Page 20 - 1960-08
P. 20
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMU LUI Nr. 1747
Schimbul de m esaje dintre ju lilm e le sXkri »xdiim j&le ş t ir i
M. S. H ruşeiov şi H. M acm illan
im le g ă tu ră cu urnele problem e a l e
situaţiei Internaţionale actuale
MOSCOVA 5 (Agerpres). TASS a- cursiuni agresive împotriva ţării noas lor americane create în jurul Uniunii in sprijinul propunerii guvernului sovietic Superioritatea economiei ţărilor
n u n ţă: La Moscova s-au dat publici tre". Sovietice. „Atîta timp cît există aceste
tăţii mesajele ce şi le-au trimis reci baze vom lua împotriva lor toate mă ca problema dezarmării să fie discutată recunoscută în raportul Consiliului
proc N. S. Hruşeiov, preşedintele Con Uniunea Sovietică nu este o ţară surile necesare".
siliului de Miniştri al U.R.S.S., şi Ha- care să nu aibă posibilitatea de a-şi in cadru I A d u n ă rii G e n e r a l e O . N . U . Economic si Social al 0. N. U.
rold Macmillan, primul ministru al apăra onoarea. Dispunem de toate N. S. Hruşeiov declară că Uniunea
Marii Britanii, în legătură cu unele posibilităţile pentru a face inofensiv Sovietică este pentru coexistenţă paş LONDRA 5 (Agerpres). — mare număr de alegători să GENEVA 5 (Agerpres). — voltării industriale este frînată
probleme ale situaţiei internaţionale orice agresor, declară N. S. Hruşeiov. nică, pentru lichidarea stării de „răz Săptămînalul englez „Tribune“, voteze, de frică pentru Nixon“. Secretariatul Consiliului Econo de recesiunile care au loc în
actuale. boi rece". Aceasta înseamnă că tre comentînd într-un articol re mic şi Social al O.N.U. a difu statele capitaliste dezvoltate, de
Uniunea Sovietică a dat întotdeauna buie să se tindă spre încheierea tra dacţional propunerea guvernu In acelaşi articol redacţional, zat în rîndurile participanţilor existenţa sistemului monoculturii
Răspunzîndu-i lui Macmillan, N. S- o înaltă preţuire năzuinţei oricărei ţări tatului de pace cu cele două state lui sovietic ca problema dezar „Tribune“ sprijină propunerea la cea de-a 30-a sesiune a Con în ţările respective, de fluctua
Hruşeiov arată că, pentru a face pe —• mari şi mici — spre independen germane, spre lichidarea regimului de mării să fie discutată în Adu guvernului R.P. Chineze de a siliului o dare de seamă asu ţiile simţitoare ale preţurilor la
placul aliaţilor săi, primul minis ţă. Astăzi, se spune în mesaj, salu ocupaţie din Berlinul occidental şi narea Generală a O.N.U. cu se constitui o zonă a păcii, de- pra situaţiei economice mondia articolele de export şi de core
tru al Marii Britanii expune ’intr-un tăm mica Cuba care luptă cu demni transformarea acestuia intr-un oraş li participarea şefilor de guver nuolearizată, în regiunea Paci le pe anul 1959. laţia nefavorabilă dintre preţu
mod nejust cauzele înrăutăţirii relaţii tate împotriva agresiunii Statelor Unite ber, că trebuie să se ajungă la un ne. apreciază că această pro ficului. Propunerile guvernelor rile la materiile prime şi la
lor dintre marile state. ale Americii. acord cu privire la desfiinţarea forje punere este rezonabilă. Aceas R.P. Chineze şi U.R.S.S., men In ultimul deceniu în ţările produsele tinite. In acest grup
lor armate, la dezarmare, la interzi tă propunere, scrie săptămîna- ţionează revista, precum şi ce capitaliste dezvoltate din punct de ţări se înregistrează în mo
Apreciind aşa cum se cuvine efor Referindu-se la situaţia creată în cerea armelor nucleare, adică să se lul, este o dezvoltare logică a rerea de-a se acorda Chinei lo de vedere industrial s-a înre mentul de faţă o oarecare dez
turile d-lui Macmillan îndreptate spre Republica Congo în legătură cu inter ajungă la un acord asupra probleme punctului de vedere a lui N. S. cul ce-i revine de drept în gistrat un anumit progres care voltare a economiei însoţită însă
realizarea întîlnirii şefilor de guverne, venţia armată a Belgiei, şeful gu lor fundamentale ale contemporaneită Hruşeiov, că, cadrul discutării O.N.U., sînt interdependente şi a fost întrerupt în repetate rîn- de greutăţi considerabile.
N. S. Hruşeiov subliniază că această vernului sovietic relevă că „este pu ţii. Sîntem împotriva controlului fără problemei dezarmării trebuie legice.
întîlnire a fost torpilată de Statele ţin probabil ca în actuala situaţie in dezarmare, sîntem pentru dezarmare duri de restrîngeri simţitoare ale In fine, ţările socialiste a că
Unite ale Americii. ternaţională guvernul acestei ţâri să cu control. Ne vom situa şi pe vii lărgit şi că numărul partici Criticînd S.U.A. pentru pozi producţiei şi activităţii de afa ror economie se dezvoltă în vir
fi început agresiunea fără încurajarea tor pe aceste poziţii. ţia lor negativă. „Tribune“ de ceri, manifestate sub formă de tutea legii dezvoltării planice
Şeful guvernului U.R.S.S. aminteşte sau aprobarea într-o formă sau alta a panţilor la această discuţie tre clară că Departamentul de Stat crize şi recesiuni. proporţionale vădeso o tendinţă’
de declaraţiile făcute de Herter, Dillon principalilor săi parteneri din N. S. Hruşeiov relevă că Uniunea „a demonstrat încă o dată cu fermă şi bine conturată spre
şi Nixon înainte de întîlnirea de la N.A.T.O.". Sovietică ar dori să discute toate buie sporit. noscuta sa incapacitate de a In ţările slab dezvoltate din dezvoltarea economică continuă.
Paris, declaraţii cu care preşedintele aceste probleme la o conferinţă a şe Referindu-se la propunerea raţiona“. punct de vedere economic ten
Statelor Unite s-a solidarizat şi care N. S. Hruşeiov aminteşte că cu pri filor de guverne. După cit se pare, dinţa spre independenţă econo Analizînd situaţia economică
au fost făcute într-un spirit duşmănos lejul examinării în Consiliul de Secu însă, este puţin probabil ca acum, guvernului S.U.A. de a se con mică şi spre accelerarea dez- a ţărilor lagărului socialist, au
Uniunii Sovietice. ritate a agresiunii Belgiei împotriva înainte de alegerea preşedintelui torii relevă succesele mari ale
Republicii Congo, guvernul Marii Bri S.U.A., să se poată conta pe con voca vechea comisie a O.N.U. ------- -----
Referindu-se Ia zborurile avioanelor tanii nu a condamnat guvernul belgian vocarea unei asemenea conferinţe.
americane de spionaj în spaţiul ae pentru acţiunile sale agresive. Mai Dacă nici mai tîrziu, se spune în me pentru dezarmare, „Tribune“
rian al U.R.S.S. în zilele de 9 aprilie mult decît atît, reprezentantul .Marii saj, guvernul sovietic nu va găsi în
şl 1 mai, N. S. Hruşeiov arată că Britanii a obiectat împotriva cererii ţelegere şi se vor ridica piedici în subliniază că formulînd această
„prin această provocare grosolană s-a ca trupele belgiene să fie retrase ime calea unui acord asupra acestor pro
urmărit să se încordeze atmosfera în diat de pe teritoriul Congoului. Dată bleme vom recurge la încheierea tra propunere guvernul Eisenhower
ajunul conferinţei Ia nivel înalt“. fiind existenţa acestor fapte, cum se tatului de pace cu Republica Democra
pcate afirma că guvernul Marii Bri s-a călăuzit în mod vădit dtipă U.R.S.S. recunoaşte Republica economiei socialiste (sau potri
N. S. Hruşeiov subliniază că pri tanii nu ar avea nici o legătură cu tă Germană. considerente electorale. vit expresiei lor, „ale economiei
mul ministru al .Marii Britanii caută intervenţia împotriva Congoului ?, se centralizate planificate“ ) în do
să absolve de vină Statele Unite ale spune în mesajul lui N. S. Hruş- Ar fi nerezonabil, scrie N. S. Hruş- „întrunirea acestei comisii, Volta Superioară meniul sporirii continue a in
Americii învinuind Uniunea Sovietică cîov. ciov, ca în faţa unei asemenea ac vestiţiilor şi creşterii venitului
de torpilarea conferinţei şi de înrău ţiuni de pace din partea noastră să scrie „Tribune“, ar fi pur şi MOSCOVA 5 (Agerpres). vieiică recunoaşte Republica naţional, precum şi rolul pozi
tăţirea situaţiei internaţionale. In mesajul adresat lui Macmillan. se recurgă la ameninţări cu războiul- simplu reeditarea vechii farse, TASS anunţă : N. S. Hruşeiov, Volta Superioară ca stat inde tiv al schimbărilor introduse în
N. S. Hruşeiov îşi expune din nou Ameninţările cu războiul la adresa dar aceasta ar fi. după cum preşedintele Consiliului de Mi pendent şi este gata să stabi ultimul timp în sistemul de pla
„Dv. v-aţi situat pe poziţia forţelor punctul de vedere în problema încheie noastră sînt un lucru primejdios. Ne speră probabil1 preşedintele niştri al U.R.S.S., a adresat lui lească cu ea relaţii diplomatice nificare şi conducere a econo
agresive din S.U.A., se spune în me rii tratatului de pace cu cele două situăm pe poziţii de pace dar Uniu S.U.A., o ilustrare a tezei repu Maurice Yameogo, preşedintele şi să facă schimb de reprezen miei nationale.
sajul adresat de N. S. Hruşeiov lui state germane. Statele Unite ale Â- nea Sovietică are posibilitatea de a-şi blicanilor cu privire la impo republicii şi al guvernului din tanţe diplomatice.
Macmillan. Această poziţie ne este mericii, Anglia şi Franţa obiectează apăra aceste poziţii de pace. sibilitatea de a trata cu ruşii şi Volta Superioară, o telegramă Republica Congo
duşmănoasă, este îndreptată împotri împotriva încheierii tratatului de pace, prin urmare ar fi îndemnat un în care declară că Uniunea So- Popoarele Uniunii Sovietice,
va noastră şi sîntem obligaţi să tra deci ele nici nu doresc de fapt reu- N. S. Hruşeiov relevă că în pofida se spune în telegramă, urează a renunţai- la orice ajutor
gem concluziile corespunzătoare". nificarea Germaniei pentru că se tem provocărilor care au avut loc împo
de o Germanie puternică. In prezent triva Uniunii Sovietice, U.R.S.S. nu se poporului Republicii Volta Su economic sau tehnic
Şeful guvernului sovietic subliniază însă Germania occidentală a devenit va angaja pe calea aleasă de Penta
că şi în problema zborului de la 1 destul de puternică. Alt motiv gon, nu va merge pe cale cursei înar Protesfux guvernului R.S. Cehoslovace perioară succese în opera de în
iulie al avionului american „RB-47'‘ pentru care ele nu vor să încheie tra mărilor. Gontinuăm — declară el — tărire a statului lui independent.
primul ministru al Marii Britanii s-a tatul de pace cu cele două state ger să îndeplinim hotărîrea Sovietului Su
situat pe poziţia sprijinirii necondiţio mane este că împotriva acestui lucru prem şi reducem efectivul forţelor împotriva provocărilor revanşarzilor In telegramă se exprimă spe din p a rte a Belgiei
nate a S.U.A. Dispunem, se spune în se pronunţă cancelarul Adenauer. noastre armate. ranţa :ă între Uniunea Sovie
mesajul Iui N. S. Hruşeiov, de date
care atestă că acest zbor a fost să- N. S. Hruşeiov subliniază că situa Uniunea Sovietică sporeşte puterea vest-germani tică şi Republica Volta Superi LEOPOLDVILLE 5 (Ager
vîrşit nu numai de pe teritoriul dv. ţia din Berlinul occidental şi starea de foc a tehnicii rachetelor, a încăr oară se vor dezvolta relaţii de pres). După cum anunţă agen
de război cu Germania constituie sur căturilor atomice şi cu hidrogen nu
dar şi cu aprobarea guvernului en sele principale care generează în pentru a ataca, ci pentru a se apăra. PRAGA 5 (Agerpres). — Du şi a celorlalte state socialiste. prietenie în interesul popoarelor ţia France Presse, A. Kasamu-
glez. prezent „războiul rece“. Faptele, atesta pă cum anunţă Ceteka, la 4 au In notă sînt semnalate cazuri celor clouă ţări, în interesul co ra, ministrul Invăţămintului,
— se spune în mesaj — că dv. şi a- .Ne sporim mijloacele pentru a tăia gust la Ministerul Afacerilor laborării internaţionale şi a Culturii şi Informaţiilor al Re
N. S. Hruşeiov subliniază că rămîne liaţii dv. din N.A.T.O. nu doriţi li pofta de aventuri Pentagonului şi ace Externe al Republicii Socialiste de încălcări intenţionate şi pro păcii. publicii Congo, luînd cuvîntul
chidarea stării de „război rece". lora care au intrat în blocurile mili Cehoslovace însărcinatului cu a- vocatoare ale frontierei Republi la 4 august Ia postul de radio
da actualitate declaraţia ministrului As tare îndreptate împotriva Uniunii So îaceri al S.U.A. în Cehoslovacia Această telegramă constituie Leopoldville, a declarat că Re
N. S. Hruşeiov aminteşte că o sursă vietice şi a celorlalte ţări socialiste, cii Socialiste Cehoslovace din răspunsul la mesajul adreast gu publica Congo a renunţat la ori
părării al U.R.S.S.: „Vom doborî a- principală de „război rece“ este şi declară N. S. Hruşeiov. l-a fost remisă o notă de pro partea R. F. Germane. Totodată vernului sovietic de M. Yameogo ce ajutor economic sau tehnic
existenţa blocurilor militare şi a baze test împotriva încălcărilor siste se arată că autorităţilor vest- în care se arată că independen din partea Belgiei.
vionul agresorului şi vom lua măsuri matice ale frontierei de stat ce germane le revine deplina răs ţa Republicii Volta Superioară va
:tRku . pundere pentru consecinţele a-
împotriva bazelor şi ţărilor de pe te
hoslovace din partea Germaniei cestor provocări. 5 fi proclamată oficial la 5 august. „în actualele împrejurări, a
ritoriile cărora sînt săvîrşite aceste in
occidentale. Nota a fost înmî-_ spus ministrul, chiar dacă Bel
nată cu rugămintea de a îi gia ar îi dispusă să ne acorde
transmisă guvernului Republicii Patrice lu m u m b a cheam ă popoarele un împrumut, Republica Congo
Federale Germane. nu l-ar accepta în nici un caz.
Poporul cuban salută cu recunoştinţă In notă se subliniază că cer a frica n e la unifafe în lupta îm p o triv a Guvernul congolez declară din
curile guvernante ale R. F. Ger nou că tratatul de prietenie din
tre Republica Congo şi Belgia
solidaritatea fermă exprimată faţă de el de mane, încercînd să-şi justifice e- dom inaţiei colonialiste şi-a pierdut valabilitatea.
îorturile pentru înzestrarea Bun-
deswehrului cu arme atomice, RABAT 5 (Agerpres). — Du Lumumba a afirmat că pacea nu —o—
va putea fi restabilită în Africa
U.R.S.S. şi celelalte ţări socialiste precum şi noile pregătiri milita pă cum transmite agenţia Fran definitiv deoît atunci cînd pute Alături de poporu!
re, urmăresc reînvierea „războ ce Presse, primul ministru al rile coloniale, care posedă colo
Republicii Congo, Patrice Lu nii în acest continent, vor fi si congolez şi celelalte
iului rece“, intensilicarea încor mumba, a declarat în cursul în lite să pună capăt politicii lor
trevederii sale cu regele /Maro de dominaţie. popoare africane care
Cuvîntarea lui Râul Castro la întîlnirea muncitorilor cubani dării, îndeosebi în Europa cen cului, Mohammed al V-lea, care
trală’. Acelaşi scop îl urmăresc a avut loc în seara zilei de 4 „întreaga omenire, a spus Lu Suptă pentru libertate
cu muncitorii celorlalte ţă ri latino-americane şi provocările sistematice ale august la Rabat, că „mişcarea mumba, trebuie să spună des
de solidaritate pe care toate po chis inamicilor libertăţii şi prie şi independenţă
HAVANA 5 (Agerpres). TASS numai că nu resping ei acceptă lor americane, a declarat R. R. F. Germane împotriva Repu poarele africane au declanşat-o teniei între popoare că perioada
anunţă : întîlnirea muncitorilor cu recunoştinţă solidaritatea Castro, va demonstra ce repre blicii Democrate Germane, Re în favoarea Republicii Congo, dominaţiei colonialiste a luat BERLIN 5 (Agerpres). —
din Cuba cu muncitorii celor fermă şi liber consimţită a U- zintă democraţia în America La publicii Socialiste Cehoslovace dovedeşte Occidentului poziţia sfîrşit“. El a cerut din nou ca Congresul german al oraşelor
lalte ţări de pe continent — niunii Sovietice, Chinei populare tină. fără echivoo a Africii noi faţă Belgia să evacueze toate bazele şi comunelor a dat publicită
delegaţi la primul congres al şi tuturor ţărilor socialiste. Sa- Poporul costarican de colonialism. Ieri dezbinată sale militare din Congo. Premie ţii o declaraţie în care este
tineretului din America Latină, lutînd această poziţie demnă a Citind ştirile agenţiilor de in luptă pentru scuturarea —a spus Lumumba — Africa rul congolez a adresat de ase condamnată cu hotărîre agre
care a avut loc la 3 august la formaţii din ţările imperialiste este în prezent unită şi solidară. menea un apel tuturor africani siunea Imperialiştilor împotri
palatul oamenilor muncii din Cubei, în sprijinul suveranităţii că in Cuba ar exista baze so jugului colonial Subliniind că tulburările sociale lor şi tuturor prietenilor libertă va Republicii Congo şi se ex
Havana s-a transformat într-o sale, ne dăm seama că nici u- vietice de rachete, Râul Cas care au loc în prezent în Afri ţii africane pentru organizarea primă solidaritatea cu poporul
puternică manifestaţie de so tro a demascat aceste născociri SAN IUAN 5 (Agerpres). — Agen ca se datoresc în esenţă menţi unei ultime bătălii împotriva co congolez care luptă pentru in
lidaritate a popoarelor Ameri nul din popoarele noastre nu mincinoase. El a declarat în ţiile de presă anunţă că pe stadionul nerii colonialismului, Patrice lonialismului“. dependenţa sa.
cii Latine cu revoluţia cubană. va rămîne izolat dacă se va ho continuare : „dacă nu va fi a- Sixto Escobar din capitala statului
tărî să devină independent. gresiune. nu vor fi nici rache Porto Rico a avut loc un mare mi SITUAŢIA DIN C O N G O Oraşele şi comunele din Re
La tribuna uriaşei săli a pa Respingem flecăreala făţarnică te. Dar dacă va fi agresiune, a- ting organizat de partidul independen publica Democrată Germană, se
latului unde s-au adunat cîte- despre aşa-numitul „amestec tunci vor fi şi rachete“. ţei din această ţară, la care au luat MOSCOVA 5 (Agerpres). — preţios în care reacţiunea din subliniază în 'declaraţie, sînt
va mii de persoane, au rostit sovietic“ în treburile Americii parte peste 10.000 de oameni. TASS anunţă: Informînd opi Katanga a reuşit să urzească de partea popoarelor africane
cuvîntări reprezentanţii uniuni şi reafirmăm că singura pri După cum a declarat primul nia publică sovietică asupra si împreună cu torţele imperialiste, în lupta lor împotriva duşma
lor sindicale sosiţi Ia Havana mejdie care ameninţă continen ministru sovietic, N. S Hruşeiov, Preşedintele partidului independen tuaţiei din Congo, O. Orestov, o întreagă reţea de comploturi nului comun, imperialismul.
cu prilejul congresului tinere tul este dominaţia imperialis a spus în continuare Râul Cas ţei, senatorul Gilberto Concepcion de corespondentul special la Leo şi intrigi.
tului şi recentelor festivităţi tro, Uniunea Sovietică nu do Gracia a propus ca platforma partidu poldville al ziarului „Pravda“, Congresul german al Oraşe
consacrate sărbătoririi revolu mului. Lichidarea acestei do reşte război. Ea luptă pentru lui să cuprindă obligaţia de a lupta comentează printre altele decla Reterindu-se la misiunea Iui lor şi comunelor adresează re
minaţii este o cauză dreaptă şi împotriva controlării ţării de către mo raţia lui Hammarskjoeld că ho Ralph Bunche în Elisabethville, prezentanţelor populare din re
ţionare de la 26 iulie. In nu de aceea este lăudabil şi legitim pace. Pe aceeaşi poziţie ne si nopolurile americane. De asemenea, el tărîrea Consiliului de Securita unde acesta a plecat cu avio giuni, oraşe şi comune chema
mele oamenilor muncii din ţă ajutoru-l dezinteresat şi pătruns a cerut să se pună capăt discriminării te prevede în mod clar retrage nul pentru a începe tratative „cu rea de a-şi exprima solidarita
rile lor, el au declarat că re tuăm şl noi şi toate popoarele rasiale, care a apărut în Porto Rico rea trupelor belgiene de pe în privire Ia retragerea trupelor tea cu popoarele Africii cărei
voluţia cubană este cauza vi de un spirit de solidaritate, ma odată cu venirea imperialiştilor ame tregul teritoriu al Congoului, in belgiene“, autorul coresponden luptă pentru libertate şl inde
tală a tuturor popoarelor lati nifestat de ţările socialiste şi lumii, deşi nu şl toate guver ricani. El a chemat poporul portori- clusiv Katanga. ţei arată că reprezentantul pendenţă.
no-americane care sînt ferm nesocialiste din lume“. can, ca urmînd exemplul popoarelor O.N.U. nu a putut da explicaţii
hotărîte să zădărnicească orice nele. Noi dorim pace şi luptăm din Asia şi Africa, să depună eforturi Subliniind că la 6 august ur cu cine anume intenţionează ->c-
manevre ale imperialiştilor, în In declaraţia comună se re sporite pentru scuturarea jugului co mează să tie trimise în Katan Bunche să ducă tratative în
levă că, cu excepţia Cubei, unde pentru pace. Dar dacă împotri lonial. ga primele contingente ale tru La închiderea ediţiei
dreptate împotriva Cubei. oamenii muncii şi guvernul lup pelor O. N. U., corespondentul Katanga unde, după cum se
La întîlnire s-a dat citire de tă împreună pentru transpune va Cubei va fi întreprins un a- Gracia a condamnat actualul par scrie că, deşi declaraţia lui O hotărîre contrară
tid de guvernămînt, partidul democrat Hammarskjoeld aruncă o oareca ştie, nu există reprezentanţi le
claraţiei comune a centralelor rea in viaţă a năzuinţelor po tac armat, agresorii vor primi popular, în frunte cu guvernatorul Mu- re lumină asupra planurilor co intereselor păcii
sindicale din Chile, Venezuela, porului, in întreaga Americă noz Martin, care a devenit o unealtă mandamentului trupelor O.N.U., gali ai guvernului congolez.
Uruguay, Cuba şi pactului de Latină se extinde mişcarea gre riposta binemeritată, şi nu de a intereselor grupurilor monopoliste ea nu rezolvă însă toate pro LEOPOLDVILLE 5 (Ager
solidaritate reciprocă între con vistă. Pretutindeni se intensifi străine. Opinia publică din capitala pres). — Ignorînd hotărîrea
că dorinţa de a se restabili il- aici ci din alte locuri. Şl aceste blemele legate de Katanga. Consiliului de Securitate şi
federaţia oamenilor muncii din nitatea sindicală. Congoului, scrie în această or cererea opiniei publice de a
Cuba şi centrul sindical unit al rachete nu ne vor lovi pe noi, In Congo, pentru toată lu se pune capăt situaţiei anor
In legătură cu aceasta re dine de idei Orestov, consideră male create în Congo datori-
oamenilor muncii din Chile sem prezentanţii centralelor sindica ci îi vor lovi pe ei. mea era clar că mai devreme ţ tă prezenţei trupelor belgiene,
le care au semnat declaraţia că misiunea secretă a Iui Ralph | Hammarskjoeld, după ce a
nate recent la Havana. subliniază necesitatea convocă Cu toate acestea, a subliniat sau mai tîrziu Hammarskjoeld ) primit raportul americanului
Bunche este o încercare de a * Bunche, a cerut generalului
In aceste documente se su rii cît mai grabnice a unei con Râul Castro, poporul cuban va trebui să adopte hotărîrea cu von Horn să anuleze ordinul
duce tratative cu belgienii şi cu de trimitere a torţelor O.N.U.
doreşte să întreţină relaţii de privire la trimiterea de trupe în trădătorul Chombe, fără ştirea în Katanga.
prietenie eu poporul Statelor U- Katanga. Dar, tărăgănarea pe poporului congolez, un amestec După cum relatează agen
ţiile occidentale de presă,
nite. care Hammarskjoeld o explică grosolan al O.N.U. în viaţa in Hammarskjoeld a cerut să se
convoace Consiliul de Securi-
bliniază că revoluţia cubană, ferinţe sindicale reprezentative în declaraţia sa prin numărul ternă a statului Congo. Tocmai < tate pentru a se examina din
nou situaţia din Congo. Con-
care a dus la eliberarea Cubei a Americii Latine. S o îld a rî cu p o p o ru l cuban insuficient de trupe ale O.N.U. de aceea poporul congolez con ( siliul de Securitate se va în-
de sub dominaţia imperialişti In încheiere a luat cuvîntul , truni pentru a treia oară în
lor, este un exemplu pentru BOGOTA 5 (Agerpres). — A- declarat în faţa Întregii lumi şi prin dificultăţile întîmpinate sideră că principala sa sarcină < această chestiune duminică
toate popoarele latino-ameri Râul Castro, ministrul forţelor genţlile de presă anunţă că în că-şi vor da viaţa pentru a- ? la ora 24 g.m.t.
ai mate revoluţionare ale Cu părarea dreptului sacru al po în ceea ce priveşte transportul, este întărirea unităţii în lupta
cane şi reprezintă un prim suc bei, unul din conducătorii re cadrul unei şedinţe a Came porului cuban de a trăi într-o împotriva intrigilor urzite de im
ces important al luptei pentru voluţiei cubane întîmpinat căl rei deputaţilor din Columbia, patrie liberă“. a făcut să se piardă un timp
eliberarea întregii Americi La duros de cei prezenţi. Subliniind perialişti şi de acoliţii lor de
tine. In ele este demascată de că revoluţia cubană se bucură Jose Vives Echeverría, deputat Condamnînd societatea ame
asemenea intenţia imperialis de solidaritatea şi sprijinul tu din partea partidului liberal, a ricană „U.. S. Fruit Company“, leapa lui Chombe.
mului american de a folosi Or turor popoarelor din America declarat că poporul columbian Vive’s Echeverria a subliniat că
ganizaţia statelor americane Latină, Râul Castro a declarat această societate jefuieşte bo
pentru a reprima eroicul popor că la apropiata conferinţă a este alături de lupta dreaptă găţiile Columbiei şi plăteşte
Organizaţiei statelor americane a poporului cuban pentru apă muncitorii cu salarii de mize
cuban. toţi democraţii din această or rie. Ţinînd seama de aceste
„In ciuda „sfaturilor“ şi in ganizaţie ar trebui să exprime rarea cuceririlor sale revolu considerente., a relevat vorbi
năzuinţele popoarelor lor. Con torul în încheiere, „voi supune
sistenţelor imperialiştilor şi ale ferinţa miniştrilor Afacerilor ţionare împotriva acţiunilor a-
acoliţilor lor, se spune în de Externe din Organizaţia state gresive ale imperialiştilor nord1- Camerei deputaţilor un proiect
claraţia comună, poporul şi gu americani.
vernul revoluţionar al Cubei nu de lege pentru naţionalizarea
„Noi, a declarat Vives Eche
verría, sprijinim revoluţia cu plantaţiilor de banane“.
bană, poporul cuban, pe Fidel
Castro şi pe toţi cei care sînt
in jurul lui Castro şi care au
Redacţia fi adm inistraţia z ia rului: str. 6 M artie nr. 9. Telefon: 188; 189: 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. ur. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — T iparul: Întreprinderea Poligrafică „1 M ai“ — Deva.
