngrijeşte mei.
cari... Aron avea mijloace de agitaţie, pentru ale mult maşina.
— T u ? ! A- gerea cu minuţiozitate a steri secretarul Comitetului de — Bagă de seamă Dane că
vina. Avea mai roane ! — Cum stai pe ziua de azi, de se întîmplă ceva şi se
Grănicerul scăpă arma din partid al minei Ghelar opreşte tractorul, dau buz
jos de satul mină şi, ca prin farmec, se dez w/»__ l-— J\__ I t na femeile peste tine şi-
metici din beţie, holbînău-şi
nost1 o drăgu — Ei, fraţilor, tovarăşi! lată ochii: apoi..., făcu cu înţeles bri
steagul!
ţă... Şi-l, apuca — ilarie! albi el cu o sufla gadierul.
Şi cu mişcări repezi şi ne re de groază. Tu?! Tocmai tu?!
dorul de răbdătoare porni să-şi dezbra O m ni! spre « t a ® , M m mai ieftin — N-ai nici o grijă, nu
ea cîteodată. Numai că-l au ce propria-i cămaşă. Era des îşi recunoscuse fratele. Ce le dau eu ocazia aceasta —
zeai : „Ilarie, dă-i lopsţi...“ A- tul de roşie pentru a putea da era de făcut ?! îl asigură pe brigadier trac
tunci ştiam că-i gata cu pes un semnal. Fără a se mai uita toristul Dan.
cuitul... în urmă şi-a mai asculta părerile Un ofiţer se apropie în fugă
celor de faţă, tînărul o şi tuli de ei, cu un pistol fumegină în in anii 1958 şi 1959, sectorul şi conducerea comitetului de cea a dus la reducerea simţi- p J a despărţire şeful de bri-
Intr-o vreme îl zăpsiserăniş- spre separaţie. Abia trecură mină. investiţii de la mina Lonea era partid, a fost întocmit, un plan toare a consumului de lemn de[
te hăndrălăi din satul fetii şi două minute şi se văzu ieşind gaăă ne-a sp u s:
de nu eram. eu să săr cu o vis- pe acoperişul povîrnit al clă —- Ce-i rîtane ?! Nu-ţi cu
lă la ei, l-ar fi călcat în picio- dirii. Glasul se auzi depărtat: noşti datoria ?!... unul din sectoarele codaşe. Con de măsuri tehnico-organizatori- mină, la mărirea productivităţii t — Sîntem abia la incepu-
re... Ehe... aşa o f o ! Şi-apoi
ni s-or stins părinţii... Găz- — Nu se vede de aici Vul ... Şi îndreptă pistolul spre ducerea sectorului căttta în fie ce, unde un accent deosebit s-a muncii de 5 ori (prin folosirea1^ tul lucrărilor. Ne-au cam în-
ăoiul Liţă ne-a luat pămîntul, canul... Trebuie să mă urc pe grevist, sub ochii, soldatului în
de-am rămas pe drumuri... Eu horn... De acolo... cremenit. Dar n-apucă să apese care lună justificări pentru ne- pus pe o mai ¦bună organizare maşinii sovietice de încărcat tinE' curca^ Ploile, că azi eram cu
mi-am găsit rost pe-aici, prin de trăgaci. Arma îi zbură din realizarea sarcinilor de plan. a muncii, introducerea pe scară
găurile astea... pe Aron l-au Minerii întoarseră capul spre mină cît colo, izbită de o lo Dar justificările n-au rezolvat tot mai largă a metodelor înain E.M .P.-l) şi la obţinerea de r Planul mult mai departe, dar
luat cătană, de-am şi uitat de hornul înalt al uzinei electrice. vitură a pumnului lui Rîşculiţă, nimic. Şi situaţia aceasta se răs- tate de lucru şi pe eliminarea
el. Un fior îi cercă pe mulţi, mai care intre timp ieşise de după frîngea şi asupra sectoarelor deficientelor care în anii trecuţi 140.000 lei economii ' ' vom recupera răminerea în -j
ales cînd văzură lipsind o su horn, văzînd ce se întîmplă cu au stagnat .realizarea sarcinilor n f urma. Am primit şi întări- -j
Ilarie tăcu. Rîşculiţă. un prie medenie de trepte de la scara prietenul său. Ilarie şi fratele productive, care nu aveau crea. de plan. U alta sursa importantă pen- ţ turi, trei tractorişti proas- •]
ten ce-l asculta de-alături U ce îndruma spre vîrf. său. soldatul, nu mai intîrziară te suficiente capacităţi de pro . După 6 luni de întrecere, s-au
puse mina în tăcere pe umăr. să vadă ce urmă. Din cîteva ducţie pentru extragerea cărbu obţinut cele mai frumoase rea tru obţinerea de economii, a fostL peţi de la şcoala din Alba )
Tînărul trecu val-vîrtej prin sărituri se făcuseră nevăzuţi pe nelui în bune condiţiuni. lizări din ultimii doi ani. Astfel,
Ziua era tot mai aproape. tre oameni. Dintr-un salt se după zidul fabricii de cărămidă. la lucrările miniere, planul de folosirea raţională a unor m a-[ Iulia. Incepînă chiar cu sea- ^
Povestitorul simţindu-şi-l pe agăţă de prima treaptă. Căma Cei care au scos în evidenţă producţie a fost depăşit cu 9,1
ortac alături, de aleanul lui se şa îi flutura în mină, în timp Rîşculiţă nu mai avu timp la sută la m.l., iar la m.c. cu teriale şi reducerea consumurilor L ra aceasta, organizăm lucrul )
trezi oftind: ce se căţăra. să-i urm.eze, fiind imobilizat adevăratele cauze de unde izvo 6,3 la sută, iar la lucrările geo
de cîţiva jandarmi. răsc toate neajunsurile, au fost logice, Ia m.l. cu 4 la sută, iar specifice. Aşa, de pildă, monta- C Pe schimbul de noapte. 1
— Eh... că tare m-o pălit un Voci răzleţe îl urmăreau: comuniştii. Ei nu s-au putut ia m.c. cu 9,4 ia sută.
dor de Aron... — Băiete, nu te urca! Te Ofiţerul jubila Ungă e l : rea conductei de la orizontul 632 ^ Ioan IsPas L Dumitru Piţan }
— Aha, de-ăsta-mi erai! împăca cu această stare de lu De asemenea, planul valoric la
Dar vorba i se frinse brusc. prăpădeşti... Lovituri de paturi de armă că cruri şi au venit cu propuneri s-a făcut cu conducte recuperatei IUe Muntean, intră in şut J
Ortacii ce-l ascultaseră sări — Lasă pe altul mai bătrin... deau ploaie asupra tînărului concrete pentru eliminarea lip lucrările miniere a fost depăşit
ră în picioare: Dar tînărul miner nu mai îndrăzneţ. Dar el mai găsea surilor existente. Prin traducerea cu 8,6 la sută, iar !â lucrările de la remiza de locomotive din f ^ ă c e ™ insereăză. Planul 1
putere să exclame, privind în viaţă a măsurilor- propuse de geologice cu 25,9 la sută. Succe orizontul 5cc5r7-7, r_e_z_uilit-în..d, -în_ acest ţ trebuie realizat întocmai.
— Ce-i ? auzea. Urca avîntat şcărtle steagul ce-l înălţase pe turn. comunişti, s-a reuşit chiar la
Intre grevişti se ivi un grup strîmbe şi ruginite. —: Tot noi am învins... sfîrşitul anului 1959, să se ob sele înregistrate în primele 6 fel .o economie de 54.959 lei. E- La prima verificare
de oameni veniţi din oraş. Din Şi-n timp ce cădea spre pă ţină unele realizări, însă nu pe conomii în valoare de 61.071 lei
tre ei unul mai înalt la stat — Ai grijă, grijeşte... mînt copleşit de loviturile tot măsura posibilităţilor existente. luni de activitate au dus Ia mă
făcea semne din mină. Cel strigat îşi înteţea efortu mai dureroase, ochii îi prin rirea capacităţii de producţie a s-au obţinut şi la lucrarea „Pu Minerul Deva — A. S.
._ Ce, ce ? Ne fac îmbuni- rile. Iată-l mai su s! deau într-o ultimă sclipire lu ...La începutul trimestrului II ţul auxiliar Lonea 11“, prin fo
Sute şi sute de ochi îl urmă minoasă fluturarea liberă a fla din acest an, cu ocazia unei sectoarelor productive şi Ia ob losirea repetată a materialului Sibiu 5-0 11-9J
rile ?! reau. inimile minerilor băteau murii roşii din înalt. consfătuiri a sectoarelor de in ţinerea de 756.000 lei economii. lemnos, a conductelor, cît şi prin
— La naiba! se arizi vocea în clipa aceea intr-o singură vestiţii de la toate exploatările reducerea pierderilor de ciment. Deşi la primul său meci dc?
zvîcnire: pentru cel urcat pe miniere din Valea Jiului, noul In vederea obţinerii de cît mai pregătire în vederea începerii'
celui înalt. Ne-au înconjurat de şef de sector, comunistul Corio- multe economii, conducerea sec La obţinerea acestor realizări campionatului regional de fot
armată... Jăndari şi grăniceri turn. lan Nicoară, a arătat că mun torului a studiat în amănunţime şi-au adus aportul toţi muncito bal, echipa Minerul Deva a lă
din Deva... Toată noaptea i-au Se vede că gestul tînărului citorii sectorului investiţii de la fiecare proiect, aplicînd cele mai rii, tehnicienii şi inginerii sec sat o bună impresie. In compa
mina Lonea, în frunte c.u comu economice soluţii pentru execu torului, evidenţiindiKse în mod nia formaţiei de categoria B
îmbătat la. casină. niştii, au hotărît să lupte cu e- tarea lucrărilor. Aşa, de pildă, deosebit brigăzile conduse de A. S, Sibiu, Minerul Deva a
torturi sporite pentru îndeplini la lucrarea „transversala puţu comuniştii Alexandru Cozma şi obţinut o victorie meritată, în
Intre mineri se iscă fierbere: rea planului anual de producţie lui orb nr. 9“, a fost introdus Alexandru Rancea. urma unui meci bun, cu multe
eu aproape două luni mai de sistemul săpării galeriei cu pro faze de poartă.
— Oare ce vor ? vreme, să sporească productivi fil întreg, eliminîndu-se în acesl Muncitorii sectorului investi
tatea muncii cu 4 la sută şi să fel galeria simplă (profil Înain ţii, în frunte cu comuniştii, sînt In repriza a Ii-a, Minerul se
— Cred că ne sperie! obţină în acest an economii în taş), armată provizoriu în lemn. hotărîţi ca prin intensificarea impune mai mult în joc şi reu
valoare de cel puţin 400.000 lei. Aplicarea acestei metode de lu întrecerii socialiste, aplicarea şeşte să înscrie de 4 ori. A. S.
_ Doar nu sîntem m uieri! cru de către brigada condusă metodelor înaintate de lucru şi Sibiu a făcut un joc frumos în
prin reducerea consumurilor spe cîmp, dar ineficace în faţa por
— Ori ce-ar fi, nu ne miş ţii.
cifice de materiale şi energie,
căm de aici... să mărească capacitatea de pro Au înscris în ordine Grigore-
ducţie a sectoarelor productive, scu (min. 38), Nistor (min. 48),
— Drept! Aici om s ta ! să folosească cît mai raţional Delios (min. 71), Belea (min.
fondul de investiţii şi să obţină 80) si Enderle (min. 84).
— Bine aţi grăit, tovarăşi! economii cît mai mari.
I. SIMION
Glasul noului venit tună pes
te toată suflarea3 îl văzuseră şi militarii care îi IRIMIE STRĂUŢ In acest scop, sub îndrumarea de comunistul Alexandru Ran- I. GUDASZ corespondent
