Page 19 - 1960-08

Nr. 1747
Construim repede* ieftin,
şi de calitate
Lucrez de mai mulţi ani pe cu o bună calificare. Acest lu­
şantierul noului oraş muncito­ cru noi l-am înţeles şi de aceea
resc din Hunedoara. In toată a-, ne preocupăm ca toţi oamenii
ceasta perioadă, împreună cu to­ să-şi ridice continuu nivelul pro­
varăşii de muncă, am acumulat fesional.
o bună experienţă în construcţia
de blocuri de locuinţe.
Nu de mult am început lucră­
rile Ia un nou bloc, blocul nr.
-21, cu trei etaje, cu 3G aparta­
mente. Brigada pe care o con­
duc a hotărît să termine com­
plect lucrările de zidărie aie a-
cestui bloc în 45 de zile. Aceasta
înseamnă că la 23 August blo­
cul să fie gata la roşu. Datorită
ritmului intens de muncă, am
terminat deja zidăria ia etajul de lucru, aceste utilaje sînt fo­
I. Aşa după cum s-au desfăşu­ losite la maximum. De pildă,
rat lucrările pînă în prezent, folosind conteinere ia ridicarea
sîntem siguri că ne vom respec­ pe schele a cărămizilor, noi ri­
ta angajamentul.
Cel mai important lucru în
tealizarea unui ritm rapid de
construcţie îl constituie buna or­
ganizare a muncii din cadrul
brigăzii. Iată cum ne organizăm
ni munca. In brigadă lucrăm
?5 de oameni. Zilnic, înainte de
a începe lucrul, fiecărui om i se
indică ce are de făcut. De altfel,
fa începutul lunii în cadrul bri­
găzii se discută sarcinile ce ne
revin pe perioada respectivă.
Oamenii i-am împărţit după ca­
lificare, în aşa fel ca să existe
un echilibru de forţe. Lingă unul
cu o calificare mai bună, sau
bună, lucrează un începător, cu
o calificare mai slaba. Doi oa­
meni lucrează la încălcarea că­
rămizii în conteinere, doi la pre­
pararea mortarului, iar alţi trei
la prepararea betonului. în bri­
gadă suit 13 tovarăşi care zidesc
iar ceilalţi fac deservirea.
Dar cel mai important lucru
este faptul că, în cadrul brigăzii
noi folosim metode înaintate de
muncă. De pildă, toată zidăria
o facem după metoda în lanţ.
Astfel, un muncitor începător sau
mai slab calificat, întinde mor­
tarul, al doilea dă cărămida la
mină zidarului care o aşează la
sfoară. In felul acesta, randa­
mentul este mare iar productivi-
iatea muncii este mult sporită.
Reuşim astfel ca pe cap de mun­
citor să realizăm în medie cîte
2.5—3 m.c. de zidărie în fiecare
zi.
Tot legai de organizarea mun­
cii este demnă de remarcat co­
laborarea care există între bri­
gada noastră de zidari şi echi­
pele de dulgheri şi fierari-beto- rului a luat o serie de măsuri. diploma de cel mai bun sondor, Adrian Jerca, deşi ea este bine rile ocupate de generalii trecuţi
nişti. Datorită unei colaborări Nu trebuie uitat însă elanul con­ de cel mai bun motorist. In da­ inspirată şi ar aduce întreprin­ în rezervă ofiţeri mai tineri.
strînse, aceştia ne ajută în gră­
birea ritmului, executînd lucră­
rile ce le revin în termen scurt
şi calitativ.
Este cunoscut multora că pe
şantiere vin oameni cu o califi-
care diferită, mai buni, mai slabi
sau chiar necaii ficaţi. Ritmul de
lucru cere însă să avem oameni
CHEMAREA SCHELELOR
Cit a lucrat la Călan, apoi stabilit acasă, aproape de ei. şi cu forţa nu te oprim. Da’
la Hunedoara, Alexandru Şa-
ramet a învăţat multă mese­
rie, a pus mult suflet în tot
ce a făcut şi nu e de mirare
că a ajuns şeful unei echipe
de instalatori. Era socotit
printre cei mai huni.
Aşa se face că atunci cină
a vrut să plece acasă, şeful
şantierului l-a chemat la e l :
— Auzi Sandule. Noi te cu­
noaştem bine, ştim de ce eşti
în stare. Am auzit că vrei să
pleci acasă. De ce nu vrei să
rămîi mai departe la noi ?
Mai avem mult de construit
la Hunedoara şi oameni ca
tine ne trebuie. Ce zici?
— Eu să mai rămin ? Pen­
tru nimic în lum e! Nu vreau
să mai aud de Hunedoara.
Am stat destul aici!
La răspunsul acesta, nici se­ ful şantierului, i-a răspuns cu
cretarul organizaţiei. U.T.M.
care era acolo, nici şeful şan­
tierului, nu s-au aşteptat. îl
Ş ştiau doar băiat bun. Au cău-
K tat să afle de ce nu vrea să
l mai rămînă, au căutat să-l
convingă, dar zadarnic. Răs­
punsul era acelaşi: „Nu vreau
şi gata!“
Şi in vara lui ’58, Alexan-
dru Şaramet a plecat acasă
la Azuga. „Să mai viu la Hu­
nedoara ? Niciodată!“ — le
spunea el tovarăşilor săi.
Dar, ajuns acasă, nu s-a
bucurat atîta cit crezuse de
intîlnirea cu oraşul natal, cu
prietenii. Cum discuta cu ei,
numai că se pomenea aducînd
vorba de Hunedoara : „N-ai
văzut Hunedoara? Păcat! Să.
vezi la Hunedoara blocuri, să
vezi la Hunedoara teatrul nou,
să vezi stadionul...“
S-a. angajat la fabrica în
care a lucrat înainte, s-a că­
sătorit şi, se părea că Sandu,
spre satisfacţia părinţilor s-n
'L-'vyv'v^
Aşa cum arată documentele
Congresului ai III-Iea al parti­
dului, pentru scurtarea termenu­
lui de dare în funcţiune este ne­
cesar să se mecanizeze munca.
In acest scop folosim o macara
turn, care face transportul pe
verticală şi orizontală, aprovi-
zionînd fiecare Ioc de muncă.
Prepararea mortarului şi a be­
tonului se face de asemenea me­
canizat. Datorită ritmului rapid
dicăm odată între 350—450 buc.
Tot cu macaraua transportăm pe
schele şi mortarul şi betonul.
In egală măsură ne preocupă
pe lingă creşterea productivită­
ţii muncii şi realizarea de eco-
mii. In ultimul timp, la noi în
brigadă pot spune că nu se mai
pierde nici o bucată de cărămi­
dă. Ba mai mult, printr-o zidire
raţională, am reuşit să economi­
sim pînă acum în medie cîte 7
bucăţi cărămidă pe m.c. de zi­
dărie.
Dar, pe lîngă buna organizare
a muncii, un lucru deosebit de
important care a mobilizat pe
toţi muncitorii din brigadă îl
constituie munca politică ce o
desfăşurăm noi, membrii de par­
tid. Astfel, cu prilejul apariţiei
proiectului de Directive aie Con­
gresului al Ill-lea.al partidului,
în cadrul brigăzii am organizat
discuţii pe marginea prevederi­
lor. Acelaşi lucru l-am făcut şi
în perioada desfăşurării Congre­
sului ca şi cu prilejul apariţiei
recentelor hotărîri ale partidului
şi guvernului. Oamenii din bri­
gadă au manifestat pentru fie­
care document de partid un in­
teres deosebit, au discutat, au fă­
cut propuneri. Drept rezultat,
astăzi, toţi tovarăşii din brigadă
muncesc cu tot elanul şi price­
perea lor, se străduiesc să exe­
cute lucrări de zidărie în canti­
tăţi tot mai mari, în termen
scurt şi de calitate.
Aşa cum se desfăşoară mun­
ca la acest bloc, există toată ga­
ranţia că el să fie dat în folo­
sinţă în 4—5 luni de zile de la
începerea lucrărilor. De altfel,
în acest sens conducerea şantie­
structorilor de pe şantierul nou­
lui oraş muncitoresc Hunedoara,
care sînt hotărîţi să traducă în
viaţă importantele sarcini trasa­
te de Congresul partidului.
MIMAI ZVOLENSKI
zidar, şef de brigadă, şan­
tierul grupului IV I. C. S.
Hunedoara
Dar nimeni nu ştia ce era în
inima lui.
La fabrică se străduia el să
lucreze, dar o făcea fără pof­
tă. Se ginăea tot mai mult la
munca pe care o părăsise.
După vreo două luni de cină
s-a angajat la fabrica de pos­
tav din Azuga, a cerut o în­
voire de citeva zile. Acasă
le-a spus soţiei şi părinţilor
că pleacă la nişte rude să le
vadă. La gară şi-a scos bilet
pentru Hunedoara. Ajuns a-
colo s-a dus la fostul lui şef
de şantier să vadă dacă poa­
te să-l primească la lucru. Şe-
Din carnetul
REPORTERULUI
aceleaşi cuvinte ca la început.
— Mai avem multe de con­
struit la Hunedoara şi oameni
ca tine ne trebuie.
Seara, Sandu a şi luat tre­
nul spre casă. Cînd a auzit,
maică-sa s-a pus pe plîns:
_ Ce te trage acolo, mai­
că, de vrei să ne laşi singuri?
Ce farmece are oraşul ăla, de
parcă te-a vrăjit? Eşti un co­
pil neînţelegător, asta e. Da­
că te -ai gindi un pic la noi,
ai rămîne acasă.
— Ce fel de vorbe sînt a-
stea, mamă ? Acolo se con­
struieşte un oraş, se constru­
iesc furnale, cuptoare unde se
plămădeşte oţelul. Simt că
trebuie să fiu acolo, să fac
lucruri mari. Asta-i chemarea
noului. Vreau să fiu printre
cei ce-l înalţă..
Tatăl său. fost muncitor. as­
tăzi pensionar, l-a înţeles mai
bine.
— Văd că n-avem ce-ţi face
Î n c [ v \ m \ \ N io».
POOOOOCJOOCXIOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOo
Pe eeranul cinematografului
„FSLIMON SÎRBU" — Deva, filmul sovietic
La I. M. Barza
P ătru n d e tehnica nouă
In cursul lunii trecute, la
întreprinderea minieră Barza a
fost experimentată o nouă me­
todă de perforaj. Este vorba
de metoda de executare a gău­
rilor de mină cu ajutorul unei
spume, metodă care înlocuieşte
perforaj ul umed şi care este
superioară acesteia. Noul pro­
cedeu reduce particulele de praf
microscopice pe m.c. de 20 de
ori faţă de perforajul uscat.
Perforarea cu spumă se e-
In itíatíreloi1 mteratia
cuvenită.!
(Urmare 'din pag. l-a)
de a fora la fiecare 100 m„ 10
m. din economii, n-a cuprins de-
cît un număr mic de brigăzi.
Deşi s-a născut în întreprindere
şi a fost apreciată ca binevenită,
iniţiativa amintită nu s-a bucurat
de atenţia cuvenită din partea
conducerii întreprinderii, a co­
mitetului sindicatului şi a orga­
nizaţiei de bază.
In luna trecută a avut loc o
consfătuire de producţie pe în­
treprindere. S-au decernat cu a-
cest prilej drapele de fruntaşi,
rea de seamă a comitetului sin­
dicatului (preşedinte tov. Iul iu
Farkaş), deşi s-a vorbit despre
activitatea comitetelor sindicale
de secţii şi despre întrecerea
socialistă, nu s-a pomenit nici
un cuvînt despre iniţiativa de a
tora la fiecare 100 m., 10 rri. din zeze telul în care conducerile
economii, pentru că nu erau cu­
noscute realizările dobîndite pe lichidarea rămînerii lor în urmă. noi incidente violente în capitala Gua-
să ştii, că de-l faci pe tată-
tău de ruşine, acasă n-ai ce
căuta. Dacă şi nevastă-ta vrea
să meargă, duceţi-vă.
Şi iată, că la numai trei
luni de cinci a plecat din Hu­
nedoara, cel ce-a z is : „Nu
vreau să mai aud de Hune­
doara“, s-a întors de unde a
plecat.
'k
Din toamna lui ’58, Alexan­
dru Şaramet lucrează la
I.C.S.H. ca şef al unei echipe
de instalatori. Are nouă bă­
ieţi în echipă, unul şi unul,
care nici la laminorul de 650,
nici la distileria de gudroane
şi nici la cuptorul Martin de
400 de tone, unde lucrează acum,
nu l-au făcut de ruşine, tot
aşa cum nici el nu l-a făcut
de rîs pe bătrînul său tată.
Au fost şi slnt mereu printre
cei mai buni. \ „Album dc romanţe“ ; 20,00 Teatru la
In august anul trecut, a fost (
primit în rîndurile candidaţi­
lor de partid. Nu peste mult
timp, Alexandru Şaramet va
veni din nou în faţa comuniş­
tilor de pe şantier şi îşi va po­
vesti viaţa. Va povesti şi des­
pre timpul petrecut la Hune­
doara, despre plecarea şt în­
toarcerea sa.
Vor înţelege oare tovarăşii
săi că plecarea lui n-a fost
o¦dezertare, ci o faptă necu­
getată, şi că el, de cînd s-a
întors la Hunedoara, la che­
marea schelelor, a intrat in
rînăul hunedorenilor, al con­
structorilor Hunedoarei de mîi-
ne? Iată ce-l frămîntă mai
mult pe candidatul de partid
Alexandru Şaramet. Comuniş­
tii de pe şantier, cunoscîndu-l
pe schele şi acasă, îşi vor spu­
ne în curînă cuvîntul.
L. MĂGUREANU
DRUMUL SOCIALISMULUI \
xecută cu utilaje foarte sim­
ple, fiind astfel foarte economi­
coasă. Din acest motiv, metoda
este aplicabilă în toate catego­
riile de roci, la toate exploa­
tările miniere din ţară.
De asemenea, noul procedeu
prezintă avantaje prin faptul
că diminuează coeficientul de
uzură al perforatoarelor acţio­
nate cu aer comprimat.
DRAGOMIR MURGOCI
tehnician august 235 de ofiţeri superiori
această linie de către fiecare bri­
gadă în parte. Deşi aceste rezul­
tate ar trebui urmărite în cadrul
sectoarelor de către contabilii
şeii şi normafori, ele urmînd să
tie centralizate pe întreprindere
de către serviciul de muncă şi
salarii, acest lucru nu se face.
Este de aşteptat ca unui ase­
menea stil de muncă să i se pu­
nă capăt. Iniţiativele nu se lan­
sează numai de dragul vorbelor,
ele ţintesc spre obiective precise,
urmăresc un anumit scop. Or,
acest scop nu a tost atins la I.
E. Lupeni de către iniţiativa tov
derii mari foloase, dacă ar ti ge­
neralizată la ţoale brigăzile.
Pentru dezvoltarea realizărilor
dobîndite pînă acum va trebui
ca organizaţia de bază (secretar
tov. Wilhelm Kozics) să anali­
sectoarelor şi întreprinderii a-
cordă ajutor brigăzilor pentru
De asemena, va trebui analizat tcraalei cînd poliţia a atacat o de­
ş! urmărit permanent telul în ca­
re iniţiativele înaintate sînt luate
în seamă şi orientate să pătrun­
dă cît mai adine în munca de zi
cu zi a sondorilor. Iniţiativa „La agenţiei France Presse, relatează de
fiecare 100 m. foraţi, să forăm asemenea că preşedintele ţării Ydigoras
10 m. din economii“ —¦trebuie a recunoscut că în urma tulburărilor
să devină un obiectiv al între­ din această ţară au fost arestate a-
cerii între, brigăzile de sondori ! proape 700 de persoane.
m PBOSBAMULSE
7 AUGUST i960
PROGRAMUL 1: 7,35 „Cu muzică o-
dihna este mai plăcută“. Program de
melodii populare romîneştl: 8,00 Clu­
bul voioşiei; 9,30 Teatru la microfon
pentru copii „Povestea unei vieţi
(Hăns Cristian Andersen), scenariu
radiofonic; 11,10 Răsună cîntecul şi
jocul pe meleagurile patriei; 12,15
Muzică din operetele lui K alm an;
13,10 De toate pentru to ţi: 14,30 Din
creaţiile de muzică uşoară romînească
în primii ani ai puterii populare ; 15,20 pretat de orchestra Filarmonică .ceha;
La şezătoare ; 16,15 Concert de estra­
d ă; 17,14 Concert simfonic popular;
18,00 Concert de muzică uşoară; 19,35
microfon: „Nunta lui Figaro“ adaptare
'tlHEMTlSBIFlEE
7 AUGUST 1960
DEVA: Mamelucul; Cintălves
Montană; HUNEDOARA: Pu­
driera vorbitoare; PETROŞANI:
Cîntec de leagăn; Război şi
pace ; SEBEŞ : Furtuna ; AL­
BA IULIA: Prima zi de pace;
Mantaua; SIMERIA: Vină-
torii de tig ri; ORAŞTIE:
Enrico Caruso; D-ale car-
navaluhii; HAŢEG: Valu­
rile Dunării; BRAD : Mai
tare ca m oartea; LONEA:
ştrengarii; TEIUŞ: Vălurile
Dunării; ZLATNA : Dragostea
nu se cum pără; IL IA : Ceasul
s-a oprit la miezul nopţii;
APOLDUL DE SUS: Alarmă la
graniţă.
i r se ss_ se o ist \
iiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiiiiiiiiiiraiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiinm
Declaraţia purtătorului de cuvînt ai Ministerului O nouă fabrică
de Externe al R. B. Oermane în problema
staţionării trupelor occidentale
în Berlinul apusean
BERLIN (Agerpres). — Pur­
tătorul de cuvînt al Departa­
mentului de Stat al S.U.A,,
White, a declarat că staţionarea
trupelor puterilor occidentale în
Berlinul occidental s-ar baza nu
pe acordul de la Potsdam, ci pe
înfrângerea militară totală a gu­
vernului hitlerist. Un purtător
de cuvînt al Ministerului Aface­
rilor Externe al R. D. Germane
a tăcut în legătură cu aceasta
o declaraţie în care a subliniat reprezentanţii forţelor agresive
că trupele puterilor occidentale de la Washington nu sînt în
nu au participat la cucerirea
Berlinului şi la lichidarea defi­
nitivă a guvernului hitlerist de
la Berlin. Ele au intrat abia
după două luni în sectorul occi­
dental al Berlinului pe baza a-
cordului dintre aliaţi.
După cum a arătat purtătorul
de cuvînt al Ministerului Afa­
cerilor Externe al R. D. Germa­
ne, în acordul de la Potsdam se
spune în mod clar că staţiona­
rea trupelor occidentale în Ber-
-------o®o------- ---- -
Reorganizarea
armatei turceşti
ANKARA (Agerpres). —
TASS anunţă : Generalul Fahri
Ozdilek, membru al comitetului
unităţii naţionale şi ministru de
Război al Turciei, a comunicat
în cadrul unei conferinţe de pre­
să că, potrivit unei hotărîri a
comitetului, în seara zilei de 3
ai'armatei şi flotei turce au tost
trecuţi în rezervă. Printre ace­
ştia se află şeful statului major
general, A. Gumuppala. însuşi
Ozdilek a hotărît să treacă în
rezervă, rămînînd totuşi în func­
ţia de ministru de Război pînă
cînd „comitetul îşi va ti înde­
plinit misiunea pînă la capăt“.
Ozdilek a declarat că această
hotărîre are la bază faptul că
ofiţerii superiori din armată nu
corespund cerinţelor actuale şi
ca atare se impune „o largă re­
organizare a armatei“. Comi­
tetul a hotărît să „întinerească"
corpul de comandă al armatei
turce şi să numească în postu­
-ta-
Noi incidente în
capitala Guatemaiei
GUATEMALA GÎTY (A gerpres).-
După cura transmite agenţia Associa­
ted Press, la 3 august au avut loc
monstraţie a studenţilor şi corpului
profesoral. Potrivit agenţiei, în urma
ciocnirilor patru studenţi au fost ră­
niţi şi 200 persoane au fost arestate.
Corespondentul din Guatemala al
radiofonică după comedia lui Beau-
m archais; 21,30 Muzică uşoară so­
vietică ; 22,35 Muzică dc dans.
PROGRAMUL I I : 7,30 Muzică
distractiva: 8,00 „Construind socia­
lismul întărim pacea“, emisiune de
cîntece j 8,30 Şcoala şi v ia ţa ; 9,30
Cîntăreţi romîni din trecu t; 10,30
Muzică uşoară: 11,00 Festival „Primă­
vara la Praga 1960“ ; Concert inter­
13,15 „Pe aripile valsului“ ; 14,30 Pie­
se pentru ghitară ; 16,00 Vorbeşte Mos­
cova !; 17,10 Muzică uşoară; 18,00
Emisiune literară j 18,32 Concertul pen­
tru pian şi orchestră dc Paul Constan-
tinescu; 19,30 Radiomonlaj: Itine-
rarii vechi şi n o i: Valea Jiului; 20,05
Ziua marinei R .P.R .; 20,25 Cîntece
marinăreşti; 21,00 Muzică dc dans;
22,35 Din muzica popoarelor; 23,10
Simfonia a V-a în mi minor de Ccai-
kovski.
BULETINE DE ŞTIRI: 7,00; 13,00;
19,30; 22,00; 23,52 (programul I);
7,50; 14,00; 20,00; 23,00 (programul II).
mirkmmmoeiB,
PENTRU 24 ORE
Vreme schimbătoare cu cerul varia­
bil, în după-amiaza zilei înnourări mai
accentuate. Temperatura staţionară:
ziua între 24 şi 30 grade, iar noaptea
între 11 şi 16 grade. Vînt potrivit din
sectorul sud şi sud-vest.
PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE
Vreme nestabilă, favorabilă ploilor
locale.
>Pag. 3
t a w b— i i^ ,«ffi!vcrr^rr<^ T,a^vyKSg « ^
m ie ie x t ie r n ie
de autovehicule
în R. P. Polonă
VARŞOVIA (Agerpres). —• Potri­
vit relatării agenţiei PAP, recent a
linul occidental este justificată intrat în funcţiune la Jelcz, R.P. Po­
exclusiv de scopurile coaliţiei lonă, o nouă fabrică de autovehicule.
antihitleriste : denaziîicarea, li­ Această fabrică va produce camioane
chidarea monopolurilor, demili­ de 8 tone, cu motor Diesel, şi diferite
tarizarea şi democratizarea. Ne- tipuri de autobuze moderne. Potrivit
maifiind justificată de aceste ţe­ planurilor, pînă în 1965 noua fabrică
luri, ocupaţia occidentală s-a va produce aproximativ 3.000 de auto­
transformat într-o intervenţie vehicule, iar în urma dezvoltării con­
care contravine dreptului inter­ tinue a fabricii, capacitatea ei anuală
naţional. va atinge 8-000 de camioane de ma­
re tonaj, autobuze precum şi nume­
Referirea permanentă la capi­ roase alte mijloace de transport.
tularea necondiţionată arată că
—O-
Re^resiuniie
stare să găsească o justificare dsn Coreea de sud
în baza dreptului internaţional
PHENIAN (Agerpres). — După
pentru prezenţa în continuare a cum anunţă postul de radio Phenian,
trupelor lor de ocupaţie în Ger­ clica lui Ho Cijon continuă repre­
mania. De aceea, fără să ţină siunile împotriva populaţiei din Co­
seama de nimic, ei nesocotesc reea de sud care protestează împotri­
acordul de la Potsdam. va falsificării alegerilor din 22 iulie
In Adunarea Naţională.
Dar după 15 ani de la înche­
ierea acordului de la Potsdam, Potrivit relatărilor agenţiilor tele­
se subliniază în declaraţie, nu grafice sud-coreene, numai în judeţul
numai în rîndurile poporului Koren (provincia Kensanul de nord)
german, ci şi în rîndurile tutu­
ror popoarelor coaliţiei anti­ au fost arestaţi la 4 august 29 de
hitleriste triumfă conştiinţa fap­ participanţi la o demonstraţie de pro­
test.
tului că dezarmarea şi -neutrali­
După cum transmite corespondentul
tatea Germaniei ar constitui cele din Seul al agenţiei Reuter, poliţia
sud-coreeană a comunicat că cele 524
mai sigure garanţii de pace în
de persoane arestate la 29 iulie se
Europa. află încă în stare de detenţiune.
Ambele ru ju ri
s m f p iá c u s S !!M jrfsjimtsiie
i a r csíioear® ®
& s ie foéme j f i x q té
Jc ele
ce* ?V-es*. elizee*
ANUNŢ Institutul
A.R.L.U.S. organizează un de Construcţii —
tren al prieteniei între 29
septembrie şi 14 octombrie Bucureşti
a.c., pe ruta Bucureşti-Kiev-
Leningrad-Moscova. Costul face cunoscut că pentru a-
unei călătorii este de lei
1.850, plus 105,20 lei contra nul I 1960-1961, dispune de
valoarea a 160 ruble, bani
de schimb. un număr mult sporit de lo­
înscrierile se fac la Consi­
liul regional A.R.L.U.S. Deva, curi ţaţă de anii precedenţi.
pînă în ziua de 13 august
inclusiv. In cele patru facultăţi a-
FON 419 primeşte cereri Ie institutului, candidaţii .
însoţite de autobiografie,
copie de pe certificatul pot deveni ingineri cons- \
de studii, copie de pe cer­
tificatul de naştere pen­ tructori în specialitatea /
tru înscriere la ŞCOALA
TEHNICA DE METROLO­ construcţii civile, industria­
GIE DIN BUCUREŞTI.
le şi agricole, ingineri spe­
Condiţiile de admitere
pot fi consultate la sediul cialişti în instalaţii termi­
laboratorului.
ce, ventilaţii, instalaţii sa­
nitare, instalaţii electrice şi
de automatizare a procese­
lor industriale, alimentări
şi instalaţii interio'are de
gaze, ingineri specialişti în
construcţii şi instalaţii iii- >
drotehnice, ingineri în spe­
cialitatea construcţii fero­
viare, drumuri şi poduri,
geodezie şi fotogranietrie şi c
ingineri mecanici în spe- >
cialitatea maşini şi utilaje^
pentru construcţii şi indus->
tria materialelor de cons-<(
trucţii. >
Informaţii suplimentare se l
dau ia Secţiunea de învă->
ţămînt şi cultură a Sfatu-^
lui popular orăşenesc Deva ?
şi la şcolile medii din oraş. >
/ V S / 'y V '. / \ A \ A / ' - s . . % A /V \i' v W \ A |
Cooperativa „Munca colectivă“ Simeria
Execută pentru deservirea populaţiei;
° Mobilă şi binale !a comandă
0 Confecţii de croitorie după comandă
° Reparaţii şi instalaţii electrice interioare şi exterioare
0 Reparaţii şi închirieri de biciclete
* Lucrări de spălătorie mecanică
Rebobinări de motoare electrice